Obligaţie de a face. Decizia nr. 2477/2015. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 2477/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 29254/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.2477
Ședința publică din data de 16.06.2015
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTOR - P. A. D.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul - reclamant P. MUNICIPIULUI PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul - pârât Z. F. D., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova.
Cererea de apel scutită de la plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr_ /31.07.2012 la Judecătoria Ploiești, reclamantul P. Municipiului Ploiesti a chemat în judecată pe paratul Z. F. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să desființeze lucrarilor executate fara autorizatie de construire la imobilul situat în Ploiesti . si stabilirea termenului limita de executare a lucrarilor de desfiintare.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în urma controlului efectuat de inspectorii de specialitate din cadrul Primariei Ploiesti a fost incheiat procesul verbal nr 231/21.03.2011 în condițiile în care paratul a executat lucrari de constructii constand in recompartimentari interioare fara să dețină autorizatie de construire prevazuta de Legea nr. 50/1991, proces verbal în temeiul căruia pârâtul a fiind sancționat contravențional în acest sens și obligat să intre în legalitate prin obținerea unei autorizație de construcție, însă nici până în prezent acesta nu a obtinut autorizatia de construire, refuzând să-și execute obligațiile instituite în sarcina sa in baza procesului verbal susmenționat, caz în care se impune desființarea lucrărilor respective pe cale judecătorească.
După administrarea probelor cu acte, expertiză tehnică construcții, prin sentința civilă nr._/10.12.2014 a Judecătoriei Ploiești, a fost respinsă actiunea formulata de reclamant împotriva paratului, ca neintemeiata.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza procesului verbal nr._/21.03.2011 pârâtul a fost sanctionat cu amenda contraventională de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 lit a, art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 întrucât a executat lucrări de construcție constând în recompartimentări interioare fără sa dețină autorizație de construire, proces verbal necontestat de către pârât, însă în urma administrării probei cu expertiza tehnica constructii ing. N. C. s-a constatat că la imobilul situat în Ploiesti, . aparținând pârâtului au fost efectuate fara autorizatie de construire lucrari de recompartimentare constand în montarea unei uși, desfiintarea unei uși de acces, a unor pereti de compartimentare dintre spatiile bucatarie, terasa si camera, terasa, înlocuirea tamplariei din lemn cu profile PVC, astfel încât în cuprinsul procesul verbal nr._/21.03.2011 nu au fost descrise lucrarile de compartimentare efectuate fara autorizatie de construire, mentionandu-se generic doar lucrari de recompartimentare, motiv pentru care instanta investita cu soluționarea actiunii nu poate analiza sub nicio forma procesul verbal cu privire la legalitatea sau temeinicia acestui, aflându-se în imposibilitate legală sa adauge la acest proces verbal prin administrarea probatoriului in cauza avand ca obiect obligatie de a face -desfiintare constructii, mai ales că nu poate decat sa se ia act ca prin acest proces verbal s-a retinut efectuarea unor lucrari fara autorizatie de constructii la imobilul din în litigiu de catre paratul Z. F., fară identificarea acestor lucrari.
S-a menționat că într-adevar în cadrul raportului de expertiza efectuat au fost identificate anumite lucrari de recompartimentare efectuate de parat la imobil care insa nu pot avea o data certa, fiind imposibil să se stabilească cu certitudine daca aceste lucrari sunt exact cele care au fost avute in vedere la intocmirea procesului verbal sau cu totul altele, intervenite ulterior acestuia, în condițiile în care lucrarile nu au fost identificate prin procesul verbal, iar legiutorul a inteles ca in domeniul constructiilor sa fie parcurse doua etape, conform Legii nr. 50/1991, adică o prima etapa constând în identificarea constructiilor efectuate fara autorizatie, dispunerea intrarii in legalitate de personalul specializat, în temeiul disp. art. 28 din Legea nr. 50/1991, iar cea de a doua etapă vizează sesizarea instantelor de judecata in vederea pronuntarii unei hotarari de desfiintare a acestor constructii, stabilirea unui termen în acest sens, potrivit disp. art 32 din Legea nr. 50/1991, astfel încât în speță identificarea lucrarilor efectuate fara autorizatie a fost facuta prin raportul de expertiza efectuat de expert N. C. si nu prin insusi procesul verbal de contraventie, motiv pentru care aceste lucrări puteau fi executate oricand în intervalul de la încheierea procesului verbal- 21.03.2011 si efectuarea expertizei la 18.08.2014.
S-a specificat că în cazul în care s-ar retine direct, in cursul procesului civil, cu putere de lucru judecat, ca lucrarile de recompartimentare sunt cele descrise în cadrul raportului de expertiza ar însemna ca instanțele judecătorești sa se erijeze organelor cu atributii privind constatarea contraventiilor în domeniul constructiilor, fiind lipsit paratul de o cale de atac, de dreptul sau la apărare în fata unei alte instante care sa analizeze legalitatea, temeinicia unui proces verbal în cadrul căruia s-ar descrie anumite lucrari, iar, distinct de aspectele susmenționate, s-a constatat că se solicită desfiintarea unor lucrari de recompartimentare ce au presupus din start desfiintarea unor alte lucrari, punându-se întrebarea retorică „Cum poate oare fi desfiintat un zid ce deja a fost desfiintat de catre de parat?”, motiv pentru care a fost respinsă actiunea, ca neintemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, motivându-se că eronat nu s-a dispus desființarea lucrărilor de construcții identificate în cadrul raportului de expertiză construcții ing. N. C., fiind aceleași cu lucrările descrise în cadrul procesului verbal de contravenție nr._/21.03.2011, în baza disp. art. 27, art. 28, art.32 alin. 1 lit.b, alin. 2 din Legea nr.50/1991, în condițiile în care nu a fost contestat raportul de expertiză și că potrivit procesului verbal susmenționat s-a constatat executarea unor lucrări de construcție fără autorizație de către pârât la imobilul situat în Ploiești, ., constând în recompartimentări interioare, fiind sancționat contravențional pârâtul cu amendă de 1000 lei până la . până la obținerea autorizației de construire, respectiv 30.09.2011.
În continuare, reclamantul a arătat că pârâtul nu a respectat termenul, măsurile dispuse prin procesul verbal, nu a sistat lucrările de construcție, nu a depus documentația în vederea obținerii autorizației de construire în baza unei expertize tehnice, impunându-se obligarea acestuia la desființarea lucrărilor executate fără autorizație.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 20.04.2015.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform procesului de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/21.03.2011, pârâtul a fost sancționat contravențional constând în aplicarea unei amenzi de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 3 lit a, art. 26 lit. a din Legea nr.50/1991, deoarece pârâtul a executat fără autorizație de construire lucrări de recompartimentare în interiorul imobilului situat în Ploiești, ., jud. Prahova, ocazie cu care acesta a fost obligat să sisteze lucrările respective, să obțină autorizația de construcție în baza unei expertize tehnice până la data de 30.09.2011, proces verbal necontestat de către pârât.
Potrivit raportului de expertiză tehnică construcții ing. N. C., în urma verificărilor efectuate s-a constatat că pârâtul deține un imobil situat în Ploiești, ., constând într-un apartament cu 2 camere, bucătărie, terasă, dependințe, respectiv casa scării, hol, baie, în indiviziune, aflat la etajul doi al clădirii, motiv pentru care acesta a executat lucrări de recompartimentare în interior, constând în montarea unei uși la intrare în holul nr. 14, desființarea unei uși între hol și spațiul dinspre bucătărie, a unei uși de acces de la hol la camera 17, a unor pereți de compartimentare dintre bucătărie, terasă și o cameră și terasă, schimbarea tâmplăriei exterioare din lemn cu tâmplărie din profile PVC cu geam termopan, lucrări executate fără autorizație.
Disp. art. 28 alin1 din Legea nr. 50/1991 stipulează că o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. 1, lit. a, b, se dispune sistarea executării lucrărilor, iar, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație, cu nerespectarea acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției.
De asemenea, disp. art. 32 alin.1, 2 din Legea nr. 50/1991 prevăd că în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, însă nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin.1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal, urmând să se stabilească și termenele limita de executare a măsurilor respective.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că în baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/21.03.2011 pârâtul a fost sancționat contravențional constând în aplicarea unei amenzi de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 3 lit a, art.26 lit. a din Legea nr.50/1991, deoarece acesta a executat lucrări de recompartimentare în interiorul apartamentului pe care îl deține, situat în Ploiești, ., fără autorizație de construcție, fiind obligat să sisteze aceste lucrări, să obțină autorizație de construcție pe baza unei expertize de specialitate până la data de 30.09.2011, dată la care pârâtul nu a făcut dovada obținerii autorizației respective, astfel încât în urma administrării probei cu expertiză tehnică construcții ing .N. C. au fost identificate lucrările executate de către pârât fără autorizație de construcție constând în desființarea unor uși de acces, a unor pereți de compartimentare, montarea unei uși la intrare.
Ca atare, atât timp cât prin procesul verbal de contravenție nr._/ 21.03.2011 a fost obligat pârâtul să sisteze executarea unor lucrări de recompartimentare interioare efectuate fără autorizație de construcție și să obțină o autorizație de construire în acest sens până la data de 30.09.2011, autorizație inexistentă la dosar, înseamnă că în realitate pârâtul nu și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina acestuia constând în obținerea unei autorizații de construcții privind executarea lucrărilor de recompartimentare in interiorul apartamentului pe care îl deține, obligație devenită scadentă la data de 30.09.2011, motiv pentru care lucrările de construcție executate în interiorul spațiului locativ deținut de către pârât au fost efectuate fără respectarea dispozițiilor legale în materie, fără să existe deci o autorizație de construcție, impunându-se desființarea acestor lucrări și instituirea unei asemenea obligații în sarcina pârâtului.
De altfel, în condițiile în care prin procesul verbal de contravenție nr._/ 21.03.2011 s-a constatat executarea de către pârât a unor lucrări de recompartimentare în interiorul spațiului pe care îl deține, fără să dețină autorizație de construcție, proces verbal necontestat de către pârât pe cale judecătorească, înseamnă că acest proces verbal produce efecte juridice, făcând dovada executării lucrărilor respective cu nerespectarea cerințelor prevăzute de dispozițiile Legii nr.50/1991, demonstrând nelegalitatea executării lucrărilor respective, nerespectarea de către pârât a obligației instituită în sarcina acestuia în baza procesului verbal susmenționat privind obținerea autorizației de construcție până la data de 30.09.2011, obligație neîndeplinită nici până în prezent.
De fapt, atât timp cât procesul verbal de contravenție nr._/ 21.03.2011 produce efecte juridice, făcând dovada executării de către pârât a unor lucrări de recompartimentare în interior fără autorizație de construcție, prin însăși natura sa, iar în cuprinsul raportului de expertiză tehnică construcții ing. N. C. au fost identificate toate lucrările executate de către pârât fără autorizație, raport necontestat de către pârât, înseamnă că se impune desființarea lucrărilor de recompartimentare interioară, descrise în baza acestui raport de expertiză care relevă situația de fapt dedusă judecății, fiind o probă concludentă, demonstrând modalitatea de executare a lucrărilor respective, în ce au constat acestea, configurația pe schița de plan a lucrărilor respective în raport de spațiul locativ deținut de către pârât.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea, ca neîntemeiată, invocându-se pur și simplu neidentificarea lucrărilor de recompartimentare în cadrul procesului verbal de contravenție fără să se țină seama de toate probele administrate în cauză, de efectele juridice produse acest proces verbal, de neîndeplinirea obligației de către pârât privind obținerea autorizației de construcție, de raportul de expertiză efectuat în cauză care confirmă aspectele înserate în cadrul procesului verbal de contravenție, mai ales că instanța de fond a analizat pe cale indirectă modalitatea de întocmire a procesului verbal, depășind limitele cererii cu care a fost investită, fără să țină seama că pârâtul nu a contestat procesul verbal, fiind singurul care avea posibilitatea să invoce pe cale separată aspecte de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la procesul verbal respectiv.
Pe de altă parte, instanța de fond era în imposibilitate legală să cenzureze conținutul propriu-zis al procesului verbal de contravenție, având obligația să stabilească situațiile de fapt, de drept deduse judecății pe baza tuturor probelor administrate în cauză, coroborate cu procesul verbal de contravenție care nu poate fi analizat stricto sens, în mod singular, fără să se țină seama și de raportul de expertiză construcții care a confirmat executarea unor lucrări de recompartimentare interioare fără autorizație de construcție.
În realitate, analizându-se considerentele sentinței atacate, reiese cu certitudine că au fost reținute situații de fapt fără nicio legătură cu probele administrate în cauză, cu dispozițiile legale în materie, referitoare la modalitatea de întocmire a procesului verbal, la erijarea instanțelor judecătorești organelor cu atribuții în domeniul constatării contravențiilor, la imposibilitatea desființării lucrărilor la baza cărora ar fi stat desființarea altor lucrări, împrejurări care exced cauzei, neavând nicio legătură cu obiectul și natura pretențiilor deduse judecății, mai ales că instanțele judecătorești au obligația, dimpotrivă, să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor legale care reglementează modalitatea de edificare a unor construcții, de executare a unor lucrări de recompartimentare în condițiile în care acestea au fost efectuate nelegal, fără să existe autorizații de construcție, fiind imposibilă înserarea unor întrebări retorice în cadrul considerentelor unei hotărâri judecătorești, de genul „Cum poate oare fi desfiintat un zid ce deja a fost desfiintat de catre de parat?”
Motivele invocate de către reclamant conform cărora eronat nu s-a dispus desființarea lucrărilor de construcții identificate în cadrul raportului de expertiză ing. N. C., raport de expertiză necontestat, lucrările fiind aceleași cu cele menționate în cuprinsul procesului verbal de contravenție nr. 231/21.03.2011 și că potrivit procesului verbal susmenționat s-a constatat executarea unor lucrări de construcție fără autorizație la imobilul în litigiu constând în recompartimentări interioare, fiind sancționat contravențional pârâtul cu amendă de 1000 lei până la obținerea autorizației de construire, respectiv 30.09.2011, sunt întemeiate întrucât era obligatoriu să se țină seama nu numai de raportul de expertiză efectuat în cauză, ci și de procesul verbal de contravenție necontestat de către pârât care produce efecte juridice, făcând dovada executării fără autorizație a lucrărilor respective, nerespectarea de către acesta a obligației instituită în sarcina sa privind obținerea unei autorizații de construcție până la termenul scadent din data de 30.09.2011, impunându-se în baza dispozițiilor Legii nr. 50/1991 desființarea lucrărilor executate nelegal.
Criticile reclamantului potrivit cărora pârâtul nu a respectat termenul, măsurile dispuse prin procesul verbal, nu a sistat lucrările de construcție, nu a depus documentația în vederea obținerii autorizației de construire în baza unei expertize tehnice, impunându-se obligarea acestuia la desființarea lucrărilor executate fără autorizație, sunt fondate deoarece, într-adevăr, toate probele administrate în cauză demonstrează executarea de către pârât a unor lucrări de recompartimentare interioare fără autorizație de construcție, deci cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie, nerespectare care determină în mod automat desființarea lucrărilor respective în vederea respectării legislației privind regimul edificării construcțiilor, în caz contrar având loc o încălcare flagrantă a dispozițiilor Legii nr.50/1991, privind disciplina în construcții, perpetuarea unor situații nelegale, facilitarea persoanelor fizice sau juridice de a executa lucrări de construcție fără autorizație, deci în mod nelegal.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația instituită în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție nr._/21.03.2011 privind obținerea autorizației de construcție pentru lucrările de recompartimentare interioare efectuate la imobilul pe care îl deține, în baza disp. art. 296 cod pr. civilă, va admite apelul, va schimba în tot sentința atacată în sensul că va admite acțiunea potrivit disp. 28 alin.1, art. 32 alin.1, 2 din Legea nr. 50/1991 și va obliga pârâtul să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire la imobilul situat în Ploiești, ., jud.Prahova, urmând să se stabilească termen limită în vederea executării lucrărilor de desființare a lucrărilor de construcție susmenționate de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei decizii, în scopul de a-l determina pe pârât să execute o asemenea obligație.
În baza disp. art.274 cod pr. civilă, va fi obligat pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant reprezentând onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul - reclamant P. MUNICIPIULUI PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul - pârât Z. F. D., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâtul să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire la imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova.
Stabilește termenul limită în vederea executării lucrărilor de desființare a lucrărilor de construcție susmenționate, de 6 luni, de la data rămânerii irevocabile a deciziei.
Obligă pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. A. D. P.
Fiind în CO, semnează
Președintele instanței
GREFIER
I. N. Cardașol
Fiind în CO, semnează
P. Grefier,
Operator date cu caracter personal 5595
Red. MC / tehnored. TS
4 ex./24.07.2015
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. M. R.
← Acţiune în constatare. Hotărâre din 16-06-2015, Tribunalul... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 2355/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
---|