Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2152/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2152/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 2152/2014
ROMÂNIA
T. P. - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2152
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.09.2014
PREȘEDINTE: D. G.
GREFIER: A. Ș. P.
M. Public a fost reprezentat de procuror D. G.,
din cadrul Parchetului de pe lângă T. P.
Pe rol fiind soluționarea cererii având ca obiect acțiune în răspundere delictuală – art. 504 CPP – daune morale, formulată de reclamantul M. L. D., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, ., ., județul P., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P., Cod_, cu sediul în București, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, reprezentat de avocat M. Berindel, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
T. învederează că a repus cauza pe rol deoarece la termenul de judecată anterior, după strigarea cauzei, a ajuns la dosar o cerere de amânare datată cu o zi anterioară, din partea apărătorului reclamantului, după care, având în vedere că la termenul anterior d-na procuror a invocat o excepție, respectiv excepția tardivității formulării cererii, acordă cuvântul cu privire la această excepție.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul cu privire la această excepție, solicită să se respingă, având în vedere că art. 506 stipulează clar că termenul de introducere a unei astfel de acțiuni este de 18 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
La interpelarea instanței, apărătorul reclamantului precizează că invocă art. 506 C.p.p. în forma în care era valabilă la momentul introducerii acțiunii. Solicită respingerea excepției.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, cu privire la excepția de tardivitate, solicită să se admită. Precizează că solicită să se admită excepția tardivității cererii formulate, având în vedere că aceasta a fost iterată pe rolul T. P. cu depășirea termenului procedural prevăzut de Codul de procedură penală.
T. acordă cuvântul reprezentantului Parchetului cu privire la incidența art. 506, așa cum se susține de reclamant, prin apărător.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită să se respingă ca neîntemeiată.
T. rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constata următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului P., la data de 05.02.2014, reclamantul M. L. D. a formulat cerere de chemare in judecata a Statului R. prin M. Finanțelor P. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratului la plata sumei de 800.000 euro, echivalent in lei la ziua plății, din care: 400.000 euro cu titlu de daune materiale ; 400.000 euro cu titlu de daune morale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin eroarea judiciara a cărei victima a fost reclamantul .
In motivarea cererii arata ca este avocat în cadrul Baroului P. si își exercit profesia in cadrul societății civile profesionale de avocați „M. & Zăhărăchescu-SCA" pe care a înființat-o împreuna cu asociatul său, la data de 19.01.2005, iar la data de 25.04.2007 a devenit acționar majoritar la . cu 97,55% pentru ca, ulterior să rămână proprietarul pachetului de 19,55% din acțiuni.
Mai arata ca a promovat prezenta acțiune deoarece a fost cercetat penal . si neprofesională de fostul procuror sef al D. - S. T. Ploiești și trimis in judecată pentru mai multe infracțiuni grave iar in cursul urmăririi penale s-a luat fata de măsura reținerii pentru 24 de ore, propunerea de arestare fiind respinsă.
Se mai arata ca, pentru toate infracțiunile pentru care a fost acuzat, instanța de judecată a pronunțat o hotărâre de achitare, soluție menținută de Instanța Supremă, dar procesul penal a durat mai bine de 5 ani producând consecințe negative imense față de persoana reclamantului și a familiei sale, afectându-i reputația de avocat și om de afaceri.
Reclamantul arată că prin rechizitoriul parchetului 26/D/P/2008 a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. de disp. art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, complicitate la infracțiunea de delapidare, faptă prev. de disp. art. 26 rap. la art 215/1 alin 1 și 2 CP, tentativă la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, faptă prev. de disp. art 215 alin 1,2,3,5 cu aplic. Art. 41 alin.2 CP, infracțiunea de bancrută frauduloasă, faptă prev. de disp. art. 143 alin 2 lit. b din Legea 85/2003, cu aplic. Art. 41 alin. 2 CP, infracțiunea de delapidare în formă calificată, faptă prev. de disp. art. 215/1 alini și 2 cu aplic. Art. 41 C.P., complicitate la infracțiunea de spălare de bani, faptă prev de disp. art. 26 CP rap. La art 23 lit. b din Legea 656/2002, infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. de disp. art. 290 CP cu aplic art. 41 alin 2 CP
P. sentința penală nr. 18/F/07.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul_ instanța a dispus achitarea pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, sentință care a rămas definitivă la data de 21.05.2013 în dosarul nr._ prin respingerea recursurilor formulate.
Susține reclamantul ca, referitor la prejudiciul material suferit acesta se reflectă in scăderea volumului activității profesionale și a Societății de Avocatură pe care o coordonează, costul efectiv al administrării probelor - onorarii experți desemnați, onorarii experți parte atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată ; costul deplasării la organul de urmărire penală și ulterior la instanța de judecată; beneficiul nerealizat ca urmare a timpului cheltuit cu acest dosar ; prejudiciul suferit ca urmare a denunțării contractului de asistență juridică încheiat între societatea de avocați pe care o coordonează reclamantul și . suferit ca urmare a intrării . faliment, reclamantul fiind acționar al . material rezultat din denunțarea contractelor de asistență juridică de către clienți ca urmare a instrumentării dosarului 26/D/P/2008.
Referitor la prejudiciul moral suferit, reclamantul arata in esenta, ca urmare a inițierii și a manierei efective de instrumentare a dosarului penal atât el cât și familia sa au fost profund afectați, iar privarea de libertate alături de îngrădirea semnificativă a drepturilor sale a avut un impact semnificativ asupra stării de sănătate atât din punct de vedere fizic, cat și psihic, dar si asupra activității sale profesionale fiindu-i creat si un prejudiciu de imagine cu consecința diminuării considerabile a veniturilor realizate.
In drept invoca disp. art. 504-507 C.Proc.P.., art 96 din Legea 303/2004, art. 53 alin. 3 din Constituție.
Legal citata Direcția Generala Regionala a Finanțelor P. Ploiești, in numele Ministerului Finanțelor P., in baza mandatului nr._.03.2G14, formulează întîmpinare prin care arata că măsura reținerii pentru 24 de ore nu poate fi considerata aprioric nelegala, legiuitorul stabilind clar si fara a se lasa loc de interpretări, ca nelegalitatea trebuie stabilita in următoarele condiții:
-prin ordonanța procurorului de revocare a măsurii privative de libertate;
-prin ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărire penala sau de încetare a urmăririi penale pentru cauza prevăzuta in art.10 alini lit.j Cp, sau
-prin hotărâre a instanței de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin hotărâre definitiva de achitare sau prin hotărâre definitiva de încetare a procesului penai pentru cauza prevăzuta in art.10 alin.1 lit.j C.p.p.
Având in vedere cele prezentate mai sus, in cauza de fata nu este îndeplinita nici una dintre aceste condiții, neexistând vreo ordonanța a procurorului sau o hotărâre a instanței de revocare a măsurii privative de libertate si nici ordonanța a procurorului sau o hotărâre a instanței de judecata de încetare a urmăririi penale sau a procesului penal pentru cauza prevăzuta la art.10 alin.1 lit.j C.p.p.
Mai arata ca, potrivit jurisprudenței in materie perioada de reținere de 24 de ore nu se încadrează in cerințele art. 504 alin.2 din Codul de procedura penala, pentru a fi considerata eroare judiciara, nefiind încălcate garanțiile prevăzute de art.5 din Convenția europeana a drepturilor omului.
Solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecata din data de 07.08.2014, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția tardivității formulării de chemare in judecata in temeiul disp., art. 541 Noul Cod pr.pen., cauza fiind ulterior repusa pe rol ca urmare a depunerii prin registratura a unei cereri de amânare a cauzei din partea apărătorului reclamantului însoțită de înscris doveditor si datata 06.08.2014.
La termenul de judecata din 29.09.2014, excepția tardivității a fost reiterată.
Examinând actele si lucrările dosarului, in raport de excepția tardivității formulării cererii de chemare in judecata, T. constata următoarele:
In prezenta cauză, au fost invocate ca temei al pretențiilor deduse judecații, disp. art. 504 din vechiul Cod de procedura penala dar, T. retine împrejurarea ca cererea de chemare in judecata a fost înregistrata pe rolul instanței la data de 05.02.2014, deci ulterior intrării in vigoare a Noului Cod de proc.penala.
Potrivit disp. art. 13 NCPP, „Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la . și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii. (2) Legea procesuală penală română se aplică actelor efectuate și măsurilor dispuse pe teritoriul României, cu excepțiile prevăzute de lege”.
Cum in cauză, nu exista dispoziții tranzitorii cu privire la procedura reparării pagubelor materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau de privare nelegala de libertate, urmează a se aplica dispozițiile noului cod de procedura penala, regula fiind aceea că legea procesuală penală nouă se aplică de la data intrării ei in vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, excepțiile fiind expres enumerate.
Spre deosebire de reglementarea anterioară care consacra dreptul la despăgubiri pentru erorile judiciare produse în procesele penale în cadrul unui singur articol, NCPP stabilește prin două texte distincte ipotezele în care statul poate fi obligat la repararea acestui prejudiciu - art. 538 și art. 539.
Termenul de introducere a acțiunii în despăgubire este de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a constatat eroarea judiciară, noua reglementare reducând termenul special de prescripție în care pot fi formulate cererile pentru repararea prejudiciului, de la 18 luni, la 6 luni.
Or, in speta, instanța constata ca cererea de chemare in judecata a fost introdusa . mult mai mare de 6 luni, raportat la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de achitare, prin respingerea recursurilor conform deciziei nr. 1704/21.05.2013 pronunțata de I. si aflata la filele 23-33 dosar .
F. de aceste considerente, T. va admite excepția tardivității formulării cererii de chemare in judecata invocata de reprezentantul Ministerului Public si pe cale de consecință va respinge cererea ca tardiv formulata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția tardivității formulării acțiunii .
Respinge acțiunea având ca obiect acțiune în răspundere delictuală – art. 504 CPP – daune morale, formulată de reclamantul M. L. D., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, ., ., județul P., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P., Cod_, cu sediul în București, ., sector 5, ca tardiv formulata .
Cu apel in 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmând a se depune la T. P. .
Pronunțata in ședința publica, azi 29.09.2014.
P. GREFIER
D. G. A. S. P.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
Red.GD/ tehnored.GD
4ex./06.10.2014
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 2006/2014. Tribunalul PRAHOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1281/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
