Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1883/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1883/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 1883/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1883
Ședința publică din data de 23 Aprilie 2015
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTOR - C.-A. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, cu număr de înregistrareJ_, și C.U.I._, împotriva încheierii de ședință din data de 08 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-debitoare D. E. SRL, J_, CUI_, cu sediul în Ploiești, ., nr. 192, ., ., jud. Prahova și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. M. M., cu sediul în București, ., ., parter, apt. 57, sector 4.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform OP nr. 443/29.09.2014, ce a fost anulat și atașat la dosarul cauzei.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură, intimata-debitoare a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea apelului, ca tardiv formulat și, în subsidiar, ca neîntemeiat și menținerea încheierii de ședință apelată ca temeinică și legală, fiind atașate înscrisuri, după care,
Tribunalul ia act că procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, intimata-debitoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea apelului, ca tardiv formulat și, în subsidiar, ca neîntemeiat și menținerea încheierii de ședință apelată ca temeinică și legală, fiind atașate înscrisuri.
Totodată, tribunalul respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității invocată de către intimata-debitoare prin întâmpinare, apelul fiind declarat în termenul legal de 5 zile de la comunicarea încheierii instanței de fond, astfel cum rezultă din coroborarea dovezii de comunicare cu data depunerii apelului atestată de plicul de corespondență.
De asemenea, tribunalul ia act că prin întâmpinare intimata-debitoare a arătat că a formulat plângere contravențională cu privire la procesul-verbal contestat în prezenta cauză, însă nu a depus la dosar dovada unei astfel de plângeri, respectiv un certificat de grefă din care să rezulte că s-a format un dosar în acest sens, astfel că, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ la data de 25.07.2014, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. A. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011, la solicitarea creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. Direcția Generala de Drumuri si Poduri, privind pe debitorul D. E. SRL.
Prin sentința civilă nr._/04.08.2014, Judecătoria B. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Ploiești, ca instanță în a cărei circumscripție își are sediul debitorul.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub număr unic de dosar la data de 27.08.2014.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 08 septembrie 2014, Judecătoria Ploiești a respins ca neîntemeiată cererea.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu art. 632 C.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească executorie, o hotărâre judecătorească definitivă, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, iar în conformitate cu dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 2 C.pr.civ., instanța respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Așadar, legiuitorul impune o condiție obligatorie în vederea încuviințării executării silite, anume ca titlul ce înglobează creanța certă, lichidă și exigibilă, să aibă caracter executoriu.
Conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Prin Decizia Î.C.C.J. nr. 10 din 10 iunie 2013, dată în recurs în interesul legi, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Art. 31 alin. 1 din aceeași ordonanță de guvern prevede că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. De asemenea, conform art. 37 din același act normativ, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31 constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Interpretând coroborat prevederile legale de mai sus, instanța a reținut că procesul-verbal de constare a contravenției este titlu executoriu doar dacă se dovedește comunicarea acestuia, în principal prin poștă, și doar în subsidiar prin afișare.
În speță, instanța a avut în vedere că s-a cerut încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției menționat de mai sus, care a fost comunicat prin afișare, după cum rezultă din procesul-verbal depus la dosar și a constatat că din actele depuse la dosar nu rezultă că s-a încercat comunicarea prin modalitatea de transmitere principală și anume prin poștă.
În aceste condiții, instanța a concluzionat că nu se poate aprecia că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost comunicat.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că nu a curs termenul legal de plângere, iar procesul-verbal de mai sus nu a dobândit caracter executoriu.
În aceste condiții, instanța a constatat că a fost investită cu încuviințarea unui proces-verbal de constatare a contravenției ce nu reprezintă titlu executoriu, motiv pentru care a respins cererea de încuviințare a executării silite.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a încheierii atacate în sensul admiterii cererii și încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Procesul Verbal de Constatare a Contravenției.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a respins cererea, motivând că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire conform art. 27 din OG 2/2001 și că procesul-verbal în cauză nu prezintă caracterul de titlu executoriu în sensul art.37 din OG 2/2001, având în vedere că potrivit art.27 din OG 2/2001 anterior apariției deciziei 10/2013 a ICCJ, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară.
Apelanta a precizat că procesul-verbal de contravenție a fost efectuat și comunicat în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii contravenției și de o lună de la data aplicării sancțiunii, cu respectarea disp. art.13 și 14 din OG 2/2001 modificată și completată, proces-verbal împotriva căruia nu s-a formulat plângere contravențională și nici nu s-a achitat de bunăvoie obligația stabilită prin acesta, caz în care constituie titlu executoriu în conformitate cu disp. art. 37 din OG 2/2001, în cuprinsul acestuia fiind identificată creanța supusă executării silite, creanță care îndeplinește toate cerințele prevăzute de lege, respectiv aceea de a fi certă, lichidă și exigibilă, constând în tariful de despăgubire care este distinct de sancțiunea amenzii aplicată, tarif de despăgubire ce reprezintă o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite constând în utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, creditoarea având dreptul să-și recupereze prejudiciul cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator și recuperarea creanțelor aferente.
Apelanta a susținut că, mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite, fiind o procedură necontencioasă, judecătorul fondului realizează o cercetare formală și limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe fond fiind posibil a fi verificat pe calea contestației la executare și ca atare, în această fază procesuală, instanța de executare are numai obligația de a verifica dacă procesul verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu și modalitatea de comunicare a acestuia, respectiv să facă distincțiile la care trimite decizia nr.10/2013 întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, în măsura în care dovedește o vătămare în drepturile sale recunoscute de lege și nu instanța investită cu o cerere de executare silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.665 alin.6 C.pr.civ., art.466 și urm. C.pr.civ., precum și dispozițiile legale cuprinse în motivarea cererii de apel.
În dovedirea cererii de apel, a fost depusă jurisprudență în acest sens, respectiv decizia civilă nr.22/22.01.2014, pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița - Secția a II - a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, decizia civilă nr.667A/23.05.2014, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a III - a Civilă, încheieri de admitere a încuviințării pronunțate de Judecătoria Ploiești.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 16.02.2015.
Legal citat debitorul a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea apelului, ca tardiv formulat și, în subsidiar, ca neîntemeiat și menținerea încheierii de ședință apelată ca temeinică și legală.
În motivare, intimatul-debitor a arătat că la data de 19.02.2015 a primit prin poștă cererea de apel ce face obiectul cauzei de față și cu această ocazie a luat cunoștință de existența procesului-verbal . nr._/16.08.2011 pe care l-a contestat, întrucât procesul-verbal nu i-a fost comunicat anterior.
Cu privire la excepția invocată, intimatul a arătat că, în raport de dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 6 Cod procedură civilă, apelul împotriva încheierii de respingere a cererii de încuviințare executare silită se poate formula de creditor în termen de 5 zile de la comunicare, iar în raport de data de înregistrare a apelului la Judecătoria Ploiești, respectiv 16.10.2014, acesta a fost declarat peste termenul de 5 zile, deci tardiv.
Pe fondul cauzei, intimatul a menționat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției a fost viciată, aspect constatat și de instanța de fond, cu trimitere la soluția dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. 1, art. 25 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (Decizia nr. 10/2013 ICCJ).
Așa cum prevede soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției prin afișare este subsidiară și nu alternativă comunicării prin poștă.
În ceea ce privește concluzia instanței de fond, în sensul că au fost lezate drepturile sale procesuale, intimatul a menționat că este aplicabilă în fapt în cazul său, în condițiile în care nu a primit procesul-verbal și nu a avut cunoștință de acesta până la momentul comunicării cererii de apel, astfel că a formulat plângere mult mai târziu decât s-ar fi impus. În plus, intimatul a menționat că a primit alte 5 procese-verbale pe care le-a achitat, ocazie cu care a achitat și taxa corespunzătoare rovinietei, aspect care a condus la situația în care a achitat rovinieta pentru anul 2011 de 4 ori.
Cu privire la procesul-verbal . nr._/16.08.2011, intimatul a menționat că este lovit de nulitate absolută, întrucât nu conține semnătura olografă a agentului constatator, în susținerea acestei aprecieri invocând decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a admis recursul în interesul legii și a stabilit că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Intimatul a invocat inexistența unui titlu executoriu valabil, față de dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă în conformitate cu care executarea silită se poate face doar pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, constatată printr-un titlu executoriu, apreciind că în speță nu există un titlu executoriu valabil, el nefiind întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în materie și nefiind comunicat în termen legal.
Față de cele menționate, intimatul-debitor a solicitat instanței respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă.
În combaterea apelului, intimatul a solicitat proba cu înscrisuri și orice altă probă s-ar dovedi necesară pentru justa soluționare a cauzei și a depus la dosar copiile proceselor-verbale de constatare a contravenției la care a făcut referire și copii ale chitanțelor privind achitarea amenzii contravenționale stabilită prin acestea, precum și tariful de despăgubire.
Tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de către intimatul-debitor prin întâmpinare, constatând că apelul a fost declarat în termenul legal de 5 zile de la comunicarea încheierii instanței de fond.
Totodată, tribunalul a luat act că prin întâmpinare intimatul-debitor a arătat că a formulat plângere contravențională cu privire la procesul-verbal contestat în prezenta cauză, însă nu a depus la dosar dovada unei astfel de plângeri, respectiv un certificat de grefă din care să rezulte că s-a format un dosar în acest sens.
Examinând încheierea atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Conform procesului verbal de constatare a contravenției R11 nr._/16.08.2011, intimatul – debitor a fost sancționat cu amendă pentru săvârșirea contravenției prev. de art.8 alin. 1 din OG 15/2002 constând în aceea că la data de 05.03.2011 autovehicul aparținând acestuia a circulat pe DN 1, localitatea Românești, jud. Prahova, fără a deține rovinietă valabilă, ocazie cu care s-a emis și înștiințarea de plată prin care contravenientul a fost obligat ca, pe lângă amenda contravențională, să achite și c/valoarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 de euro, procesul-verbal de contravenție fiind comunicat contravenientului, prin afișare la sediul acestuia, la data de 01.09.2011, conform procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare existentă la fila 11 dosar fond.
Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. A., creditoarea a solicitat înregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare împotriva debitorului, cerere admisă prin încheierea din data de 11.07.2014 de către executorul judecătoresc și în baza căreia a solicitat instanței încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de contravenție sus-menționat, motivat de faptul că debitorul nu și-a executat de bunăvoie obligația de plată a tarifului de despăgubire.
Potrivit art. 27 din OG 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, iar operațiunea de comunicare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, iar art. 37 din același act normativ prevede că procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Art. 622 c.pr.civ. prevede că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar se procedează la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu astfel cum prevăd disp. art.628 c.pr.civ.
De asemenea, conform art. 632 c.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art.662 c.pr.civ.
Art. 712 c.pr.civ. stipulează că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executori o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că în baza procesului verbal de constatare a contravenției intimatul a fost sancționat cu amendă pentru săvârșirea contravenției prev. de art.8 alin. 1 din OG 15/2002, ocazie cu care s-a emis și înștiințarea de plată prin care contravenientul a fost obligat ca, pe lângă amenda contravențională, să plătească și c/valoarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 de euro, proces-verbal de contravenție comunicat contravenientului prin afișare la sediul acestuia, așa cum s-a arătat mai sus și, întrucât contravenientul nu a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție și nici nu a achitat de bunăvoie tariful de despăgubire, creditoarea a procedat la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal sus-menționat, înregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare fiind admisă de Biroul Executorului Judecătoresc A. A..
Ca atare, atât timp cât prin procesul verbal de contravenție contravenientul a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în sumă de 28 de euro, proces-verbal ce a fost comunicat contravenientului la data de 01.09.2011 și împotriva căruia contravenientul nu a formulat plângere contravențională, înseamnă că acest proces-verbal atestă existența unei creanțe certe, dovedită prin însuși procesul-verbal sus-menționat, lichidă, în condițiile în care cuantumul acesteia este strict prevăzut în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și exigibilă, fiind ajunsă la scadență prin expirarea termenului de plată a acestui tarif, caz în care un asemenea proces-verbal care a fost comunicat contravenientului și atestă o creanță certă, lichidă și exigibilă, constituie prin însăși natura sa un titlu executoriu fără îndeplinirea altor formalități, mai ales că OG 2/2001 prevede în cazul proceselor-verbale de contravenție un caracter executoriu, impunându-se încuviințarea executării silite a acestuia în temeiul art. 622 c.pr.civ.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată, fără să țină seama că în speță sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.622 și urm. c.pr.civ., art. 27 din OG 2/2001.
Criticile apelantei în sensul că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a apreciat că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire conform art. 27 din OG 2/2001 și că procesul-verbal în cauză nu prezintă caracterul de titlu executoriu în sensul art. 37 din OG 2/2001, sunt întemeiate întrucât, într-adevăr, textul de lege invocat prevedea că procedura de comunicare a procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, iar operațiunea de comunicare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, legiuitorul lăsând astfel la latitudinea creditorului modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, procedura comunicării la domiciliul sau sediul contravenientului având caracter alternativ și nicidecum subsidiar, or, în speță, cât timp procesul-verbal de contravenție a fost comunicat contravenientului în modalitatea afișării la sediul acestuia, ocazie cu care s-a întocmit un proces-verbal de comunicare conform dispozițiilor legale aplicabile, înseamnă că procesul-verbal constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate în sensul art. 37 din OG 2/2001.
Faptul că prin decizia nr. 10/2013 a ICCJ s-a statuat că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, nu afectează, în cauză, caracterul de titlu executoriu al procesului-verbal de contravenție în condițiile în care această decizie a fost pronunțată în anul 2013, cu mult ulterior întocmirii procesului-verbal de contravenție, neputând produce efecte juridice cu privire la acesta în condițiile în care o asemenea decizie nu retroactivează, fiind obligatorie și devenind aplicabilă în sensul că-și produce efecte în raport cu procesele-verbale emise ulterior publicării sale în Monitorul Oficial.
Pretențiile apelantei conform cărora procesul-verbal de contravenție a fost efectuat și comunicat cu respectarea disp. art. 13 și 14 din OG 2/2001 modificată și completată, nu a fost contestat și nici nu s-a achitat de bunăvoie obligația stabilită prin acesta, caz în care constituie titlu executoriu în conformitate cu disp. art.37 din OG 2/2001, făcând dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile, constând în tariful de despăgubire care reprezintă o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului, creditoarea având dreptul să-și recupereze prejudiciul cauzat, au relevanță în cauză întrucât, atât timp cât procesul verbal de contravenție a fost comunicat contravenientului iar acesta nu s-a prevalat de procedura prevăzută de lege în favoarea sa de a formula plângere contravențională, înseamnă că procesul verbal prin care s-a stipulat obligația contravenientului de a achita tariful de despăgubire în sumă de 28 de euro atestă o creanță certă, lichidă și exigibilă, reprezentând titlu executoriu, creditoarea fiind îndreptățită să procedeze la executarea silită a contravenientului pentru recuperarea creanței sale.
Susținerile apelantei în sensul că în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite, judecătorul fondului realizează doar o cercetare formală și limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe fond fiind posibil a fi verificat pe calea contestației la executare, sunt întemeiate deoarece, într-adevăr, potrivit art. 665 c.pr.civ., instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai în anumite condiții expres prevăzute de textul de lege, printre care și acelea conform cărora înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, există alte impedimente prevăzute de lege, ceea ce înseamnă că, cu ocazia soluționării cererii de încuviințare a executării silite instanța de executare are numai obligația de a verifica, formal, caracterul de titlu executoriu al înscrisului supus executării silite, existența sau inexistența în sine a unei dovezi de comunicare pur și simplu, fără nicio altă condiție a titlului de creanță, respectiv caracterul creanței de a fi certă, lichidă și exigibilă și să nu existe alte impedimente la executare.
Or, în cauză, este cert că procesul-verbal de contravenție prin care s-a prevăzut obligația intimatului vizând plata sumei de 28 de euro cu titlu de tarif de despăgubire, proces-verbal care a fost comunicat acestuia prin afișare la sediu, nefiind contestat, atestă o creanță certă, lichidă și exigibilă, constituind titlu executoriu, fiind astfel susceptibil de a fi pus în executare.
Împrejurarea vizând modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, dacă acesta a fost comunicat în mod legal, dacă a fost adus efectiv la cunoștința contravenientului, nu înlătură caracterul de titlu executoriu al procesului-verbal de contravenție în această fază procesuală, nefiind de natură să constituie un impediment la executare, asemenea chestiuni reprezentând aspecte de fond, care nu pot face obiectul analizei în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite și care pot fi tranșate numai cu ocazia exercitării altor căi prevăzute de lege.
Astfel, chiar dacă decizia 10/2013 prevede modalitatea de comunicare a procesului-verbal în sensul că procedura de comunicare prin afișare la domiciliu este subsidiară modalității de comunicare prin poștă cu aviz de primire, nu înseamnă că, în cauză, procesul-verbal de contravenție nu constituie titlu executoriu și nu poate fi pus în executare cât timp pe de o parte, decizia invocată nu retroactivează și deci nu produce efecte juridice asupra modalității de comunicare a procesului-verbal pus în executare, iar pe de altă parte, modalitatea de comunicare nu poate face obiectul analizei în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite în cadrul căreia se analizează, formal, dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă și dacă procesul-verbal a fost comunicat contravenientului, celelalte aspecte referitoare la legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia modalității de realizare a comunicării procesului-verbal constituie apărări de fond ce pot fi invocate numai de către partea care dovedește o vătămare pe calea procedurilor prevăzute de lege, cu caracter contencios, în condițiile în care pentru dovedirea acestei vătămări sunt necesare probe care se încuviințează și administrează cu respectarea principiului contradictorialității părților, fiind imposibil din punct de vedere legal ca la momentul încuviințării executării silite instanța din oficiu să invoce, de plano, din oficiu, împrejurări care vizează nulități relative și nicidecum absolute și care reprezintă atributul exclusiv al persoanei care ar fi suferit o vătămare în acest sens.
În caz contrar, ar însemna ca, prin respingerea cererii de încuviințare a executării silite, creditoarea, deși deține un titlu executoriu, să fie împiedicată să-și exercite dreptul de a-l pune în executare în vederea recuperării creanței sale, ceea ce este inadmisibil, contrar dispozițiilor legale în materia executării silite, cu consecințe negative, aflându-se în situația să nu-și valorifice niciodată un titlu de creanță necontestat o perioadă îndelungată de timp de către debitor, singurul în măsură să conteste titlul executoriu și implicit modalitatea de îndeplinire a procedurii de comunicare a acestuia.
Tribunalul reține că în cauză nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile Deciziei nr. 6/2015 pronunțată de ÎCCJ, pe de o parte întrucât prin decizia respectivă s-a unificat practica judiciară cu privire la cauze ce au ca obiect plângere contravențională, iar pe de altă parte față de obiectul prezentei cauze și de stadiul procesual, situație în care nu se pot face apărări legate de temeinicia și legalitatea titlului executoriu invocat de apelantă, intimatul având la dispoziție alt demers judiciar pentru valorificarea susținerilor și respectiv cererilor expuse prin întâmpinare.
Prin urmare tribunalul, în raport de aceste considerente, constatând că au fost îndeplinite prevederile art. 665, alin. 1 – 4 C.pr.civ, va admite apelul declarat de către apelanta-creditoare potrivit dispozițiilor art. 480, alin. 1 C.pr.civ. și va schimba în tot încheierea apelată în sensul că va admite cererea și va încuviința executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției R11 nr._/16.08.2011, emis de către apelanta-creditoare pe numele intimatului-debitor D. E. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, cu număr de înregistrareJ_, și C.U.I._, împotriva încheierii de ședință din data de 08 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-debitoare D. E. SRL, J_, CUI_, cu sediul în Ploiești, ., nr. 192, ., ., jud. Prahova și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. M. M., cu sediul în București, ., ., parter, apt. 57, sector 4.
Schimbă în tot încheierea apelată, în sensul că admite cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011, emis de către apelanta-creditoare pe numele intimatului-debitor D. E. SRL.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. M. C.-A. M.
GREFIER,
M.-D. B.
„Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu – procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011 emis de creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – CNADNR - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București împotriva debitorului D. E. SRL, J_, CUI_, cu sediul în Ploiești, ., nr. 192, ., ., jud. Prahova și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. M. M., cu sediul în București, ., ., parter, apt. 57, sector 4, pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii”.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. G.M./Tehnored. S.L.F.
5 ex./ 07.05.2015
D.f._ – Judecătoria Ploiești
J. f. T. M.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1880/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1945/2015.... → |
|---|
