Revendicare imobiliară. Hotărâre din 14-02-2013, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 286/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂNR. 286
Ședința publică din data de 14.02.2013
Președinte - A. M. L.
Judecători - C. R.
- L. C. D.
Grefier - R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul – reclamant D. S. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 2846/10.10.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți G. D., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, G. I I., la Mănăstirea cu Hramul D. Sf. I. din S., C. 1400, nr. 72, județul Prahova, G. G., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, N. E., prin procurator G. G. cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, G. S. cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., . județul Prahova, D. M., cu domiciliul în Filipestii de P., ., județul Prahova, G. M., cu domiciliul ales la Ciolpani, Mănăstirea Țigănești, județul I., G. G., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 765, județul Prahova, G. S., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 654, județul Prahova, G. V., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 809, județul Prahova si G. S. cu domiciliul în Bucursti, ., sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare au răspuns recurentul – reclamant reprezentat prin av. D. C. si intimații – pârâți G. S., G. G., N. E., D. M., G. I I. si G. M. reprezentați prin av. C. S., lipsă fiind ceilalți intimați – pârâți.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru si timbru judiciar, nu s-a depus întâmpinare.
Recurentul reclamant depune la dosarul cauzei notă de timbraj privind evaluarea obiectului dedus judecății si dovada achitări taxei judiciare de timbru în cuantum de 40,00 lei conform chitanței . nr._/14.02.2013 si timbru judiciar în valoare de 1,05 lei.
Tribunalul apreciază satisfăcută taxa judiciară de timbru achitată de recurentul – reclamant în cuantum de 40,00 lei conform chitanței . nr._/14.02.2013 si timbru judiciar în valoare de 1,05 lei ce au fost anulate.
Pe rând părțile, prin apărători, învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, în temeiul disp.art. 150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurenții – reclamanți, prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei, solicită instanței admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii, iar în subsidiar, casarea hotărârii instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării expertizei de specialitate întrucât instanța de fond, nu a ținut cont de întregul probatoriu administrat în cauză, iar obiecțiunile formulate la raportul de expertiză au fost respinse, fără cheltuieli de judecată.
Intimații – reclamanți, prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită instanței respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală si temeinică, având în vedere că instanța de fond a invocat excepția de autoritate de lucru judecat, iar părțile au fost puse în posesie de executorul judecătoresc, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamantul D. Ș. a chemat în judecată civilă pe pârâții G. D., G. G., N. E., G. S., G. I. I., D. M., G. M., Gustră G., G. S., G. V. și G. S. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților de a lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de teren acaparată de circa 372 mp și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unui teren în suprafață de 3910 mp dobândit prin donație de la tatăl său D. N. conform contractului aut. sub nr. 1106/1999 iar pe latura de nord se învecinează cu terenul pârâților care a fost dobândit de aceștia prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului nr._/1996.
Reclamantul a precizat că între cele două proprietăți există un gard construit de tatăl său și care a fost demolat și construit de pârâți dar s-a acaparat suprafața de circa 372 mp astfel încât între construcția sa și hotarul stabilit incorect de către pârâți nu mai există nici un spațiu necesar unei folosințe și exploatări normale a casei de locuit.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 480 din codul civil.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus în copie la dosar contractul de donație contractul de donație aut. sub nr. 1106/1999 și a solicitat probe cu interogatoriu, martori expertiză de specialitate.
P. întâmpinarea depusă la dosar pârâții G. S., G. G., N. E., D. M. au invocat excepția autorității de lucru judecat în temeiul art. 137 și art. 166 din codul de procedură civilă, art. 1200 pct. 4 și art. 1201 din codul, civil și au arătat că prin sentința civilă nr. 1437/2002, reclamantul a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 603 mp situat în . și identificat prin raportul de expertiză efectuat de expert A. F..
Pe fondul cauzei pârâții au arătat că nu au acaparat nici o suprafață de teren iar reclamantul nu și-a mutat gardul pe aliniamentul stabilit prin hotărâre judecătorească.
În drept, pârâții și-au întemeiat cererea pe disp. art. 115 și urm. din codul de procedură civilă.
În dovedirea susținerilor sale pârâții au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză topometrică.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză topometrică.
A fost efectuată o expertiză topometrică de către expert P. D. care a identificat terenurile părților.
La dosar s-a depus sentința civilă nr. 2742 din 27.09.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina .
La cererea pârâților a fost luat interogatoriul reclamantului, și interogatoriul pârâtei G. S. la solicitarea reclamantului.
Au fost audiați martorii C. N. și M. C. la cererea reclamantului și martorii M. E. și B. D. au fost audiați la cererea pârâților .
A fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina.
P.sentința civilă nr.2846/10.10.2012, Judecătoria Câmpina a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți ca neîntemeiată, a respins acțiunea formulată de reclamant D. Ș., a respins cererea pârâților privind obligarea reclamantului la plata despăgubirilor ca neîntemeiată și a obligat reclamatul să plătească pârâților G. S., G. G., N. E. și D. M. 820 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat instanța urma să o respingă ca neîntemeiată având în vedere că în cauză există identitate de părți și obiect față de cererea ce a făcut obiectul dosarului nr._, dar în ceea ce privește identitatea de cauză se reține că această noțiune desemnează fundamentul pretenției afirmate, instituția pe care reclamantul își întemeiază pretenția sa coroborat cu împrejurarea de fapt datorită căreia invocă aplicarea respectivei reguli de drept.
Astfel, reclamantul a invocat ca fundament al acțiunii în revendicare demolarea gardului de către pârâți și construirea unui gard nou cu consecința acaparării suprafeței de 372 mp din proprietatea reclamantului.
P. contractul de donație aut. sub nr. 1106 din 20.04.1999, reclamantul a dobândit în proprietate terenul în suprafață de 3910 mp situat în . și casa de locuit aflată pe teren .
Martorul C. N. audiat la cererea reclamantului a declarat că acesta are în proprietate un teren de circa 4000 mp care se învecinează cu proprietatea pârâților iar în anul 1997 s-a făcut gard între proprietăți și în anul 1989 pârâții au intrat în proprietatea reclamantului cu circa 2-2,5 m și pe teren există numai stâlpii și nu mai există plasa de sârmă.
Martora M. E. audiată la cererea pârâților a declarat că terenul reclamantului se învecinează pe o latură cu proprietatea pârâților și de circa 5-6 ani există gard între proprietăți și până în prezent acest gard a rămas la fel și nu a fost modificat.
Martora a precizat că distanța dintre gard și casa reclamantului este de 2-3 m și din stradă se vede că reclamantul a intrat în proprietatea pârâților deoarece gardul nu este drept, fiind inclinat spre proprietatea pârâților.
Audiat la cererea reclamantului martorul M. C. a arătat că terenul reclamantului are lățimea de 24 m la stradă și se învecinează cu terenul pârâților iar în anul 1994 reclamantul a început construirea casei și a zis că își lasă, o lățime de teren pentru a trece cu căruța și animalele pe lângă casă până la hotarul cu pârâții și a apreciat această distanță ca fiind de 3-4 m.
Martorul a precizat că reclamantul i-a spus că pârâții au dărâmat gardul .
Martorul B. D. audiat la cererea pârâților a declarat că terenul reclamantului are la stradă o lățime de 24 m iar după terminarea locuinței reclamantul și-a făcut gard din stâlpi de beton și cu sârmă și este același gard și în prezent.
Martorul a declarat că toți proprietarii din zonă au probleme cu suprafața din cauza drumului de exploatare netrecut pe hartă iar suprafețele reconstituite se opresc la acel drum de exploatare.
La interogatoriul propus de pârâți, reclamantul a arătat că linia de hotar pe aliniamentul C-D-E stabilită de expertul topometru P. D. corespunde celei din sentința civilă nr. 1437/2002, sentință prin care s-a dispus grănițuirea proprietăților părților și a fost pusă în executare de executorul judecătoresc .
Conform raportului de expertiză efectuat de expert P. D. a fost stabilită linia de hotar pe aliniamentul C-D-E conform raportului de expertiză topometrică efectuat de expert A. F., fiind respectate lățimile celor două terenuri înscrise în planul de parcelare respectiv 12 m pentru pârâți și 24 m pentru reclamant .
P. sentința civilă nr. 1437 din 16.05.2002 pronunțată de Judecătoria Câmpina rămasă irevocabilă prin respingerea apelului și recursului s-a dispus grănițuirea proprietățile părților pe aliniamentul I-J-D conform raportului de expertiză topometrică efectuat de expert A. F. și obligat pârâul D. Ș. să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 603 mp.
Cererea de revizuire formulată de reclamantul din prezenta cauză, D. Ș. împotriva sentinței civile nr. 1437/2002 a fost respinsă ca inadmisibilă conform sentinței civile nr. 2742 din 27.09.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina iar apelul și recursul declarate împotriva acestei sentințe civile au fost respinse prin decizia civilă nr. 527/2011 pronunțată de Tribunalul Prahova și decizia nr. 1881 din 10.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Pârâții dețin în proprietate suprafața de 2500 mp situat în . titlului de proprietate nr._/1996(f.2 dosar atașat), iar prin expertiza topometrică efectuat de expert A. F. în dosarul atașat nr. 3760/2001 s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților.
În prezenta cauză prin raportul de expertiză topometrică efectuat de expert P. D. a fost stabilită linia de hotar pe aliniamentul C-D-E conform expertizei topometrice efectuată de expert A. F. în dosarul nr. 3760/2001, iar pe latura ce se învecinează cu drumul terenul reclamantului încalcă proprietatea pârâților pe o porțiune de 0,68 m și pe latura de vest proprietățile se suprapun pe o suprafață de 5,70 m(f.68).
Având în vedere probele administrate în cauză, precum și concluziile raportului de expertiză topometrică efectuat de expert P. D., potrivit cărora terenul deținut de reclamant are suprafața de 4110 mp, mai mult cu 200 mp față de actul de proprietate, iar pârâții dețin suprafața de 1940 mp, mai puțin cu 560 mp, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Temeiul legal al obligării reclamantului la plata despăgubirilor îl reprezintă disp. art. 998, 999 din codul civil, norme care reglementează răspunderea civilă delictuală constând în obligarea unei persoane de a repara prejudiciul cauzat alteia pentru o faptă ilicită.
Pârâții nu au făcut dovada pretențiilor lor în condițiile art. 1169 din codul civil, în sensul că reclamantul ar fi săvârșit fapte care să îndeplinească cumulativ cerințele răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, 999 din codul civil iar formularea unei acțiuni nu constituie delict civil care să determine aplicabilitatea disp. art. 998, 999 din codul civil.
Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Câmpina, în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii în sensul admiterii în principal a acțiunii, iar în subsidiar restituirea cauzei la instanța de fond pentru refacerea expertizei topometrice.
În motivarea recursului, reclamantul a învederat faptul că instanța de fond nu a luat in considerare o . aspecte cu importanță esențială pentru stabilirea corecta a situației terenurilor si a liniei de hotar, ignorând faptul ca parații au amplasat gardul lor chiar pe coltul casei sale, fapt ce rezulta din declarațiile martorilor si din planșele fotografice depuse la dosar, astfel încât intre construcția proprietatea sa si hotarul „stabilit” de parați nu mai exista nici un spațiu, nici măcar cel strict necesar unei folosințe si exploatări normale a casei de locuit.
În plus, recurentul-reclamant a precizat că, deși expertul P. D. concluzionează in lucrarea sa ca parații nu au acaparat teren din suprafața ce îi aparține, considera ca a făcut alte probe prin care și-a demonstrat pretențiile. Astfel, expertul Petrut I., care a întocmit o expertiza extrajudiciara, având la baza planul de parcelare a arătat ca exista un drum de exploatare care traversează mai multe proprietati si care, deși in planul parcelar are un anumit amplasament, in realitate el se afla deplasat pe un aliniament ce nu se suprapune planului parcelar, astfel incit orice măsurătoare s-ar efectua va merge pana la acest drum si va mari proprietățile traversate de drum, „furând” terenul din proprietățile altor persoane.
A mai susținut recurentul-reclamant că noua expertiza are in vedere planul parcelar care nu a fost folosit in dosarul de fond, iar urmarea acestei noi situații este ca, pornindu-se cu măsurătoarea de la limita de nord a planului parcelar, se constata ca gardul sau, aflat pe același amplasament ca si in timpul judecării dosarului de fond, respecta aliniamentul corect, reclamantul neincalcand hotarul dintre proprietatea sa si cea a intimaților. Conform acestei noi măsurători se observa ca si distanta dintre casa sa si hotar ar trebui sa fie tot de cea 2 m, așa cum a susținut permanent si nu așa cum a stabilit prima instanța si cum a trasat executorul hotarul.
Totodată, recurentul a precizat că din adresa O.C.P.I. rezulta ca lungimea laturii de nord a terenului său trebuie sa fie de 184 ml. Aplicând aceasta dimensiune, expertiza extrajudiciara a stabilit limita terenului sau, in partea din spate (coroborata cu planul parcelar), pe aliniamentul posat cu linia albastra pe schița de plan, observându-se ca in aceasta parte din spate mai exista o mica suprafața de teren, care nu îi aparține, ori, in expertiza inițiala A. F., aceasta suprafața a fost inclusa in terenul sau.
Acesta a fost motivul pentru care s-a considerat ca reclamantul deține mai mult teren decât in actul de proprietate si ca urmare s-a pretins ca ar fi acaparat excedentul din terenul intimaților.
De asemenea, recurentul-reclamant a mai arătat că, dacă s-ar măsura in mod corect, aplicându-se dimensiunea din adresa O.C.P.I., s-ar observa ca aceasta suprafața de teren din partea din spate, nu mai este inclusa in terenul sau si nu se mai adaugă la acesta. Terenul proprietatea sa, delimitat in partea din spate de linia albastra stabilita de ing. E. A., ar avea exact dimensiunile din actul sau de proprietate. In atare situație nu va mai exista un surplus de teren, deci nici acaparare si pe cale de consecința hotarul dintre proprietăți, aflat la cea 2 m de coltul casei sale ar fi cel corect.
Recurentul-reclamant a mai susținut că la aceeași concluzie ajunge si dl. expert Petrut loan, care in expertiza extrajudiciara, întocmita la cererea acestuia arata ca a suprapus măsurătorile din teren cu planul de parcelare, precum si cu planul orto - foto, si a ajuns la concluzia ca terenul proprietatea sa este delimitată de punctele K1 (in partea din spate), respectiv de aliniamentul unde ar fi trebuit sa se afle drumul, conform planului de parcelare. In atare situație, luând in calcul strict planul parcelar, suprafața sa de teren este de 3941 mp, deci cu doar 31 mp mai mare decât in acte, respectându-se totodată, in principiu si lungimea laturii l-L, așa cum este ea indicata in adresa O.C.P.I.
A mai menționat recurentul-reclamant faptul că martorii audiați in cauza au arătat ca la momentul construirii casei sal, la care a participat si autorul paraților, distanta dintre casa si hotar era de 2 - 2,5 m (C. N.), respectiv ca intre casa si gardul despărțitor existent inițial erau cea 2 - 3 m (M. E.). Martorul M. C., participant la construirea locuinței arata ca reclamantul a lăsat o latime de teren de 3 - 4 m pentru a trece cu caruta si cu animalele pe langa casa. Aceeași era distanta si atunci când s-a construit fântâna pe terenul sau, aspect relatat si de martorul B. D., care a arătat de asemenea ca autorul paraților a ajutat la fundația casei. Un alt aspect important relatat de acest din urma martor se refera la faptul ca toti proprietarii din zona au probleme cu suprafețele de teren din cauza drumului de exploatare netrecut pe harta si din cauza căruia s-au modificat amplasamentele si aliniamentele terenurilor.
În sfârșit, recurentul-reclamant a precizat că la proba cu interogatoriul luat paratului Gusta S., acesta a recunoscut ca a participat la turnarea fundației casei sale si la acel moment, intre fundație si hotar exista o distanta de cel puțin 2 ml, situație identica si in anul 1995, când același parat a participat la săparea fântânii sale, iar la ultima întrebare din interogatoriu paratul recunoaște dreptul de proprietate pe terenul revendicat de 372 mp, situat in spatele acestuia.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 08.11.2012.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Critica adusă de către reclamant sentinței recurate vizează, în esență, greșita apreciere, de către judecătorul fondului, a materialului probator administrat în cauză, susținându-se că nu au fost luate în considerare mai multe aspecte cu importanță esențială pentru stabilirea corectă a situației terenurilor și a liniei de hotar.
Această critică se observă că este nefondată, urmând a fi respinsă, cele mai multe argumente aduse de către reclamant în sprijinul susținerilor sale constând în concluziile unui raport de expertiză extrajudiciară întocmită de expert P. I..
Or, unul dintre principiile ce guvernează procesul civil este acela al nemijlocirii, care constă în obligația instanței de a cerceta direct și nemediat toate elementele care servesc la dezlegarea pricinii.
În speță, se observă că judecătorul fondului a respectat întocmai acest principiu, bazându-și raționamentul pe probele administrate direct și nemijlocit în fața sa, printre care se regăsește și raportul de expertiză întocmit de expert P. D., dispus a fi efectuat de instanța de judecată, iar nu de către una dintre părțile litigante.
Potrivit acestui din urmă raport de expertiză, reclamantul deține o suprafață de teren mai mare cu 200 mp decât cea înscrisă în actul său de proprietate, iar pârâții – o suprafață mai mică cu 560 mp.
Cum linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr.1437/2002 (prin care s-a dispus grănițuirea proprietăților părților, pusă în executare de executorul judecătoresc) corespunde celei stabilite de expertul topo P. D., iar reclamantul deține, astfel cum s-a arătat în paragraful precedent, teren mai mult decât suprafața la care este îndreptățit conform contractului de donație autentificat sub nr.1106/20.04.1999, constatând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr.2846/10.10.2012 a Judecătoriei Câmpina, tribunalul va respinge recursul declarat împotriva acesteia de către reclamant ca fiind nefondat.
Totodată, în baza art.274 alin.1 c.pr.civ., recurentul-reclamant aflându-se în culpă procesuală, va fi obligat la plata către intimați a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant D. S. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 2846/10.10.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații - pârâți G. D., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, G. I I., la Mănăstirea cu Hramul D. Sf. I. din S., C. 1400, nr. 72, județul Prahova, G. G., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, N. E., prin procurator G. G. cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., județul Prahova, G. S. cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., . județul Prahova, D. M., cu domiciliul în Filipestii de P., ., județul Prahova, G. M., cu domiciliul ales la Ciolpani, Mănăstirea Țigănești, județul I., G. G., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 765, județul Prahova, G. S., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 654, județul Prahova, G. V., cu domiciliul în Filipestii de Târg, ., nr. 809, județul Prahova si G. S. cu domiciliul în Bucursti, ., sector 6, ca nefondat.
Obligă recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.02.2013.
Președinte, Judecători,
A. M. L. C. R. L. C. D.
Grefier,
R. C.
operator de date cu caracter personal 5595
red./tehnored. A.M.L.
2 ex./17.05.2013
Jud. fond M. C. - Judecătoria Câmpina
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 271/2013. Tribunalul PRAHOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 55/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
