Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 351/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 351/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 17762/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 351
Ședința publică din data de 23.06.2015
PREȘEDINTE - ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTORI - M. R.
- N. A.
GREFIER - A. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta – pârâtă N. N., CNP_, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la C.. Av. R. M. din Păulești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – reclamantă M. B. S.A., înregistrată la O.R.C.T.B. sub nr. J_, CUI RO_, cu sediul în București, .. 90 - 92, Sector 4 și intimatul – pârât N. A., CNP_, domiciliat în ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cerere pentru care a fost achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 666 lei, potrivit chitanței . nr.7167/17.06.2015, anulată și atașată la dosarul cauzei și timbre judiciare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În raport de calificarea căii de atac de la acest termen de judecată, respectiv faza procesuală a recursului, având în vedere și disp. art.306 alin.1 C.pr.civ., tribunalul invocă, din oficiu, excepția de nemotivare în termen a recursului și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești – Secția Civilă sub nr._, reclamanta M. B. (Romania) S.A. a chemat in judecată pe pârâții N. A. și N. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor comune ale acestora, prin atribuirea către debitoarea N. N..
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că pârâta N. N. a semnat contractul de împrumut acordat către .., în calitate de garant fidejusor, renunțând la beneficiile diviziunii și discuțiunii, fiind încheiate contractele de garanție personală în data de 06.07.2007 și, respectiv 30.01.2008.
Întrucât, împrumutatul . nu și-a respectat obligațiile contractuale și nu a rambursat împrumutul, a solicitat începere executării silite în baza titlurilor executorii reprezentate de acordurile de împrumut, iar în urma demersurilor efectuate s-a constatat că debitoarea N. N. figurează în evidențele de carte funciară cu apartament situat în Ploiești, ., ., ., aflat în proprietatea exclusivă a acesteia și teren în suprafață de 415,19 mp. situat în Păulești, ., ., aflat în proprietatea comună a celor doi pârâți – conform contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2397/20.10.2004 de B.N.P. O. Casioara.
A mai susținut reclamanta că a urmărit prioritar apartamentul aflat în proprietatea exclusivă a pârâtei, executarea silită finalizându-se în urma adjudecării imobilului, potrivit actului de adjudecare nr.268/28.02.2011, suma recuperată în urma acestei valorificări fiind în cuantum de 146.200 lei.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri.
Debitoarea N. N. a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și audierea a doi martori ce urmau a fi aduși personal, dar de la data de 03.12.2012, aceasta nu s-a mai prezentat în instanță și nu a indicat numele și adresa martorilor.
Pârâtul N. adrian, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare, nu a solicitat probe și nu a invocat excepții.
In cauza, a fost efectuată expertiza specialitatea construcții topografie de către expert G. E. și expertiza evaluare de către expert F. I..
Prin sentința civilă nr._/3.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploieștia fost admisă acțiunea formulata de reclamanta M. B. (Romania) S.A., dispunându-se sistarea stării de proprietate comună existentă între pârâții N. A. și N. N. asupra terenului - bun comun situat în com. Păulești, ., Tarlaua 23, ., identificat conform raportului de expertiză topo ing. G. E., în suprafață de 402 mp., dobândit de aceștia în timpul căsătoriei, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2397/20.10.2004, conform cotei de 1/2 pentru fiecare și a variantei unice de lotizare întocmită de instanță, astfel:
LOTUL 1, pârâta N. N., primește:
- terenul în suprafață de 402 mp., identificat conform
raportului de expertiză topo G. E., situat
în com. Păulești, ., tarlaua 23,
. 44.358 lei
Total atribuit 44.358 lei
Are dreptul la 22.179 lei
Plătește sultă locului 2 22.179 lei
LOTUL 2, pârâtul N. A., primește:
Are dreptul la 22.179 lei
Primește sultă de la lotul 1 22.179 lei
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin contractele de împrumut nr. FA 3205/06.07.2007 (împrumut în sumă de 362.000 Euro) și nr. FA 4374/30.01.2008 (împrumut în sumă de 600.000 lei), debitoarea N. N., în calitate de garant fidejusor, s-a obligat în solidar și indivizibil cu împrumutatul .., renunțând la beneficiile diviziunii și discuțiunii, prevăzute de art.1662 și art.1667 C.civ., fiind încheiate și contractele de garanție personală la data de 06.07.2007, respectiv 30.01.2008 și, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate de către împrumutat, reclamanta a declanșat procedura executării silite (cerere de executare silită înregistrată la B.E.J. M. M. sub nr.268/2010, fiind vândut apartamentul situat în Ploiești, ., ., jud. Prahova, care s-a aflat în proprietatea exclusivă a pârâtei, conform actului de adjudecare nr.268/28.02. 2011, suma recuperată în urma acestei valorificări fiind în cuantum de 146.200 lei.
Pentru a-și asigura realizarea dreptului de creanță pe care îl are față de debitoarea N. N., reclamanta M. B. (Romania) S.A. a promovat acțiunea dedusa spre soluționare, întrucât, suma menționată care a fost recuperată nu este suficientă în raport de sumele acordate cu titlul de împrumut.
Potrivit art.353 C.civ., bunurile comune nu pot fi urmărite de către creditorii personali ai unuia dintre soți. Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere împărțirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale, bunurile atribuite prin împărțire fiecărui soț devenind proprii ale acestuia.
Potrivit dispozițiilor legale menționate, atâta vreme cât niciunul dintre pârâți nu a făcut dovada că debitoarea reclamantei mai are bunuri proprii (în afara apartamentului care a fost executat silit), susceptibile de a fi urmărite de către creditorul său personal, cererea de partajare a bunurilor comune dobândite de pârâți este admisibilă.
Modalitatea cea mai obișnuită prin care se pune capăt stării de proprietate . se realizează pe calea acțiunii de ieșire din indiviziune, prin care drepturile indivize ale părților sunt transformate în drepturi divize și exclusive asupra bunurilor din masa succesorală.
Potrivit art.6735 alin.2 C.pr.civ., instanța trebuie să încerce să realizeze, în primul rând, o împărțeala în natură și, în măsura în care loturile formate nu sunt egale în valoare, ele se vor întregi printr-o sumă de bani numita sultă.
Practic, criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor sunt reglementate de art.6739 C.pr.civ. și vizează acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coindivizari, înainte de a cere împărțeala, au făcut îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor.
În cauză, sunt incidente toate criteriile indicate în precedent, urmând ca, la alegerea variantei de lotizare, instanța să aibă în vedere, în mod prioritar, necesitatea ca reclamanta să aibă posibilitatea să-și satisfacă dreptul de creanță pe care îl are față de pârâtă, ce impune realizarea împărțelii, conform variantei unice de lotizare întocmită de instanță, prin atribuirea terenului - bun comun situat în ., tarlaua 23, ., identificat conform raportului de expertiză topo G. E., în suprafață de 402 mp. către pârâtă.
Prin urmare, în baza art.353 C.civ. cu aplicarea art.6736 coroborat cu art. 6735 C.pr.civ, instanța de fond a admis acțiunea formulată de către reclamanta M. B. (Romania) S.A., dispunând împărțirea respectivului bun pentru acoperirea creanței reclamantei față de debitoarea N. N., cu obligarea acesteia la plata sultei în cuantum de 22.179 lei pentru egalizarea valorică a loturilor, conform cotelor deținute de fiecare dintre părți din masa bunurilor supuse împărțelii.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, pârâta N. N., arătând că, în temeiul art.287 alin.2 C.pr.civ., motivele le va depune până la prima zi de înfățișare.
Primindu-se dosarul la Tribunalului Prahova – Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 15.05.2015, această cale de atac fiind soluționată cu citarea legală a părților litigante, fără ca intimata - reclamantă M. B. (Romania) S.A. să fi depus întâmpinare.
La data de 17.06.2015, apelanta - pârâtă N. N. a expediat, prin poștă, motivele de apel formulate împotriva sentinței civile nr._/03.12.2014 a Judecătoriei Ploiești, fiind înregistrate la C. Registratură din cadrul Tribunalului Prahova la data de 22.06.2015 (f.15).
La termenul de astăzi - 23.06.2015, tribunalul a calificat, în raport de valoarea terenului supus partajării situat în com. Păulești, ., T 23, P Cc 1173, jud. Prahova, respectiv 44.358 lei, calea de atac ca fiind recurs, iar nu apel, conform art.2821 alin.1 C.pr.civ., situație față de care s-a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul legal.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și reține în fapt următoarele:
Potrivit art.303 C.pr.civ., recursul trebuie să fie motivat în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii care se atacă, acest termen fiind prevăzut de lege în mod imperativ.
La rândul său, art.306 alin.1 C.pr.civ. statuează că recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute de alin.2.
În speță, recurenta - pârâtă N. N. nu s-a conformat obligației legale de a depune motivele de recurs prin însăși cererea de recurs formulată și expediată, prin poștă, la data de 09.04.2015, conform datei înscrisă pe ștampila aplicată pe plic (f.7) sau înlăuntru termenului de recurs care este de 15 zile de la data comunicării hotărârii ce se atacă.
Potrivit dovezii de comunicare a hotărârii (f.177 – dos. fond), recurentei – pârâte N. N. i-a fost comunicată sentința atacată la data de 30.03.2015, moment de la care începe să curgă termenul de declarare și motivare a recursului care este, așa cum s-a mai arătat, de 15 zile de la comunicare și care se calculează, conform art.101 alin.1 C.pr.civ., pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Procedându-se la calcularea termenului de motivare a recursului în modalitatea arătată în precedent, se constată că se puteau depune motivele de recurs până pe data de 15.04.2015, inclusiv.
Astfel, deși apelul recalificat ca fiind recurs a fost expediat, prin poștă, înlăuntru termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate - 09.04.2015, termenul de depunere a motivelor de recurs se socotește tot de la comunicarea hotărârii, respectiv de la data de 30.03.2015, astfel cum prevăd dispozițiile art.303 alin.2 C.pr.civ., recurenta - pârâtă expediind motivele de recurs, prin poștă, abia la data de 17.06.2015, conform ștampilei aplicată pe plicul cu care aceste motive au fost expediate.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția nulității recursului, invocată din oficiu și, în baza art.306 alin.1 C.pr.civ., va constata nulitatea recursului pentru nemotivare în termenul legal imperativ, nefiind incidente niciunul dintre motivele de ordine publică prevăzute de acest text de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului invocată din oficiu.
Constată nulitatea recursului declarat de recurenta – pârâtă N. N., CNP_, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la C.. Av. R. M. din Păulești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – reclamantă M. B. S.A., înregistrată la O.R.C.T.B. sub nr. J_, CUI RO_, cu sediul în București, .. 90 - 92, Sector 4 și intimatul – pârât N. A., CNP_, domiciliat în com. Păulești, ., jud. Prahova, pentru nemotivare în termenul legal imperativ.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. M. R. N. A.
GREFIER
A. D.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. A.G.H./tehnored. M.Ș.
3ex. – 24.06.2015
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. A. G.
| ← Reintegrare în familie. Sentința nr. 2085/2015. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 360/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
