Contestaţie la executare. Decizia nr. 205/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 205/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 205/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 205
Ședința publică din data de 15.04.2015
Președinte: Ș. O.-C.
Judecător: P.-A. A.
Judecător: M. C. A.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-contestatoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CHR SA – SCREIR CF BUCUREȘTI, cu sediul în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 50/15.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații E. F. SA-AGENȚIA CENTRALĂ DE F. A ENERGIEI ELECTRICE, cu sediul în Ploiești, .. 37-39, .. Prahova, și B. N. E., cu sediul în Vălenii de M., ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 86,5 lei, conform OP nr. 1680/2.04.2015, și timbru judiciar, în valoare de 3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar întâmpinare de către intimată și concluzii scrise de către recurenta-contestatoare, după care
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._ din data de 28.08.2014, contestatoarea C. „C.” SA - SCREIR București, în contradictoriu cu intimata E. F. SA – Agenția Centrală de F. a Energiei Electrice, a formulat contestație împotriva procesului verbal din data de 14.08.2014, întocmit de B. N. E. în dosarul de executare nr. 20/2011, prin care s-a procedat la eliberarea sumei de 2.100 lei, consemnată pe recipisa_/1 din 14.08.2014 în contul creditoarei.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că în temeiul titlului executoriu, respectiv Sentința nr. 317/30.06.2010 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, contestatoarea a fost obligată la plata sumei de 161.390,66 lei, reprezentând contravaloare energie electrică și cheltuieli de judecată. Se menționează că în data de 23.11.2012 societatea creditoare a achitat de bunăvoie suma de 176,03 lei cu titlu de energie electrică, iar recuperarea sumei de 157.067,24 lei cu titlu de penalități de întârziere a făcut obiectul unei renunțări exprese din partea intimatei.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 399 și urm C.proc.civ., art. 1270 C. civ., OUG 25/2012.
La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri.
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând că, potrivit sentinței civile nr. 317/2010 pronunțate de Tribunalul Prahova, în dosarul nr._, debitoarea a fost obligată la plata sumei de 322.820,62 lei, creanța prin care a fost diminuată prin plăți succesive la suma de 162.028,61 lei pentru care s-a trecut la executarea silită și formează dosarul nr. 20/2011 aflat pe rolul B. N. E. M.. Dreptul de a continua executarea a fost recunoscut de către debitoare și reținut prin convenția încheiată, prin care, potrivit art. 1 alin. 1 lit. ii, părțile semnatare au convenit ca sumele prevăzute la alin. i și ii „vor fi actualizate până la data plății obligațiilor restante”.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța a solicitat executorului judecătoresc copie de pe dosarul de executare, acesta fiind trimis instanței la 08.01.2015.
Prin sentința civilă nr. 50/15.01.2015 Judecătoria Vălenii de M. a respins contestația la executare formulată de contestatoarea C. „C.” SA - SCREIR București, în contradictoriu cu intimata E. F. SA – Agenția Centrală de F. a Energiei Electrice, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin încheierea din Camera de Consiliu din 23 februarie 2011, în dosarul nr._ al Judecătoriei Vălenii de M., a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 317/30.06.2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, la cererea creditoarei . a Energiei Electrice Muntenia Nord SA, împotriva debitoarei C. „C.” SA – SCREIR București.
Suma datorată conform titlului executoriu, formată din 161.390,66 lei contravaloare energie electrică și 161.390,66 lei penalități de întârziere, la care s-au adăugat cheltuieli de executare în cuantum de 8.915,86 lei (conform procesului-verbal încheiat la 4 martie 2011) a fost urmărită, în parte, în cadrul dosarului de executare nr. 20/2011, prin poprire, pentru datorii ale unor terți având sediul în circumscripția Judecătoriei Vălenii de M., ca instanță de executare.
La data de 22.11.2012 între creditoare și debitoare s-a încheiat Convenția privind stingerea unor datorii ale Companiei Naționale de Căi Ferate C. SA către ..
Părțile au stabilit că la data de 31.08.2012 C. înregistra față de furnizorul de energie electrică o datorie, aferentă datei de 31.03.2012, în sumă de 316.396 mii lei, contravaloare energie electrică, și 222.903 mii lei contravaloarea tuturor penalităților de întârziere înregistrate în contabilitate la 31.03.2012, și calculate până la 31.08.2012.
Convenția a stabilit ca suma de 316.396 mii lei să fie plătită de C. într-un cont indicat, până la data de 30.11.2012.
La data la care furnizorul încasa această sumă, acesta agrea o diminuare a creanței cu suma de 222.903 mii lei, reprezentând contravaloarea tuturor penalităților de întârziere datorate de C., calculate până la data plății obligațiilor restante înregistrate la data de 31.03.2012, conform art. 1 alin. 3 din OUG 25/2012, considerată 31.08.2012 conform punctajului realizat de C. și ., furnizorul nemaiavând nici o pretenție cu privire la aceste sume, în condițiile art. 3 din convenție (potrivit căruia, în cazul în care C. nu plătește oricare din sumele datorate în temeiul contractelor în vigoare încheiate cu furnizorul și în temeiul convenției (…) sumele corespunzătoare diminuării de creanță vor fi considerate de drept, pe deplin și în integralitate scadente și plătibile cu efect imediat, fără alte formalități).
O clauză expresă, convenită de părți era aceea că sumele reprezentând contravaloarea energiei electrice si a tuturor penalităților de întârziere să fie actualizate până la data plății obligațiilor restante înregistrate la 31.03.2012, în funcție de încasările și facturile emise după data de 31.08.2012, până la data plății acestora.
Sumele certe determinate în convenție vizează debite calculate la 31.03.2012, iar părțile au stipulat expres ca acestea să fie actualizate în funcție de data plății efective.
În aceste condiții, și întrucât însuși titlul executoriu prevedea că atât debitul principal cât și penalitățile trebuie actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective, în mod corect executorul judecătoresc a procedat la actualizarea creanței, chiar dacă aceasta a fost plătită integral în termenul prevăzut de convenție.
Instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal din data de 14.08.2014 a fost eliberata suma in cuantum de 2.100 lei, reprezentând parte din actualizare.
Astfel, s-a constatat că, de vreme ce debitul principal și penalitățile trebuie actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective, în mod corect executorul judecătoresc a considerat ca executarea silita nu a încetat.
Împotriva acestei soluții, în temeiul art. 304 pct. 9, teza a II-a și 304 ind. 1 C.proc.civ., a declarat recursC. „C.” SA - SCREIR BUCUREȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea in tot a hotărârii atacate, iar pe fondul cauzei, admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În motivare, contestatoarea a arătat că, potrivit art. 1270 NCC, contractul valabil încheiat are putere de lege intre părțile contractante, iar conform art. 1266 NCC, contractele se interpretează după voința concordanta a pârtilor, și nu după sensul literal al termenilor, ținându-se seama de scopul contractului, de negocierile purtate de părți, de practicile statornicite intre acestea și de comportamentul lor, ulterior încheierii contractului.
Contestatoarea a învederat că respectiva Convenție din 2012 reprezintă voința concordanta a pârtilor, în sensul stingerii creanței reprezentând contravaloare energie electrica si penalități de întârziere, prin plata sumei de_ lei, reprezentând debit principal de către C. în contul intimatei, cel mai târziu pana la data de 30.11.2012, intimata fiind de acord că, la data la care încasează c/val energiei electrice, suma de_ lei, reprezentând c/val penalităților de întârziere, se va stinge, nemaiputând avea nici o pretenție cu privire la aceste sume sub rezerva art. 3 din convenție.
Contestatoarea a mai arătat că și-a îndeplinit întocmai obligațiile prevăzute in convenția încheiata, achitând la data de 23.11.2012 suma de_ lei corespunzătoare debitului principal, iar la data de 27.12.2012 suma de 2.534.097,65 lei aferenta cheltuielilor de judecată, investire și executare al acestui debit.
Suma achitata către furnizorul de energie electrica in cuantum de 316.396 mii lei reprezintă întreaga datorie, respectiv contravaloarea energiei electrice furnizată de furnizor către C. până la data de 31.03.2012, conform facturilor emise si neachitate pana la data de 31.08.2012 (sumă care este inserata la lit. f pct. I si art. 1 alin. 1 (i) din Convenție).
Contestatoarea a arătat că din coroborarea probelor administrate în cauza, rezultă că această Convenție este valabilă și că furnizorul nu a procedat la rezilierea Convenției printr-o notificare prealabila de 30 de zile adresată C..
Actualizarea creanței nu poate fi analizată independent de Convenția dintre părți, deoarece contractul valabil încheiat are putere de lege intre părțile contractante, iar în raport de prevederile tranzacției încheiate, creditoarea nu mai poate avea nicio pretenție cu privire la sumele prevăzute in convenție, si prin urmare nu avea dreptul de a proceda la actualizarea cu rata inflației, voința concordanta la încheierea convenției, în conformitate si cu scopul OUG 25/2012, fiind aceea de stingere a tuturor creanțelor deținute de creditoare în legătură cu plata debitului principal.
De asemenea, s-a menționat că acea Convenție din data de 22.11.2012 reprezintă o tranzacție încheiata in faza executării silite, în vederea stingerii obligațiilor pe care le avea față de creditor, în legătură cu achitarea contravalorii energiei electrice furnizate până la data de 31.03.2012.
Încheierea acestei tranzacții era necesară pentru obținerea de către contestatoare a împrumutului reglementat de OUG 25/2012, voința legiuitorului la acordarea împrumutului fiind aceea de stingere integrală a datoriilor C., prin plata creanțelor principale, cu ajutorul sumei împrumutate, și prin renunțarea de către furnizorii de energie electrică la toate penalitățile de întârziere, înregistrate in contabilitatea acestora la data de 31.08.2012, precum și a celor calculate de către aceștia, până la data plații obligațiilor restante înregistrate la aceeași data.
Contestatoarea a mai susținut că voința creditoarei, manifestată la încheierea tranzacției, a fost aceea de stingere integrală a obligațiilor ce fac obiectul convenției, aceasta declarând expres că nu mai are nici o pretenție in legătură cu sumele menționate în clauza cuprinsă la art. 1 din Convenție. Având în vedere principiul disponibilității care guvernează întregul proces civil, in urma încheierii tranzacției, executarea creanței se face conform voinței părților exprimata după pronunțarea titlului executoriu.
Actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă o solicitare in legătura cu creanța stinsa conform tranzacției, contravenind flagrant convenției încheiate in vederea soluționării amiabile a acestei probleme litigioase. Susținerea potrivit căreia părțile au convenit actualizarea creanței cu indicele de inflație prin ultimul paragraf din clauza cuprinsa la art. 1 alin. l pct. ii din Convenție sunt vădit neîntemeiate, întrucât aceste mențiuni se referă la actualizarea cu încasările și facturile emise după data de 31.08.2012 și până la data plății acestora.
Contestatoarea a mai arătat că părțile au stabilit ca suma menționata la art. 1 alin 1 pct. i să se actualizeze cu contravaloarea energiei electrice ce a fost consumată de C. în afara perioadei de referința creanțelor menționate in Convenție.
De asemenea, s-a susținut că în cauza intervine lipsa de eficiență a prevederilor art. 3712 alin. 3 teza 1 C.proc.civ., motivat de faptul că în condițiile in care creditoarea a primit datoria reprezentând debit energie electrică și a renunțat la penalități, și avându-se în vedere art. 1 pct. 1 din Convenție, potrivit căreia creanța furnizorului față de C. reprezentând c/val energie electrica, alte creanțe si penalități, se va stinge prin plata sumei de 316.396 mii lei, cel mai târziu la data de 30.11.2012, furnizorul nemaiavând nici o pretenție cu privire la aceste sume, in condițiile art. 3, obligația prevăzută in titlul executoriu, nu mai poate face obiectul unei actualizări cu indicele de inflație.
Contestatoarea a arătat că renunțarea creditoarei la penalități este practic o renunțare la drept, cu toate efectele juridice prevăzute in aceasta situație juridica de drept comun și chiar conceptul de reparare a prejudiciului statuat de înalta Curte de Casație prin actualizarea cu indicele de inflație nu poate sa subziste decât în condițiile existentei obligației de plata a acestor sume.
Contestatoarea a susținut că prev. art. 3 din Convenție, pe care instanța in mod eronat a reținut ca nu le-a îndeplinit, se referă la reactivarea penalităților ce s-au anulat aceste penalități fiind considerate de drept, pe deplin si in integralitate scadente si plătibile imediat de către C. si nicidecum la actualizarea creanței.
Contestatoarea a arătat că acea Convenție este în continuare valabilă, iar furnizorul nu a procedat la rezilierea acesteia, printr-o notificare prealabila de 30 zile, așa cum prevăd dispozițiile art. 3.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 19.02.2015 sub același număr de dosar, respectiv nr._ .
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenta-contestatoare, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Prin sentința nr. 317/30.06.2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, Secția Comercială și de C. Administrativ, în dosarul nr._, a fost admisăî acțiunea formulată de creditoarea . a Energiei Electrice – E. Muntenia Nord SA și s-a ordonat debitoarei CN Căi ferate SA Regionala CF București să plătească creditoarei, în termen de 10 zile de la comunicare, suma de 161.390,66 lei, reprezentând contravaloare energie electrică, și suma de 161.390,66 lei cu titlu de penalități de întârziere, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
Deoarece debitoarea nu a achitat de bună voie obligația de plată stabilită prin titlul executoriu reprezentat de această hotărâre judecătorească irevocabilă, prin încheierea de ședință din data de 23.02.2011, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 317/30.06.2010 a Tribunalului Prahova, fiind format dosarul de executare nr. 20/2011 al B. N. E. M..
Pe parcursul derulării procedurii de executare silită, la data de 22.11.2012 s-a încheiat între părți Convenția privind stingerea unor datorii ale contestatoarei față de intimată, prin care s-a stabilit următoarele:
- Creanța furnizorului de energie electrică față de C. la data de 31.08.2012 se va stinge, după cum urmează: suma de 316.396 mii lei se va plăti de către C. în contul creditoarei, cel mai târziu până la data de 30.11.2012;
- La data la care furnizorul va încasa sumele conform celor de mai sus furnizorul agreează o diminuare a creanței C. cu suma de 222.903 mii lei, reprezentând contravaloarea tuturor penalităților de întârziere datorate de C., calculate până la data plății obligațiilor restante, înregistrate la data de 31.03.2012 (considerată 31.08.2012), furnizorul nemaiavând nicio pretenție cu privire la aceste sume în condițiile de mai jos;
- Părțile au convenit ca sumele menționate mai sus să fie actualizate până la data plății obligațiilor restante înregistrate la data de 31.03.2012, până la data plății acestora;
- Părțile au convenit ca plata cheltuielilor de judecată și de executare efectuate până în prezent să se efectueze până la data de 31.12.2012, în măsura confirmării acestora din punct de vedere al realității, consistenței, legalității, fiscalizării etc., printr-un control efectuat de ANAF.
În cadrul executării silite începute în cadrul dosarului de executare nr. 20/2011 al B. N. E., la data de 27.05.2014 a fost emis un proces verbal de distribuire preț, în baza art. 458 alin. 1 C.proc.civ., prin care s-a procedat la eliberarea sumei de 2.400 lei, consemnată de terțul poprit . SRL, către creditoare, cu titlu de parte din actualizare.
Așa cum în mod corect a arătat și instanța de fond, plecând de la clauzele stipulate de părți în această Convenție, se constată că debitoarea C. trebuie să achite creditoarei nu numai debitele prevăzute propriu-zis în acea convenție, ci și suma reprezentând actualizarea în raport de rata inflației, a acestui cuantum.
Or, în cauza de față, debitoarea nu a făcut dovada că a achitat creditoarei, pe lângă debitul principal în sumă de 316.396 lei, și suma reprezentând actualizarea acestei valori, în raport de rata inflației.
Prin urmare, rezultă că în mod corect executorul judecătoresc a procedat la actualizarea creanței, respectând termenii convenției încheiate de părți.
De asemenea, analizând actul de executare contestat, respectiv procesul verbal de eliberare sumă din data de 27.05.2014 tribunalul constată că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 458 C.proc.civ., astfel că nu se poate reține nicio împrejurare de natură a atrage nulitatea actului.
Totodată, tribunalul reține că prin motivele de recurs formulate, recurenta-contestatoare reia susținerile menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, aspecte avute în vedere și de instanța de fond, odată cu pronunțarea sentinței recurate.
Așa cum s-a arătat mai sus, prin Convenția încheiată, părțile au stabilit, de comun acord, ca pe lângă debitul propriu zis, în cuantum de 316.396 lei, debitoarea să achite și contravaloarea actualizării acestei sume, în raport de rata inflației, până la data plății efective.
Prin urmare, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată contestația formulată de debitoarea C. împotriva procesului verbal de distribuire preț, emis de B. N. E. la data de 27.05.2014, în dosarul de executare nr. 20/2011, la cererea creditoarei . a Energiei Electrice Muntenia Nord SA.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 raportat la art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-debitoare C. „C.” SA – SCREIR București, împotriva sentinței civile nr. 50/15.01.2015 pronunțate de Judecătoria Vălenii de M..
De asemenea, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-contestatoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.” SA – SCREIR CF BUCUREȘTI, cu sediul în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 50/15.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații E. F. SA - AGENȚIA CENTRALĂ DE F. A ENERGIEI ELECTRICE, cu sediul în Ploiești, .. 37-39, .. Prahova, și B. N. E., cu sediul în Vălenii de M., ., jud. Prahova, ca fiind nefondat.
Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 aprilie 2015.
Președinte, Judecători,
Ș. O.-CorneliuPavel-A. A. M. C.-A.
Grefier,
N. L.-E.
Red. O.C.Ș.
2 ex/29.04.15
d. f._ Judecătoria Vălenii de M.
j. f. D. G. C. I.
Operator de date cu caracter personal notificare nr. 5595
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul PRAHOVA | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
