Contestaţie la executare. Decizia nr. 2333/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2333/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 2333/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2333
Ședința publică din data de 02.06.2015
Președinte: N. C.
Judecător: D. G.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimatul S. P. FINANȚE L. PLOIEȘTI, CF_, cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva Sentinței civile nr._/18.09.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator S. I., CNP_, domiciliat în Municipiul Ploiești, . județ Prahova.
Cerere de apel scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr._, contestatorul S. I. a solicitat, în contradictoriu cu S. P. Finanțe L. Ploiești, anularea formelor de executare efectuate în dosarul nr._/15.10.2013, precum și a somației nr._/15.10.2013, suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, contestatorul a învederat că, la data de 11.11.2013 a primit de la intimat o somație prin care era înștiințat că i s-a întocmit dosar de executare cu privire la un impozit auto în cuantum de 35.961 lei, însă situația de fapt este cu totul alta decât cea reținută de organul fiscal.
În acest sens, contestatorul a susținut că a intenționat să achiziționeze un autoturism marca Mercedes Benz la S.C IASAGRO SISTEM S.R.L. în anul 2010, motiv pentru care a fost întocmită factura nr._/15.04.2010, însă la momentul respectiv nu a cunoscut faptul că societatea vânzătoare avea datorii la bugetul de stat, iar când a solicitat certificat fiscal pentru a perfecta vânzarea acesta nu a putut fi obținut, iar din acest motiv contestatorul a arătat că nu s-a mai perfectat vânzarea autovehiculului.
Contestatorul arată că ulterior a primit o înștiințare de la Judecătoria Ploiești prin care i s-a adus la cunoștință că are calitatea de pârât în dosarul nr._, dosar în cadrul căruia intimatul solicită în contradictoriu cu acesta și cu S.C IASAGRO SISTEM S.R.L anularea facturii nr._/15.04.2010.
Față de eroarea gravă produsă, în sensul acesta nu a fost niciodată proprietarul mașinii, nu s-a realizat transferul de proprietate și nici nu achitat vreo sumă de bani proprietarului, contestatorul consideră că suma ce face obiectul executării silite nu o datorează și nici nu îi poate fi imputată.
Față de aceste considerente, contestatorul solicită anularea formelor de executare silită pornite împotriva sa, precum și suspendarea executării silite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 701-709 din NCPC.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a arătat că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect, întrucât organele fiscale au procedat la verificarea situației fiscale a contestatorului și la anularea somației și a titlului executoriu nr._/15.10.2013.
În acest sens, intimatul a învederat că în evidențele fiscale la data de 15.10.2013 contestatorul figura cu un debit restant în cuantum de 35.961 lei, reprezentând impozit auto și accesorii pentru perioada 2010-2013 pentru care s-a început executarea silită.
Ulterior, intimatul a arătat că mijlocul de transport a fost încetat motiv pentru care somația și titlul executoriu nr._/15.10.2013 au fost anulate, iar executarea silită a încetat în conformitate cu prevederile art. 148 alin. 3, pct. a) și b) din OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală.
Pentru aceste considerente, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare ca rămasă fără obiect.
După administrarea probelor cu înscrisuri, prin sentința civilă nr._/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă contestația la executare formulată de contestator, ca rămasă fără obiect.
A fost obligată intimata la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 11.11.2013, contestatorului din prezenta cauză i-au fost comunicate somația și a titlul executoriu_/15.10.2013 emise de Serviciu P. Finanțe L. Ploiești, prin care i se aducea la cunoștință faptul că în sarcina sa s-a stabilit obligația fiscală de a achita suma de 35.961 lei, reprezentând impozit auto și accesorii pentru perioada 2010-2013 (filele 7-9).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei intimatul a învederat instanței că a procedat la anularea somației și a titlului executoriu nr._/15.10.2013, iar la data de 31.03.2014 contestatorul nu înregistrează debite restante.
Având în vedere susținerile intimatului privind anularea titlurilor executorii contestate în prezenta cauză, precum și înscrisurile anexate întâmpinării depuse, instanța de fond a respins contestația la executare ca rămasă fără obiect.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către intimat, instanța de fond a constatat că, în ceea ce privește capătul de cerere privind taxa de timbru acesta este întemeiat, întrucât deși cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca rămasă fără obiect, se poate reține culpa procesuală a intimatului care a procedat la anularea titlurilor executorii contestate după formularea prezentei acțiuni.
În consecință, instanța de fond a obligat intimatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata onorariului de avocat în cuantum de 400 lei, instanța de fond a dispus respingerea acestuia ca neîntemeiat, având în vedere atât complexitatea cauzei, modul de soluționare a acesteia (acțiunea fiind respinsă ca rămasă fără obiect), precum și activitatea desfășurată avocatului în soluționarea cauzei, activitate ce s-a rezumat la redactarea cererii de chemare în judecată și la reprezentarea clientului la un singur termen de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, intimatul S. P. Finanțe L. Ploiești, arătând că, în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei.
Apreciază că această obligație nu poate fi reținută în sarcina instituției noastre deoarece nu sunt îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art. 451-453 Cod procedură civilă.
Conform prevederilor legale sus menționate, partea care a pierdut procesul poate fi obligată sa suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă, prin aceasta, trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală, sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.
Arată intimatul faptul că nici aspecte privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute in sarcina noastră pentru ca să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 21.03.2014 instituției noastre i-a fost comunicată Adresa emisă de Judecătoria Ploiești la data de 19.03.2014, în dosarul nr._, prin care în termen de 25 zile de la primirea acestei comunicări, aveam obligația de a depune întâmpinare .
S. P. Finanțe L. Ploiești a formulat întâmpinare, înregistrată la Registratura Judecătoriei Ploiești, în data de 04.04.2014 prin care a învederat instanței că respectiva acțiune a rămas fără obiect, întrucât organele fiscale din cadrul instituției intimate au procedat la verificarea situației fiscale a contestatorului - S. I. și la anularea somației și titlului executoriu nr._/15.10.2013, acte de executare a căror anulare se solicită prin prezenta acțiune.
În evidențele fiscale, la data de 15.10.2013 S. I. figura cu debit restant în sumă de 35.961 lei reprezentând impozit auto și accesorii pentru perioada 2010-2013, pentru care s-a început executarea silită prin emiterea somației și titlului executoriu nr._/15.10.2013 .
Ulterior mijlocul de transport a fost încetat, motiv pentru care somația ți titlul executoriu nr._/15.10.2013 au fost anulate, iar executarea silită a încetat, în conformitate cu prevederile art. 148 alin. 3 pct. a și b din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței nr._/18.09.2014 a Judecătoriei Ploiești, în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. Cod procedură civilă.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimatul S. P. Finanțe L. Ploiești, anularea formelor de executare efectuate în dosarul nr._/15.10.2013, suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației.
Instanța de fond a admis contestația și a obligat intimatul la plata onorariului de avocat în cuantum de 1000 de lei.
A fost respinsă cererea de obligare a acesteia la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată ca neîntemeiată.
Susținerea intimatului că nu se află în culpă procesuală este nejustificată atât timp cât contestația a fost respinsă ca rămasă fără obiect și nu ca neîntemeiată și, la cererea contestatorului s-a dispus obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariu de avocat.
Nu se poate reține faptul că intimatul nu este în culpa procesuală cât timp somația și titlul executoriu nr._/15.10.2013 au fost anulate ulterior introducerii contestației ( 15.11.2013).
Astfel, intimatul a depus la dosar adresa nr._/31.03.2014 de intimat prin care se arată că, la data arătată, contestatorul nu mai figurează cu debite restante.
Așa fiind, intimatul este în culpă procesuală și în mod corect au fost aplicate disp. art. 453 C. pr. civ.
În conformitate cu dispozițiile art. 451 alin. 1 C. pr. civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariul de avocat, iar potrivit disp. art. 453 alin. 1 C. pr. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Așa fiind, tribunalul va respinge apelul declarat de intimat ca nefondat, potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimatul S. P. FINANȚE L. PLOIEȘTI, CF_, cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva Sentinței civile nr._/18.09.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator S. I., CNP_, domiciliat în Municipiul Ploiești, . județ Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
N. C. D. G.
Fiind în CO semnează Fiind în CO semnează
Președintele Instanței Președintele Instanței
GREFIER,
A. Ș. P.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored.N.C. MȘ
4 ex./29.06.2015
d.f. nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. I. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2352/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2343/2015.... → |
|---|
