Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 833/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 833/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-10-2014 în dosarul nr. 833/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 833
Ședința publică din data de 07.10.2014
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTOR - N. C.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - reclamantă D. C., CNP_, domiciliată în or. V. de M., .. 45 B, jud. Prahova, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în or. V. de M., .. 4, jud. Prahova – la B. P., în contradictoriu cu intimații - pârâți B. A., domiciliată în or. V. de M., .. 58, ., ., jud. Prahova și D. C., domiciliat în or. V. de M., .. 7, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este neîndeplinită cu intimatul - pârât D. C., dovada de îndeplinire a procedurii de citare nefiind restituită la dosar.
Cerere timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 30,00 lei, conform chitanțelor . nr._/21.08.2014 și nr._/28.08.2014.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apărătorul intimaților - pârâți, av. T. M., a depus la dosar, prin intermediul compartimentului registratură, o cerere prin care solicită strigarea cauzei la ora 12,00, după care:
Tribunalul, având în vedere împuternicirea avocațială a apărătorului intimaților – av. T. M., aflată la fila 37, constată că lipsa de procedură cu intimatul D. C. este acoperită.
Totodată, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, având în vedere cererea formulată de apărătorul intimaților - pârâți, privind lăsarea cauzei pentru ora 12,00.
La apelul nominal făcut în ședința publică, apel efectuat la ora 12,05, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, având în vedere că unul din membrii completului este planificat într-o altă ședință de judecată, pentru care părțile au fost citate la ora 12,00 și, constatând lipsa părților din prezenta cauză, la strigarea pricinii, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului apelului.
După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, se prezintă apărătorul apelantei - reclamante, av. N. D. care depune la dosar împuternicire avocațială, solicitând admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. de M. sub nr._, reclamanta D. C. a chemat în judecată pe pârâții B. A. și D. C. solicitând instanței, ca pe calea ordonanței președințiale, să se dispună reintegrarea sa în domiciliul din orașul V. de M., ..45B, jud. Prahova - proprietate comună indiviză.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că cei doi pârâți sunt frații săi și, în momentul de față, pe rolul instanței a promovat o acțiune de partaj judiciar, prin care a solicitat să se deschidă succesiunea rămasă de pe urma defuncților D. P., decedat la data de 24.05.2012 și D. F., decedată la data de 23.05.2014; să se constate că de pe urma defuncților au rămas ca moștenitori părțile din prezenta cauză; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți se compune din: 539 mp. teren arabil și o casă, urmând a se dispună ieșirea din indiviziune a părților.
A mai precizat reclamanta că pârâții i-au cerut, în mod frecvent, să părăsească imobilul, fără un motiv anume, fiind alungată și nevoită să locuiască la B. P. din or. V. de M., cu mențiunea că, în imobilul respectiv a locuit în permanență, iar după decesul mamei sale, pârâții manifestă un comportament violent, deși nu locuiesc în acel imobil.
În drept, reclamanta a invocat art.996 – 999, art.148, art.192 și art.194 C.pr.civ.
În urma probei cu înscrisuri administrată în cauză, Judecătoria V. de M. a pronunțat sentința civilă nr.1138/12.08.2014 prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă, reținând că, potrivit art.996 C.pr.civ., instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
S-a mai reținut că ordonanța președințială se impune a fi cercetată în raport cu următoarele condiții de admisibilitate: urgența, măsura ordonată de instanță să fie vremelnică și să nu prejudece fondul cauzei.
Pe lângă aceste condiții, art.996 alin.2 Teza finală prevede că măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea fondului litigiului.
În cauza de față, reclamanta a solicitat ca instanța să dispună reintegrarea sa în imobilul situat în or. V. de M., ..45 B, jud. Prahova, imobil ce are caracter de bun succesoral rămas de pe urma părinților defuncți D. P. și D. F..
În scopul dovedirii împrejurării că pe rolul instanței de judecată există înregistrată o acțiune de drept comun, reclamanta a depus la dosarul cauzei un certificat de grefă din care rezultă că aceasta a promovat o acțiune care are ca obiect ieșirea din indiviziune în ceea ce privește imobilul situat în or. V. de M., ..45 B, jud. Prahova, cauză înregistrată sub nr.1747/ 331/2014.
A precizat reclamanta că a locuit în respectivul imobil de mic copil împreună cu părinții săi, chiar și pe perioada căsătoriei, însă a fost alungată de pârâți din imobil, în mod abuziv, fiind nevoită să se refugieze la B. P. din or. V. de M., această împrejurare intervenind după moartea mamei lor, iar pârâții nu locuiesc în acest imobil, fiecare având un alt domiciliu.
La dosarul cauzei pârâții au depus înscrisuri din care rezultă că pârâta deține, împreună cu fostul său soț B. I., un apartament situat în V. de M., ., . rezulta din procesul - verbal de predare - primire recepție nr.22.702/23.04.1980, nefiind depus niciun înscris din care să rezulte că între cei doi soți a existat un partaj de bunuri comune, însă reclamanta, prin apărător, a precizat că s-a înțeles cu soțul, în mod amiabil, asupra apartamentului care, la acest moment, este locuit de fiul său.
Că reclamanta s-a ocupat de apartament după divorțul intervenit rezultă și din faptul că acesta a fost asigurat în anul 2000, așa cum rezulta din contractul de asigurare nr._.
De asemenea, s-a reținut că la dosarul cauzei reclamanta nu a depus niciun înscris din care să rezulte că apartamentul a ieșit din patrimoniul său și al fostului soț, iar faptul că acesta este locuit de fiul său reprezintă doar o alegere personală a reclamantei care, în măsura în care, nu are un alt spațiu locativ, deține proprietatea asupra apartamentului menționat și în care poate locui în virtutea prerogativelor pe care le deține ca proprietar.
Împrejurarea că pe rolul instanței se află promovată o acțiune care are ca obiect ieșirea din indiviziune asupra bunului față de care reclamanta solicită reintegrarea nu are relevanță în cauza de față, motivat de faptul că cei trei moștenitori dețin doar o cota ideală din bun, cota nematerializată la momentul de față, urmând ca, doar pe calea partajului, să se stabilească în ce măsură reclamantei îi va reveni o parte din acest imobil.
Analizând cauza, prin prisma îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale care este o procedură specială și se poate solicita doar în cazurile prevăzute de lege, prima instanță a reținut că nu este îndeplinită condiția urgenței, situația reclamantei nefiind una de natură să-i producă pagube iminente care nu s-ar putea repara și nici nu ar fi păgubită de vreun drept până la soluționarea unei acțiuni pe calea dreptului comun, câtă vreme, aceasta deține o proprietate în care poate locui.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a respins cererea de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, reclamanta D. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul de a se dispune reintegrarea sa în imobilul - proprietate comunică indiviză situat în or. V. de M., ..45B, jud. Prahova, motivele de fapt urmând a fi depuse după comunicarea hotărârii apelate.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 21.08.2014.
Astfel, la data de 25.08.2014, reclamanta D. C. a depus motivele de apel, arătând că, în mod corect, instanța de fond a analizat dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Cu privire la caracterul vremelnic, raportat la certificatul de grefă depus de reclamantă, instanța de fond a constatat că pe rolul Judecătoriei V. de M. este înregistrat dosarul nr._, care are ca obiect ieșirea din indiviziune a părților în ceea ce privește imobilul situat în or. V. de M., ..45B, jud. Prahova.
Referitor la caracterul vremelnic al măsurii solicitată a fi luată, acesta este dat de împrejurarea că situația locativă a părților și drepturile acestora asupra imobilului - proprietate comună indiviză se vor clarifica pe calea partajului, măsurile dispuse prin prezenta hotărâre producându-și efectele până la momentul partajării bunurilor.
În continuare, a apreciat reclamanta că și condiția urgenței este îndeplinită, având în vedere că locuiește în incinta unei biserici din V. de M., aspect demonstrat în fața instanței, întrucât toate citațiile și adresele s-au comunicat la biserica respectivă, putând dovedi și faptul că a locuit în imobilul părinților ei defuncți, de unde a fost alungată de frații săi, prin proba cu interogatoriu și cea testimonială, însă, cum ordonanța se judecă de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat, nu s-au putut aplica dispozițiile privind cercetarea procesului.
De asemenea, reclamanta a precizat că a fost alungată din casa unde locuia din anul 1998, fără să aibă posibilitatea de a-și lua lucrurile printre care și înscrisurile de care s-ar fi putut folosi pentru a proba cele solicitate prin ordonanță, instanța de fond reținând că, în prezenta cauză, nu este îndeplinită condiția urgenței și că situația reclamantei nu este una de natură să producă acesteia o pagubă iminentă și nici nu ar fi păgubită de vreun drept până la soluționarea unei acțiuni pe calea dreptului comun.
După pronunțarea sentinței apelate, reclamanta a întreprins demersurile necesare și a putut intra în posesia sentinței civile nr.2192/16.10.2001 pronunțată în dosarul nr.1490/2001 prin care fostul său soț a primit apartamentul, iar aceasta din urmă sultă.
Apreciază reclamanta că, în cauză, este îndeplinită condiția urgenței cerută de procedura specială a ordonanței președințiale, situația sa fiind una de natură să producă pagube iminente ce nu s-ar putea repara și, chiar să fie păgubită până la soluționarea acțiunii pe calea dreptului comun, având în vedere că la momentul actual toate lucrurile sale se află în casa părintească de unde a fost alungată de pârâți.
În drept, reclamanta a invocat art.466 și urm. C.pr.civ.
În raport de motivele de apel, prin intermediul Compartimentului Registratură din cadrul Tribunalului Prahova, la data de 04.09.2014, intimații - pârâți B. A. și D. C. au depus, în temeiul art.482 C.pr.civ. rap. la art.205 C.pr.civ., întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului, ca nefondat (f.26).
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art.996 alin.1 C.pr.civ. „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenta de drept, va putea să ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări”.
În mod tradițional se consideră că, pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanță președințială, trebuie îndeplinite trei condiții, și anume: urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Spre deosebire de vechea reglementare, prevederile actualului Cod de procedură civilă în materie sunt mai detaliate, deoarece au fost legiferate aspecte care, în trecut, erau acceptate ca aport al doctrinei și jurisprudenței.
În literatura de specialitate s-a apreciat că cererea de ordonanță președințială este admisibilă când sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele cerințe: a) aparența dreptului, b) caracterul provizoriu al măsurilor, c) existența unor cazuri grabnice și d) neprejudecarea fondului.
Afirmarea de către reclamant a unei aparente de drept este o condiție specială care face admisibilă cererea de ordonanță președințială, desigur, dacă sunt îndeplinite și condițiile de exercițiu a acțiunii civile referitoare la capacitate, calitate și interes (art.32 alin.1 lit. a), b) și d) C.pr.civ.).
Astfel, s-a statuat că aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
Întrucât, aparența de drept este o condiție minimală de admisibilitate, nu trebuie să se înțeleagă că o persoană al cărei drept se afirmă cu puterea evidenței (dincolo de orice dubiu), nu ar putea apela la procedura ordonanței atunci când sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de art.996 C.pr.civ.
Caracterul provizoriu al măsurilor dispuse este afirmat atât în alin.1, cât și în alin.5 Teza ultimă ale art.997 C.pr.civ.
Termenul provizoriu, cu antonimul definitiv, caracterizează exact specificul procedurii ordonanței președințiale, întrucât, are o dublă semnificație.
Pe de o parte, se referă la conținutul reversibil al măsurilor luate, în condițiile în care, pe calea ordonanței președințiale, nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.
Termenul vremelnic, folosit în vechiul cod, acoperea doar ultima dintre semnificațiile menționate.
Sub acest aspect, doctrina a arătat că nu întotdeauna măsurile luate au o durata limitată în timp, fiind posibilă confirmarea acestora în procesul de fond, ori necontestarea lor de către partea împotriva căreia au fost dispuse.
În alin.2 al art.996 C.pr.civ. se arată că ordonanța este provizorie, iar dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Deși articolul nu precizează, soluționarea litigiului asupra fondului presupune pronunțarea unei hotărâri definitive sau pronunțarea unei hotărâri executorii, în ambele cazuri încetând efectele ordonanței președințiale.
Caracterul urgent al măsurilor trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acestora, și anume: a) păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; b) prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara; c) înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Urgența luării masurilor se apreciază în concret, atât prin raportare la conținutul subiectiv și obiectiv al situației juridice generatoare, cât și prin raportare la data judecării cererii.
Cerința neprejudecării fondului a fost legiferată în alin.5 Teza I al art. 996 C.pr.civ., text de lege potrivit căruia „pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond”.
Prevederea legală exclude din domeniul de aplicare al procedurii ordonanței președințiale cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului.
Condiția neprejudecării fondului a determinat legiuitorul să limiteze judecata în cererea de ordonanță președințială doar la verificarea aparenței dreptului afirmat de către reclamantă.
Dată fiind această prezentare analitică a instituției ordonanței președințiale prin prisma elementelor care o compun și, în același timp, îi condiționează incidența, instanța reține din probatoriile administrate în cauză îndeplinirea, cumulativă, a tuturor cerințelor enumerate și detaliate în precedent, astfel:
Prin petitul acțiunii cu care reclamanta D. C. a investit instanța de fond s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. A. și D. C. care sunt frații săi, reintegrarea sa în spațiul de locuit situat în or. V. de M., ..45B, jud. Prahova - proprietate comună indiviză.
Conform certificatului eliberat de grefa Judecătoriei V. de M., pe rolul acestei instanțe este înregistrat dosarul nr._ în care figurează aceleași părți litigante și în aceeași calitate procesuală, solicitându-se deschiderea succesiunilor rămase de pe urma defuncților D. P., decedat la data de 24.05.2012 și D. F., decedată la data de 23.05.2014; stabilirea calității de moștenitori a părților; compunerea masei de împărțit care include un teren arabil în suprafață de 539 mp. situat în intravilanul or. V. de M., ..45B, jud. Prahova, o casă de locuit cu o valoare de impunere de 10.710 lei aflată pe acest teren și un alt teren în suprafață de 3.500 mp. situat în or. V. de M., ., jud. Prahova.
Verificându-se îndeplinirea primei condiții de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială – afirmarea de către reclamantă a unei aparențe de drept – condiție minimală de admisibilitate, se constată că aceasta este în favoarea sa, câtă vreme, dată fiind situația de fapt prezentată, reclamanta are calitatea de moștenitor legal al părinților săi - fapt necontestat de pârâți, astfel încât, până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect „partaj succesoral” are aceleași drepturi succesorale ca și frații săi, indiferent dacă cei trei moștenitori au, la momentul de față, numai o cotă – parte ideală, abstractă din bunurile succesorale.
Numai după soluționarea definitivă a litigiului prin care se va sista starea de indiviziune în care părțile se găsesc cu privire la bunurile succesorale rămase de pe urma autorilor lor, prin atribuirea în natură a acestora, se poate aprecia dacă reclamanta, în funcție de modalitatea de atribuire, are dreptul să locuiască în imobilul în litigiu.
Și condiția caracterul provizoriu al măsurii ce se solicită a fi luată pe calea ordonanței președințiale este îndeplinită, câtă vreme, reintegrarea reclamantei în spațiul de locuit situat în orașul V. de M., .. 45B, jud. Prahova, va dăinui până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei V. de M. având ca obiect „partaj succesoral” privind bunurile succesorale rămase de pe urma defuncților D. P. și D. F., moment la care este posibilă sau nu confirmarea acesteia, funcție de modalitatea în care se va sista starea de indiviziune, prin atribuirea averii succesorale.
În ceea ce privește caracterul urgent al luării măsurii reintegrării reclamantei în spațiul de locuit în litigiu, este evident că și această condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială este îndeplinită, având în vedere că, potrivit mențiunilor inserate în petitul acțiunii, aceasta și-a ales domiciliul pentru comunicarea actelor procedurale la B. P. din or. V. de M., ceea ce înseamnă, în mod clar, că nu dispune de o altă locuință, măsura solicitată impunându-se cu atât mai mult cu cât se apropie și sezonul rece.
Din acest punct de vedere, susținerea instanței de fond în sensul că, în prezenta cauză, nu ar fi îndeplinită condiția urgenței, întrucât, situația reclamantei nu este de natură să producă acesteia o pagubă iminentă ce nu s-ar putea repara și nici nu ar fi păgubită de vreun drept până la soluționarea definitivă a unei acțiuni pe calea dreptului comun nu poate fi reținută, câtă vreme, așa cum s-a mai arătat, până la soluționarea litigiului având ca obiect „partaj succesoral”, cei trei moștenitori legali au aceleași drepturi și vocație succesorală, cu precizarea că, în speță, reclamanta nu deține un alt spațiu de locuit, stând la biserica din oraș.
Cea din urmă condiție – neprejudecarea fondului – este, de asemenea, îndeplinită, aparența dreptului afirmat de reclamantă fiind în favoarea acesteia, în calitate de moștenitor al defuncților săi părinți.
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, se constată că, în speță, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, motiv pentru care, măsura solicitată a fi luată pe această cale nefiind de natură să realizeze definitiv fondul dreptului litigios, putea fi dispusă de instanța de fond.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită apelul și, în baza art.480 alin.2 C.pr.civ., va schimba în tot sentința apelată în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială precizată, dispunându-se reintegrarea, provizorie, a reclamantei D. C. în spațiul de locuit situat în orașul V. de M., .. 45B, jud. Prahova, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei V. de M. având ca obiect „partaj succesoral” privind bunurile succesorale rămase de pe urma defuncților D. P. și D. F..
În raport de modalitate în care s-a dat dezlegare pricinii dedusă judecății în faza procesuală a apelului, în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială, va fi înlăturată dispoziția privind obligarea reclamantei la plata către pârâți a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, nemaiexistând culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - reclamantă D. C., CNP_, domiciliată în or. V. de M., .. 45 B, jud. Prahova, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în or. V. de M., .. 4, jud. Prahova – la B. P., în contradictoriu cu intimații - pârâți B. A., domiciliată în or. V. de M., .. 58, ., ., jud. Prahova și D. C., domiciliat în or. V. de M., .. 7, jud. Prahova și, în consecință:
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite cererea de ordonanță președințială precizată.
Dispune reintegrarea provizorie a reclamantei în spațiul de locuit situat în or. V. de M., .. 45B, jud. Prahova, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei V. de M. având ca obiect „partaj succesoral” privind bunurile succesorale rămase de pe urma defuncților D. P. și D. F..
Înlătură dispoziția privind obligarea reclamantei la plata către pârâți a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
M. Ș.
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red. A.G.H./Tehnored. A.D.
5ex. – 09.10.2014
d.f.nr._ – Judecătoria V. de M.
j.f. A. M.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1004/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 842/2014.... → |
|---|
