Pretenţii. Sentința nr. 1693/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1693/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 1693/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1693
Ședința publică din data de 10.06.2015
PREȘEDINTE – N. M.
GREFIER – C. R.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect „pretenții – daune morale” formulată de reclamanta C. S., domiciliată în B., ., ., ., județul Prahova în contradictoriu cu pârâții S. F. ORĂȘENESC B., cu sediul în B., ., județul Prahova și A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, cauză declinată de la Judecătoria Câmpina.
Prezența și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 03.06.2015 ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar note scrise a dispus amânarea pronunțării la data de 10.06.2015, când deliberând a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamanta C. S. a chemat în judecată pârâții S. F. ORĂȘENESC B. și A. – Administrația solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata de daune morale în suma de 100.000 euro.
În motivarea cererii reclamanta a susținut, în esență, că fără drept și fără acordul său, reprezentanții pârâtului i-au publicat CNP-ul în „anunțul privind vânzarea pentru bunurile imobile” datat 10.04.2014, pe care l-a afișat la ușa de intrare a scării blocului în care locuiește și în toate locurile de publicitate. În calitate de avocat înregistrat în evidentele fiscale ale A. - S.F.O. B., din motive independente de voința sa, a fost în imposibilitate de a-și plăti taxele și impozitele datorate din activitatea de avocatură, în dosarul de executare nr._. A fost insultată de șeful SFO B. și amenințată. În mod abuziv se procedează la această vânzare, deși e coproprietară, în indiviziune cu fiicele sale, asupra imobilului teren în suprafața de 949 m.p. situat în B., . bis, dar și asupra construcțiilor situate pe acest teren, astfel că bunul nu poate fi executat silit, ci eventual, doar sulta, în cazul în care s-ar realiza ieșirea din indiviziune. Apartamentul scos de asemenea la vânzare este unica locuința și unicul domiciliu. E înregistrată ca persoană fizică la A. și nu în calitate de administrator de firmă, astfel încât nu este legală nici această urmărire. Publicarea codului numeric personal este nelegală, în condițiile art. 8, art. 18 și urm. din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. E avocat, cunoscută în zonă, nu dorește să-i fie cunoscute aceste date personale care pot fi preluate și folosite în scopuri ilicite de toți cei care iau cunoștință despre acestea de pe anunțul respectiv. Consideră că fapta pârâtului constituie o ingerință în dreptul său la viața sa intimă, privată, iar pârâtul nu a invocat și nu a probat niciun motiv pentru care a săvârșit această ingerință. Fapta reprezintă o gravă neglijență câtă vreme instituția publică, pârâtă în cauză, este o persoană care, potrivit legii, are obligația de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, astfel că fapta necesită o analiză după exigențe mai mari decât cele care reglementează comportamentul unei persoane fizice. Pârâtul trebuie să dea dovadă și să manifeste o diligentă sporită în relația cu cetățenii, având obligația legală pozitivă de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, fiind evident că fapta a fost săvârșită cu vinovăție. Dezvăluirea unor date cu caracter personal, cum este CNP-ul, este interzisă potrivit legii. Prelucrarea acestor date, inclusiv dezvăluirea către terți, se poate face numai dacă persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul, dacă prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală sau, în alte cazuri, cu avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, și numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor.
În drept a invocat disp. art. 3, art. 5, art. 8, art. 18 din Legea nr. 677/2001, art. 8 din CEDO, iar în susținerea cererii a atașat: interogatoriul propus pârâtului (f. 29) și, în copie, anunțul privind vânzarea pentru bunuri imobile din 10.04.2014, invitație, adresele nr. 26/22.04.2014 și nr. 5/7.02.2014 emise de Cabinetul de Avocat C. S., cererile reclamantei formulate la 3.01.2014 și 10.02.2014, planșe foto, dovadă număr înregistrare la Primăria orașului B., acte de stare civilă, încheierea nr. 4088/24.06.2005 dată în dosarul nr. 6412/10.06.2005 al Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară – Biroul de Carte Funciară Câmpina, plan de încadrare în zonă, certificatul de moștenitor nr. 118/2013, certificatul de urbanism nr. 143/22.05.2009 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2090/9.06.2005 (f. 5-28).
În urma comunicării cererii de chemare în judecată pârâtului S. F. ORĂȘENESC B., la 26.05.2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată în numele acestuia de Administrația Județeană a Finanțelor P. Prahova, care însă vizează nu obiectul prezentei acțiuni – daune morale, ci mai mult aspectele prin care reclamanta a ccriticat formele de executare emise de S. F. Orășenesc B., respectiv anunțul privind vânzarea bunurilor imobile, pârâtul solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată și în baza art. 223 alin. 2 C.pr.civ., judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său.
La această cerere pârâtul a anexat răspunsul său la interogatoriul contestatoarei (f. 35-37).
La 11.06.2014 reclamanta a depus la dosar atât răspuns la întâmpinarea pârâtei, cât și completare a cererii inițiale prin care a precizat cadrul procesual în pasiv, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, și a A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. PRAHOVA, pentru ca în numele și pe seama primului pârât să fie obligată la plata daunelor morale în sumă de 100.000 euro, motivat de faptul că fără drept și fără acordul său i-a fost publicat CNP-ul în „anunțul privind vânzarea pentru bunurile imobile” datat 10.04.2014, ce a fost afișat la ușa de intrare a scării blocului în care locuiește și în toate locurile de publicitate; cu cheltuieli de judecată.
În cererea depusă de reclamantă la 11.06.2014 aceasta a subliniat că în întâmpinare sunt făcute apărări ce nu au legătura cu cauza.
O a doua completare la acțiune a depus reclamanta tot la 11.06.2014 (f. 55-57), prin care a reiterat solicitările din prima completare, în plus a menționat că în temeiul disp. art. 247 și urm. C.pr.civ., nu judecătoria e competentă să soluționeze cauza, întrucât a solicitat daune ce depășesc suma de 200.000 lei, conform disp. art. 94 alin. 1 lit. j C.pr.civ., astfel încât solicită declinarea judecării cauzei către Tribunalul Prahova, competent material și teritorial.
Deși s-au comunicat pârâților completările acțiunii formulate de reclamantă, aceștia nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu au trimis reprezentanți în instanță la primul termen de judecată când instanța a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina, invocată de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 2837/02.10.2014, Judecătoria Câmpina a admis excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Câmpina și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze la Tribunalul Prahova.
Primindu-se cauza la Tribunalul Prahova, dosarul a fost înregistrat sub nr._, la data de 07.11.2014.
În cauză s-au încuviințat, la data de 03.06.2015, la solicitarea reclamantei proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, B. Roseta, a cărei depoziție s-a atașat la dosar, fila 43.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin prezenta acțiune astfel cum a fost precizată reclamanta C. S. a solicitat obligarea pârâților la plata de daune morale în suma de 100.000 euro cu motivarea că fără drept și fără acordul său, reprezentanții pârâtului S. F. ORĂȘENESC B. i-au publicat CNP-ul în „anunțul privind vânzarea pentru bunurile imobile” datat 10.04.2014, pe care l-a afișat la ușa de intrare a scării blocului în care locuiește și în toate locurile de publicitate, apreciind că fapta pârâtului constituie o ingerință în dreptul său la viața sa intimă, privată, iar pârâtul nu a invocat și nu a probat nici un motiv pentru care a săvârșit această ingerință.
În motivarea cererii sale reclamanta a mai susținut că publicarea codului numeric personal este nelegală, în condițiile art. 8, art. 18 și urm. din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. E avocat, cunoscută în zonă, nu dorește să-i fie cunoscute aceste date personale care pot fi preluate și folosite în scopuri ilicite de toți cei care iau cunoștință despre acestea de pe anunțul respectiv.
În raport de data săvârșirii faptei ilicite, 10.04.2014, în conformitate cu dispozițiile art. 103 din Legea nr. 71/2011, tribunalul stabilește că aplicabile în speță sunt dispozițiile Noului cod civil care prevede la art. 252 din Codul civil că „ orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică”.
De asemenea potrivit art. 26 din Constituția României, autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri iar în conformitate cu art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirii faptelor penale, protejarea sănătății și moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.
Se reține incidența dispozițiilor art. 1349 din Codul civil, în raport cu care trebuie întrunite condițiile clasice ale răspunderii civile delictuale, respectiv: o atingere ilicită, o vinovăție, un prejudiciu, o legătură de cauzalitate între ele.
Raportând aceste condiții la prevederile art. 72 alin. 2 din Codul civil, instanța observă că revine mai întâi victimei obligația de a dovedi că a suferit o atingere a personalității, în speță o atingere a dreptului la demnitate, iar apoi aparține autorului atingerii sarcina de a dovedi un motiv justificativ (consimțământul victimei sau respectarea limitelor prevăzute de art. 75 din Codul civil ).
În prezentul litigiu, tribunalul apreciază că reclamanta prin probele administrate, nu a demonstrat producerea unei atingeri vieții intime, a unui prejudiciu prin publicarea CNP-ul în „anunțul privind vânzarea pentru bunurile imobile” datat 10.04.2014, afișat la ușa de intrare a scării blocului în care locuiește și în toate locurile de publicitate. Simpla publicare a acestor date nu este suficientă pentru a face dovada producerii unui prejudiciu moral, reclamanta trebuind a dovedi existența prejudiciului și legătura de cauzalitate între acesta și fapta ilicită
Astfel, reclamanta nu a probat existența și întinderea prejudiciului moral, existența și întinderea vătămării, nefiind suficientă declarația martorei B. Roseta, fila 43, care a arătat că „în prezența mea, aceasta (reclamanta) izbucnind în plâns și fiind afectată cu atât mai mult cu cât autoritățile emitente ale înscrisurilor afișate cunoșteau întreaga situație a reclamantei și a familiei acesteia.” din care rezultă că reclamanta a fost afectată de situația executării silite, concretizată în demararea de către pârâtă a formalităților de executare silită imobiliară.
Față de cele mai sus expuse, constatându-se că partea reclamantă nu a probat producerea unui prejudiciu, una din condițiile angajării răspunderii civile delictuale, cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea civilă având ca obiect „pretenții – daune morale” formulată și precizată de reclamanta C. S., domiciliată în B., ., ., ., județul Prahova în contradictoriu cu pârâții S. F. ORĂȘENESC B., cu sediul în B., ., județul Prahova și A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. cu sediul în Ploiești, .. 22, județul Prahova, cauză declinată de la Judecătoria Câmpina, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Prahova, cu sediul în Pl., ., jud. Prahova.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.06.2015.
PREEȘDINTE, GREFIER,
N. M. C. R.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. /tehnored. N.M. / C.R.
5 ex./ 19.08.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2339/2015.... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 16-06-2015, Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
