Contestaţie la executare. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 15/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 15
Ședința publică din data de 08.01.2015
PREȘEDINTE – C. R.
JUDECĂTOR – M. N.
JUDECĂTOR – N. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului civile declarat de recurenta- intimată ADMINISTRAȚIA FINAȚELOR P., cu sediul în Ploiești, .. 22, Jud. P., împotriva sentinței civile nr. 9168/19.06.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul- contestator D. G., cu domiciliul în Ploiești, ., nr. 18, ., Jud. P. și intimatul-chemat în garanție C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE P., cu sediul în Ploiești, ., jud. P..
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-contestator D. G., lipsă fiind recurenta și intimatul-chemat în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimatul-contestator, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cererii de recurs.
Intimatul-contestator, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului, menținerea soluției instanței de fond, recuperarea cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamantul D. G. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor P. Orașului Ploiești solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate anularea titlului executuriu nr._ din data 30.01.2013 precum și somația nr. 28/_ /_ din data 30.01.2013 emise de Administrația Finanțelor P. Ploiești.
În expunerea în fapt a motivelor, contestatorul a arătat că la data de 08.02.2013 i-a fost comunicată somația și titlu executoriu emise de intimată, prin care a fost anunțat că trebuie să achite suma de 228 lei .
În continuare, contestatorul a invocat excepția prescripției dreptului organului fiscal de a pretinde obligații fiscale de plată pentru anul 2005.
Contestatorul a subliniat că la data de 14.01.2013 a primit Decizie de la același organ, prin care i-a comunicat că trebuie să plătească suma de 49 lei cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și personale care nu realizează venituri.
Totodată contestatorul a arătat că a formulat contestație împotriva acestei Decizii pe care a depus-o la organul emitent, contestație la care nu a primit nici un răspuns .
În consecință, contestatorul a arătat că actele de executare emise sunt nelegale pentru că nu s-a prevăzut în mod concret ce reprezintă suma imputată, cum a fost calculată, ce majorări de întârziere s-au calculat și mai ales de ce există diferență între suma de 497 lei prevăzută în decizia emisă în dosarul fiscal nr. 8269/01.07.2012 și suma de 228 lei prevăzută în titlu executoriu nr._ din data de 30.01.2013.
La data de 29 martie 2013 intimata a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate a Județului P., în calitate de organ emitent al titlului de creanță care a stat la baza declanșării procedurii de executare silită față de reclamantul, D. G..
În drept, a fost invocate art 60-63 Cod proc civ.
În vederea soluționării cauzei a fost comunicat dosarul de executare nr._ .
La data de 20 nov 2013 chemata în garanție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a CAS P..
La data de 10 aprilie 2014 au fost depuse prin Serviciul Regisratură decizia nr. 4446/11.03.2014 emisă de C. de Asigurări de Sănătate a Județului P..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
În urma probelor administrate in cauză, prinsentința civilă nr. 9956/06.10.2011 Judecătoria Ploiești a admis cererea având ca obiect contestație la executare, a respins cererea de chemare în garanție formulată de intimată și a dispus anularea titlului executoriu nr._ din 30.01.2013 și a somației nr. 29/_ /_ din 30.01.2013 întocmite în dosarul de executare nr. 29/_ /_.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că chemata în garanție, C. de Asigurări de Sănătate P. a emis Decizia de impunere nr._/02.05.2012 prin care a stabilit obligațiile contestatorului la FNUASS pentru perioada 2007-2011 având la bază veniturile comunicate de către ANAF P., AFP Ploiești, conform protocolului CNAS- ANAF nr. P5282/26.10.200, respectiv_/30.10.2007 și a actului adițonal 1 cu nr. P197/13.04.2009 respectiv_/09.04.2009.
Ulterior, după data de 30 iunie 2012, CAS P., în temeiul art .V din OUG 125/2011, a transmis în format electronic, debitele restante prevăzute în Decizia de impunere nr._/02.05.2012 către ANAF, AFP Ploiești, iar aceste instituții au generat titlu executoriu contestat în prezenta cauză.
Instanța fondului a mai reținut că, inițial, a fost întocmită Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii în dosarul fiscal nr. 8269/01.07.2012 pentru suma de 497 lei reprezentând accesorii la contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și persoanele care nu realizează venituri.
Instanța de fond a mai reținut că anterior emiterii deciziei de impunere nr._/02.05.2012 CSA P. a emis în sarcina contestatorului alte două decizii de impunere, respectiv Decizia de Impunere nr._/03.04.2007 și Decizia de impunere nr. 1185/03.04.2007, prin care s-a stabilit contribuția de asigurări sociale de sănătate CASS- aferentă anului 2005, în cuantum de 228 lei și accesoriile acesteia, iar în baza Deciziei antemenționate a fost întocmit titlu executoriu nr._ din 30.01.2013 și somația nr. 29/_ /_ din 30.01.2013 pentru suma de 228 lei .
Din decizia nr. 446 din 11.03.2014 întocmită de C. de Asigurări de Sănătate a Județului P. instanța de fond a constatat că au fost anulate declarația nr._/13.12.2006, deciziilor nr._/03.04.200, decizia nr._/03.04.2007 aferente anului 2005 pentru suma de 228 lei reprezentând CASS purtătoare de accesorii .
D. fiind faptul că deciziile care au stat la baza întocmirii titlului executoriu au fost anulate, instanța fondului a dispus anularea actelor succesive, respectiv actele de executare contestate, iar în conformitate cu prevederile art. V alin 1, alin 9 și alin 10 din O.U.G. nr. 125 /2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (1), începând cu data de 1 iulie 2012, competența de administrare a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevăzute la cap II și III din titlu IX al Codului Fiscal revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Pentru contribuțiile sociale prevăzute la alin 1, procedurile de executare silită aflate în derulare la data de 1 iulie 2012 vor fi continuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care se subrogă în drepturile și obligațiile caselor de asigurări sociale, actele îndeplinite anterior rămând valabile.
Față de considerentele expuse în fapt și în drept, instanța fondului a respins cererea de chemare în garanție formulată de intimată; a admis contestația le executare, iar pe cale de consecință va dispune anularea actelor de executare, respectiv titlului executoriu nr._ din data 30.01.2013 precum și somația nr.28/_ /_ din data 30.01.2013 emise deAdministrația Finanțelor P. Ploiești .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor P. P. (fosta Administrația Finanțelor P. a Municipiului Ploiești) criticând-o față de capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Apreciază recurentul că instanța de fond in mod eronat, a reținut in sarcina intimatei - recurente cheltuieli de judecata, intrucat contestatorul potrivit art. 10 din Ordonanța nr. 92/2003, republicata privind Codul de Procedura Fiscala :"avea obligația sa coopereze cu organele fiscale în vederea determinării stării de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de către acesta, in întregime conform realității și prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sunt cunoscute.
Față de aspectele menționate mai sus, recurenta a invederat instanței că contestatorul avea posibilitatea să lămurească situația sa fiscala, direct la sediul C.A.S.S. P. și să soluționeze astfel inadvertențele apărute în dosarul fiscal, fără a mai apela la contestarea formelor de executare pe cale judiciară.
A arătat recurenta că, deși contribuabilul a considerat oportuna soluționarea pe cale judiciară, consideră ca nu atrage, astfel, răspunderea instituției pentru plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta invederează instanței că a emis titlul executoriu si somația din data de 30.01.2013, conform cu art. 141 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2006 ( R ) privind Codul de Procedura Fiscala, privind pe debitorul D. G., obligat la plata unei creanțe referitoare la obligațiile de plata privind contribuția de asigurări sociale de sănătate ale persoanelor fizice care realizează venituri impozabile din activități independente, suma pe care debitorul o datora la bugetul consolidat al statului din cursul anilor anteriori.
Suma cuprinsa atât in somație cat și în titlul executoriu menționate, reprezintă contribuție, majorări si penalizări de întârziere la obligațiile bugetare stabilite de C. de Asigurări de Sănătate a județului P..
Precizează recurenta că formele de executare au fost emise in baza titlului de creanța întocmit de către C.A.S.S. P., motiv neimputabil recurentei pentru a fi obligați la plata cheltuielilor de judecata, întrucât decizia privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate a fost anulată de către C.A.S.S. P..
Recurenta apreciază că, ținând cont de prevederile legale în materie de legislație financiar-fiscală, că se impune ca toți contribuabilii persoane fizice sa respecte atât o disciplină financiară, cât și legislația fiscala in vigoare. C.A.S.S. P. figura cu obligații la bugetul general consolidat al statului si avea obligația sa plătească aceste debite, așa cum reiese din titlul executoriu și somația emise.
Mai arată recurenta că, pe cale de consecința, organul fiscal și-a îndeplinit atribuțiile și a procedat, în acest sens, la emiterea formelor de executare, conform informațiilor înregistrate în baza de date, contribuabilul figurând cu creanțe fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului, iar faptul că contestatorul a considerat oportuna formularea prezentei contestații la executare nu atrage reținerea cheltuielilor de judecata in sarcina recurentei, având în vedere că organele fiscale nu au făcut decât să pună în executare un titlu de creanța perfect valabil la data emiterii formelor de executare. Astfel, apreciază recurenta că procedura de executare a fost întocmita de către organele de executare, conform dispozițiilor legale in vigoare, contestatorul avea obligația de a achita creanțele fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului, considerând că nu sunt motive pentru plata cheltuielilor de judecata de către intimată.
A solicitat instanței să observe că, potrivit dispozițiilor art. 45 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 80/2013, în cazul în care se admite contestația la executare, cum este si cazul contestatorului din prezenta cauza, la rămânerea irevocabila a hotărârii si la cererea petiționarului, instanța urmează să dispună restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru, dreptul de a solicita restituirea putând fi exercitat în termen de 1 an de la data nașterii sale, astfel încat intimata nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata constând in taxa judiciara de timbru.
Recurenta solicită instanței de recurs sa admită recursul formulat, sa modifice sentința atacata in sensul respingerii capătului de cerere privind cheltuielile de judecata ca nefondat.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrată sub nr._ .
In raport de motivele de recurs, intimatul D. D. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Arată intimatul că, instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, admițând contestația la executare si anulând actele de executare emise impotriva acestuia, respectiv titlul executoriu nr._/30.01.2013 si somația nr._ din data de 30.01.2013, in mod legal si corect a obligat Administrația Finanțelor P. la plata cheltuielilor de judecata dovedite.
Intimatul apreciază că, întrucât a fost admisă contestația la executare si au fost anulate actele de executare menționate, iar recursul privește decât cheltuielile de judecata, nu se mai poate discuta culpa privind respectarea legislației fiscale referitoare la obligațiile pe care le avea pentru a plați contribuții de sănătate, fapt relevant in condițiile in care C. de Asigurări de Sănătate P., prin Decizia nr.4446/11.03.2014, transmisa instanței de fond si-a anulat propriile acte de executare.
Precizează intimatul că a cooperat permanent cu organele fiscale competente, unde a înregistrat anual contractele de închiriere a locuinței din București si a depus la termen declarațiile de venit impuse de lege, plătind de cele mai multe ori anticipat (.) obligațiile fiscale stabilite legal, iar în luna mai 2012 a achitat la C. de Asigurări de Sănătate P. obligațiile fiscale (contribuții de sănătate) notificate legal, stingând orice litigiu cu aceasta instituție.
Arată intimatul că a fost nevoit sa se adreseze instanței pentru că in timpul cooperării concomitente cu Administrația Finanțelor P. si C. de Asigurări de Sănătate P. a sesizat unele disfunctii in relationarea dintre cele doua instituții publice, precum si existenta unor erori in baza de date informatizata, aspecte care afectau negativ clarificarea naturii provenienței si cuantumului real al obligațiilor fiscale care mi se imputau nejustificat, susținând cele de mai sus prin înscrisurile depuse anterior la dosarul cauzei și apreciind că în aceasta situație motivarea recursului este fara obiect in ceea ce privește culpa sa.
Arată intimatul că se motivează nelegal că Administrația Finanțelor P. nu are culpă, pentru ca a emis un titlu executoriu perfect legal, dar aceasta susținere este in contradicție cu hotărârea instanței de fond, care a admis contestația și a anulat somația de executare si titlul executoriu tocmai pentru ca s-a procedat nelegal.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt, dispunând anularea actelor de executare contestate, respectiv titlul executoriu nr._ din 30.01.2013 și a somației nr. 29/_ /_ din 30.01.2013 întocmite în dosarul de executare nr. 29/_ /_ ca urmare a anulării deciziilor ce au stat la baza întocmirii titlului executoriu, în speță fiind incidente dispozițiile art.141 alin.3 raportat la art.148 alin.4 lit. b) din OG nr.92/2003, în sensul că executarea silită încetează urmare a anulării titlurilor de creanță.
Soluția instanței de fond în raport cu acordarea cheltuielilor de judecată este criticabilă față de prevederile art. 274 C.p.c care au în vedere culpa procesuală a părții pârâte care prin atitudinea sa determinat declanșarea procesului.
Tribunalul are în vedere împrejurarea că organul fiscal și-a îndeplinit atribuțiile de executare reglementate de codul de procedură fiscală si a procedat, in acest sens, la emiterea formelor de executare, conform informațiilor înregistrate in baza de date, contribuabilul figurând cu creanțe fiscale datorate la bugetul general consolidat al statului.
Recurenta nu a făcut decât să pună în executare un titlu de creanța despre care nu fusese, în timp util, înștiințată că fusese anulat de către emitentul CASS, astfel că în declanșarea prezentului litigiu nu se poate reține o culpă procesuală în sarcina recurentei.
Așadar, motivul de anulare a titlului de creanță nu este imputabil recurentei pentru a putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecata în condițiile în care deciziile nr._/03.04.2007 și_/03.04.2007 au fost anulate prin decizia nr. 446/11.03.2014 de către chemata în garanție ulterior emiterii de către recurentă a formelor de executare, executare pornită conform informațiilor înregistrate în baza de date și fără ca aceasta să fie încunoștiințată în acest sens.
Pentru aceste considerente, tribunalul reține că recurenta nu are nici o culpă procesuală în declanșarea prezentului litigiu, cu atât mai mult cu cât potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. e din Legea nr. 146/1997, in cazul in care se admite contestația la executare, cum este si cazul contestatorului din prezenta cauza, la rămânerea irevocabila a hotărârii si la cererea petiționarului, instanța urmează sa dispună restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru, dreptul de a solicita restituirea putând fi exercitat in termen de 1 an de la data nașterii sale
Astfel, constatând întemeiate motivele de recurs invocate și susținute de către recurenta-intimată, tribunalul, potrivit dispozițiilor art. 312 C.p.c., va admite recursul declarat de către de recurenta-intimată și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va înlătura obligația intimatei privind plata sumei de 27 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar în favoarea contestatorului și va dispune restituirea sumei de 24 lei către contestator reprezentând taxă judiciară de timbru achitată cu chitanța . nr._/14.02.2013, în temeiul art. 23 alin. 1 lit. e din Legea nr. 146/1997, menținând restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurenta- intimată ADMINISTRAȚIA FINAȚELOR P., cu sediul în Ploiești, .. 22, Jud. P., împotriva sentinței civile nr. 9168/19.06.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul- contestator D. G., cu domiciliul în Ploiești, ., nr. 18, ., . și intimatul-chemat în garanție C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE P., cu sediul în Ploiești, ., jud. P..
Modifică în parte sentința atacată în sensul că înlătură obligația intimatei de a plăti contestatorului suma de 27 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Dispune restituirea către contestator a sumei de 24 lei achitată de acesta reprezentând taxă judiciară de timbru, conform chitanței . nr._/14.02.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică, azi, 08.01.2015.
Președinte, Judecători,
C. R. M. N., N. A.
Grefier,
L. E. A.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red.A.N./tehnored. I.I.E.
2 ex./ 16.01.2015
d.f. nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. D. F. I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 8/2015. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 22/2015.... → |
|---|
