Uzucapiune. Decizia nr. 2923/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2923/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 2923/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2923
Ședința publică din data de 15 Octombrie 2015
PREȘEDINTE - M. N.
JUDECĂTOR - M. C.
GREFIER - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de apelanta reclamantă P. C., domiciliată in com. B., ., județ Prahova si apelanta pârâtă ., cu sediul in ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2538/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Cererile de apel au fost timbrate cu sumele de 361,5 lei si 361,5 lei, conform chitanței nr._/27.09.2015, respectiv OP nr 1828/10.09.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă personal si asistată de avocat B. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul apelantei reclamante, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului, constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbateri.
Apărătorul apelantei reclamante solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat si respingerea apelului declarat de apelanta pârâtă; cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat. Referitor la cererea de refacere a expertizei lasă la aprecierea instanței a se pronunța.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
P. acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /17.05.2013 la Judecătoria Ploiești, reclamanta P. C. a chemat in judecată pe pârâta Primăria Comunei B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate că este proprietara terenului de 1000 mp situat in ., jud Prahova, prin uzucapiune.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că in anul 1958 a primit cu titlul de donație împreună cu tatăl său terenul in litigiu de 1000 mp, teren pe care l-a împrejmuit, edificând în anul 1969 o construcție pe acest teren reprezentând gospodăria sa proprie, impunându-se recunoașterea in favoarea sa a unui drept de proprietate asupra acestui teren pe care l-a stăpânit in mod pașnic, netulburată, sub nume de proprietară timp de peste 30 de ani.
La data de 11.09.2014 reclamanta si-a modificat acțiunea in sensul că înțelege să cheme în judecată in calitate de pârâtă . si nicidecum Primăria comunei B., motiv pentru care s-a dispus introducerea in cauză in calitate de pârâtă a comunei B., dispunându-se scoaterea din cauză a pârâtei Primăria comunei B..
La data de 05.11.2014 pârâta a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii in condițiile în care reclamantei i s-a atribuit in baza procesului verbal nr. 44/14.03.1969 un teren de 400 mp in vederea edificării unei locuințe, fiind pusă in posesie in temeiul legilor fondului funciar asupra unui teren de 635 mp care i-a fost atribuit in proprietate prin titlul de proprietate nr._/03.05.2000, astfel încât s-a reconstituit autorului reclamantei, respectiv numitului C. N. toate terenurile preluate de către CAP in baza titlului de proprietate nr._/16.07.2001, reclamanta formulând cerere de reconstituire pentru un teren de 1300 mp in temeiul legii nr. 247/2005 care i-a fost respinsă, măsură necontestată pe cale judecătorească.
La data de 11.12.2014 reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinarea pârâtei, precizându-si acțiunea, solicitând înlăturarea susținerilor acesteia, atât timp cât terenul in litigiu se află in spatele casei pe care o deține in proprietate, fiind folosit încă din anul 1959 de familia sa, împrejmuit cu gard, având suprafața de 350 mp.
După administrarea probelor cu acte, martori, expertiză tehnică topometrică, prin sentința civilă nr. 2538/24.02.2015 a Judecătoriei Ploiești a fost admisă acțiunea modificată si precizată formulată de reclamantă împotriva pârâtei si s-a constatat că reclamanta a dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 ani dreptul de proprietate asupra terenului de 330 mp situat în comuna B., ., jud. Prahova, pct. 16-c-11-12-13-14-15 potrivit raportului de expertiză tehnică topometrică ing. G. E., luându-se act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că in baza procesului verbal nr. 44/14.03.1969, autorizației de executare lucrări nr. 22/28.05.1969, hotărârii nr. 1376/02.05.1996, titlului de proprietate nr._/03.05.2000, reclamantei i s-a atribuit în anul 1969 un teren de 400 mp în vederea edificării unei locuințe amplasată pe acest teren, motiv pentru care i s-a constituit dreptul de proprietate în urma intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 asupra unei parcele de teren de 633 mp, în timp ce autorului acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren de 15.200 mp in temeiul titlului de proprietate nr_/16.07.2001, astfel încât în urma comparării actelor sus menționate s-a constatat, ținându-se seama de declarația martorei G. S., că reclamanta a stăpânit terenul in litigiu de 330 mp începând cu anul 1958, parcelă care face parte din suprafața totală de 1000 mp, fiind împrejmuită cu gard pe toate laturile, având același amplasament, mai ales că niciodată reclamanta, autorul său, nu au avut divergențe cu vecinii, cu terțe persoane privind acest teren față de care s-au comportat ca adevărați proprietari.
S-a menționat că reclamanta a edificat o locuință pe terenul în litigiu, fiind cea care a prestat diferite activități agricole in grădină, neexistând nicio dovadă că autorul reclamantei ar fi avut calitatea de proprietar al terenului, fiind posibilă joncțiunea posesiilor si că actele privind folosirea terenului au avut o regularitate normală in raport de natura acestuia, neexistând nicio dovadă privind tulburarea posesiei reclamantei asupra terenului, recunoscută ca adevărat proprietar, mai ales că formularea de către reclamantă a cererii de reconstituire in temeiul legilor fondului funciar, necontestarea modalității de soluționare a acestei cereri nu reprezintă motive privind respingerea prezentei acțiuni atât timp cât pârâta nu a făcut dovada privind vicierea posesiei exercitată de reclamantă, de autorul acesteia.
S-a specificat că, in temeiul disp. art. 1846 si urm cod civil nemodificat, reclamanta a făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege, acte care reflectă intenția acesteia de a se comporta ca adevărat titular al dreptului de proprietate, demonstrând o atitudine subiectivă specifică titularului real al dreptului de proprietate, motiv pentru care a fost admisă acțiunea modificată, precizată si s-a constatat că reclamanta a dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 ani dreptul de proprietate asupra terenului de 330 mp situat in ., jud Prahova, pct 16-c-11-12-13-14-15, potrivit raportului de expertiză tehnică topo ing. G. E..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței in sensul recunoașterii in favoarea sa a unui drept de proprietate asupra unui teren de 365 mp în loc de 330 mp, impunându-se refacerea expertizei in vederea determinării cu exactitate a întinderii suprafeței de teren prin deplasarea expertului la fața locului, efectuarea măsurătorilor in scopul stabilirii suprafeței reale a terenului.
La data de 02.07.2015 pârâta a declarat apel împotriva aceleiași sentințe, solicitând admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței in sensul respingerii acțiunii, motivându-se că în baza procesului verbal nr 44/14.03.1969, hotărârii nr. 1376/1996, titlurilor de proprietate nr._/03.05.2000,_/16.07.2001, i s-a atribuit inițial reclamantei o parcelă de teren de 400 mp în vederea edificării unei locuințe din suprafața de teren preluată de către CAP de la tatăl acesteia, C. N., fiindu-i constituit dreptul de proprietate in temeiul legilor fondului funciar pentru terenul de 663 mp, in timp ce autorului acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toate terenurile la care avea dreptul, mai ales că reclamanta a formulat cerere de reconstituire in temeiul Legii nr. 247/2005 pentru terenul de 1300 mp, cerere care a fost respinsă in baza hotărârii nr. 6052/09.04.2008 împotriva căreia nu s-a formulat plângere pe cale judecătorească.
In continuare, pârâta a arătat că in speță nu sunt îndeplinite condițiile privind uzucapiunea, neexistând o posesie continuă, netulburată, publică, sub nume de proprietar cu privire la terenul in litigiu care a constituit lot in folosință in anul 1969, aflându-se in partea de est a parcelei de teren de 400 mp atribuită in anul respectiv reclamantei pentru edificarea unei construcții.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 14.08.2015.
La data de 02.09.2015 reclamanta a formulat o întâmpinare la apelul formulat de către pârâtă, solicitând respingerea acestuia din urmă in condițiile in care in mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt, fiind cea care a folosit terenul in litigiu pe care l-a împrejmuit începând cu anul 1968.
Tribunalul, examinând cauza in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, si ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauză, constată că apelul declarat de către reclamantă este nefundat, in timp ce apelul declarat de către pârâtă este fondat pentru următoarele considerente:
In baza procesului verbal nr. 44/14.03.1969, autorizației pentru executare lucrări nr. 22/28.05.1969, certificatelor de atestare fiscală anexate acestora, fișelor de imobil, i s-a atribuit reclamantei la data de 14.03.1969 o parcelă de teren de 400 mp in vederea edificării unei construcții executată începând cu anul 1969, parcelă de teren care a fost atribuită de fostul CAP B. din suprafața de teren care a aparținut inițial tatălui reclamantei, respectiv numitului C. N., reclamanta figurând înscrisă cu terenul in litigiu la data de 17.03.2014.
Conform hotărârii nr. 1376/02.05.1996, titlului de proprietate nr_/03.05.2000, procesului verbal de punere in posesie nr. 197/11.01.2000, s-a constituit in favoarea reclamantei dreptul de proprietate asupra terenului de 635 mp situat in comuna B., ., pct. Acasă T 9 P 870, 870/1, in timp ce prin titlul de proprietate nr._/16.07.2001 s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea autorului reclamantei, respectiv numitului C. N. asupra terenului de 1,52 ha situat in . 2481 mp intravilan pct. Acasă T 24 Parcelele 2065, 2062, 2061.
Potrivit cererilor nr 7979/05.09.2005, 3096/12.03.2007, hotărârii nr. 6052/09.04.2008, reclamanta a solicitat atribuirea in proprietate in temeiul Legii nr. 247/2005 a parcelei de teren de 1300 mp, ținându-se seama de . atribuită de fostul CAP B. in vederea edificării unei locuințe, fiindu-i respinsă cererea atât timp cât i s-a constituit dreptul de proprietate asupra unei parcele de teren de 635 mp, neavând dreptul la o altă suprafață de teren, fiindu-i emis si titlul de proprietate nr._/2000.
In cuprinsul adeverinței nr. 900/21.03.1996 s-a menționat că numitul C. N. a figurat înscris in evidențele agricole in perioada 1959-1963 cu terenuri in suprafață totală de 1,60 ha din care 9000 mp în ..
Martora G. S. a declarat că in anul 1969 reclamanta a primit de la tatăl său un teren de 1000 mp in schimbul achitării unei sume de bani, teren împrejmuit pe toate laturile, dată de la care reclamanta a exercitat o posesie asupra terenului, neexistând nicio opoziție din partea unor terțe persoane.
In conformitate cu raportul de expertiză tehnică ing. G. E., terenul situat in ., jud. Prahova, are suprafața totală de 965 mp din care 635 mp reprezintă suprafața de teren descrisă in titlul de proprietate nr._/03.05.2000, 399 mp reprezintă . descrisă in procesul verbal nr 44/14.03.1969 pct a-b-21-22, iar 330 mp reprezintă . litigiu aflată in prelungirea celorlalte două parcele pct 16-c-11-12-13-14-15, menționându-se că pe suprafața de teren de 635 mp se află edificate construcțiile reprezentând C 1 si anexe gospodărești.
În temeiul disp. art.35 NCPC la cererea părții care are interes legitim și nu are la îndemână o cerere în realizare se poate constata ca efect declarativ existența sau inexistența unui drept.
De asemenea, disp. art. 1837 si urmatoarele cod civil nemodificat, prevad ca uzucapiunea reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate constand in exercitarea unei posesii neintrerupte, continue, netulburata si sub nume de proprietar timp de 30 ani asupra bunului respectiv.
Totodată, disp.art.8-11 din Legea 18/1991 modificata, stipuleaza ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP-urilor, in favoarea persoanelor fizice indreptatite se face tinandu-se seama de suprafata adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de inscriere in CAP, registrul agricol de la data intrarii in CAP, evidentele CAP-ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel incat terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara inscriere in CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente daca sunt libere.
În baza disp.art.39 din Legea nr. 18/1991 modificata, art.16 din Legea nr. 1/2000 modificata, prevad ca persoanelor ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 si al oricaror acte normative de expropriere sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se reconstituie dreptul de proprietate, in natura, in limita suprafetei de teren trecuta in proprietatea statului.
Așadar, din analiza probelor administrate in cauză, rezultă că la data de 14.03.1969 i s-a atribuit reclamantei de către fostul CAP B. o parcelă de teren de cca 400 mp in vederea edificării unei locuințe in baza procesului verbal nr. 44/14.03.1969, motiv pentru care in urma intrării in vigoare a Legii nr 18/1991 s-a constituit dreptul de proprietate in favoarea reclamantei prin titlul de proprietate nr._/03.05.2000 asupra parcelei de teren de 635 mp, parcelă care include suprafața de cca 400 mp atribuită reclamantei la data de 14.03.1969, reconstituindu-se titlul de proprietate in favoarea autorului reclamantei C. N. asupra terenurilor de 1,52 ha situate in comuna B., ., prin titlul de proprietate nr._/16.07.2001
Pe de altă parte, reclamanta a solicitat constituirea dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 247/2005 cu privire la . in continuarea suprafeței de 400 mp reprezentând diferența până la 1300 mp, cerere care i-a fost respinsă, fiind emisă hotărârea nr. 6052/09.04.2008, necontestată de către reclamantă.
Ca atare, atât timp cât reclamantei i s-a atribuit la data de 14.03.1969 o parcelă de teren de cca 400 mp in vederea edificării unei locuințe de către fostul CAP B., fiindu-i constituit dreptul de proprietate asupra unui teren de 635 mp situat in comuna B., ., jud. Prahova, pct. Acasă, iar această suprafață de teren pe care se află amplasată construcția proprietatea reclamantei reprezintă gospodăria acesteia din urmă, terenul aferent construcțiilor, necesar unei folosiri normale, corespunzătoare a construcțiilor existente pe acesta, înseamnă că in realitate reclamanta are dreptul să pretindă atribuirea doar in temeiul legilor fondului funciar numai a suprafeței de teren reprezentând gospodăria acesteia, grădina aferentă construcțiilor pe care le deține, indispensabilă unei folosiri efective, normale a acestor construcții.
De altfel, in condițiile in care terenul de 635 mp reprezintă suprafața necesară unei folosințe normale, corespunzătoare a construcțiilor proprietatea reclamantei, fiind destinată strict folosinței acestora din urmă înseamnă că reclamanta nu poate invoca dobândirea unui drept de proprietate in temeiul dispozițiilor Codului civil care reglementează uzucapiunea, ci numai in baza legilor fondului funciar care reglementează regimul juridic al terenurilor preluate abuziv de către stat sau CAP, modalitatea de atribuire in timpul regimului comunist a unor suprafețe de teren in vederea edificării unor construcții proprietate personală, fiind imposibil ca anumitor suprafețe de teren să fie aplicabile dispozițiile speciale ale legilor de restituire, iar in același timp, cu privire la anumite suprafețe de teren aflate in aceeași zonă, ., să devină aplicabile dispozițiile dreptului comun.
De fapt, analizându-se probele administrate in cauză, reiese cu certitudine că terenurile situate in comuna B., ., au fost supuse procesului de cooperativizare existent in timpul regimului comunist începând cu anul 1959 si ulterior acestuia, procedură finalizată in anul 1962, ceea ce înseamnă că toate terenurile aflate pe raza acestei localități au fost preluate, in diferite modalități, de către stat sau CAP de la foștii proprietari, motiv pentru care este imposibil să se invoce de către reclamantă exercitarea unei posesii cu bună credință sub nume de proprietară, timp de peste 30 ani, începând cu anul 1969, data atribuirii parcelei de 400 mp, in vederea edificării construcției asupra terenului în litigiu, atât timp cât întreaga suprafață de la pct. Acasă se afla in proprietatea fostului CAP, constituind o dovadă certă privind imposibilitatea reclamantei de a deține pentru sine terenul in litigiu de cca 330 mp împreună cu suprafața de 635 mp care i-a fost atribuită in proprietate, in urma intrării in vigoare a Legii nr 18/1991.
O dovadă in acest sens o reprezintă titlul de proprietate nr._/03.05.2000 privind atribuirea in proprietate, in urma constituirii, in favoarea reclamantei, a parcelei de 635 mp, care atestă existența întregii suprafețe de teren in T 9 P 870, 870/1, a tuturor parcelelor de teren aflate in această locație in patrimoniul fostului CAP B. la data de 01.01.1990, dată la care era imposibil din punct de vedere legal ca reclamanta să exercite o posesie cu bună credință asupra parcelei de teren de 330 mp aflată in continuarea parcelei de 635 mp, aflată la rândul său, in realitate, la data respectivă, in patrimoniul fostului CAP B., mai ales că reclamanta a încercat pe cale ocolită să obțină constituirea unui drept de proprietate asupra acestui teren in temeiul Legii nr. 247/2005, împrejurare care constituie prin însăși natura sa o dovadă certă că această suprafață de teren a făcut obiectul legilor fondului funciar si se afla la 01.01.1990 in patrimoniul fostului CAP.
Mai mult chiar, in condițiile in care terenul in litigiu de 330 mp se află in continuarea parcelei de 635 mp atribuită in proprietate reclamantei in baza Legii nr. 18/1991 considerată ca fiind gospodăria proprie a acesteia din urmă, curtea aferentă construcțiilor deținute de către reclamantă, înseamnă că in realitate . face obiectul legilor fondului funciar, fiind imposibilă uzucaparea acesteia potrivit dispozițiilor codului civil care devin aplicabile numai in cazul in care terenurile nu fac obiectul unor legi speciale de restituire, fiind greu de crezut că o parcelă de teren poate face obiectul legilor fondului funciar, iar o altă parcelă de teren, aflată in continuarea acesteia, constituind trup comun cu aceasta, ar putea face obiectul dispozițiilor dreptului comun, mai ales că legile fondului funciar cuprind dispoziții cu caracter special, imperativ care exclud aplicarea dispozițiilor dreptului comun in ceea ce privește uzucaparea terenurilor.
Faptul că reclamanta ar fi folosit de-a lungul timpului terenul in litigiu, încă din anul 1969, teren pe care l-a împrejmuit cu gard, neexistând opoziții din partea unor terțe persoane, invocându-se declarația martorei G. S. nu înseamnă in mod automat că reclamanta are dreptul să pretindă recunoașterea unui drept de proprietate in favoarea sa prin uzucapiune si că aceasta a exercitat o posesie de natură să confere recunoașterea unui asemenea drept pe cale judecătorească deoarece declarația martorei audiată in cauză atestă pur si simplu exercitarea unei folosințe de către reclamantă asupra terenului in litigiu, folosință care nu conferă in favoarea acesteia exercitarea unei posesii cu bună credință, iar la stabilirea regimului juridic al terenului in litigiu se ține seama in exclusivitate de actele existente la dosar care demonstrează imposibilitatea legală a reclamantei de a uzucapa terenul in litigiu care face obiectul legilor fondului funciar, ca si toate celelalte suprafețe de teren aflate in tarlaua 9 parcelele 880, 870 si următoarele.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt si a admis acțiunea modificată si precizată, constatând dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului in litigiu de 330 mp in baza disp. art 1846 si urm c. civil nemodificat care reglementează materia uzucapiunii fără să se țină seama că in realitate nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale sus menționate în ceea ce privește exercitarea unei posesii cu bună credință timp de peste 30 ani netulburată, neîntreruptă si sub nume de proprietară, fiind aplicabile dispozițiile legilor fondului funciar care reglementează modalitatea de atribuire in proprietate a terenului in litigiu.
Susținerile reclamantei privind recunoașterea in favoarea sa a unui drept de proprietate asupra unui teren de 365 mp, in loc de 330 mp, impunându-se refacerea expertizei in vederea determinării cu exactitate a întinderii suprafeței de teren, deplasarea expertului la fața locului, efectuarea măsurătorilor in scopul stabilirii suprafeței reale a terenului, nu pot fi avute in vedere întrucât in condițiile in care terenul in litigiu nu face obiectul dreptului comun, fiind imposibilă constatarea unui drept de proprietate in favoarea reclamantei prin intermediul uzucapiunii, aceasta nu poate pretinde refacerea raportului de expertiză, mai ales că acesta a reliefat toate suprafețele de teren aflate in tarlaua 9 si parcelele 870, 870/1.
Motivele invocate de către pârâtă conform cărora in baza procesului verbal nr. 44/14.03.1969, hotărârii nr. 1376/1996, titlurilor de proprietate nr._/03.05.2000,_/16.07.2001, i s-a atribuit inițial reclamantei un teren de 400 mp în vederea edificării unei locuințe din suprafața de teren preluată de către CAP de la tatăl acesteia, C. N., fiindu-i constituit dreptul de proprietate in temeiul legilor fondului funciar pentru terenul de 663 mp, autorului acesteia reconstituindu-i-se dreptul de proprietate pentru toate terenurile preluate, sunt întemeiate deoarece într-adevăr actele sus menționate atestă aplicarea legilor fondului funciar cu privire la toate suprafețele de teren situate in tarlaua si . imposibilă defalcarea din punct de vedere juridic a dispozițiilor legale care reglementează materia dreptului de proprietate in cazul terenurilor preluate abuziv de către stat sau CAP, iar terenul in litigiu de 330 mp face parte din categoria terenurilor aflate in patrimoniul CAP-ului la data de 01.01.1990, fiind susceptibil de a face obiectul unei constituiri sau reconstituiri, după caz, in temeiul legilor fondului funciar.
Criticile pârâtei potrivit cărora reclamanta a formulat cerere de reconstituire in temeiul Legii nr. 247/2005 pentru terenul de 1300 mp, cerere respinsă in baza hotărârii nr. 6052/09.04.2008, necontestată de către reclamantă, nefiind îndeplinite condițiile privind uzucapiunea, neexistând o posesie continuă, netulburată, publică, sub nume de proprietar cu privire la terenul in litigiu care a constituit lot in folosință in anul 1969, aflându-se in partea de est a parcelei de teren de 400 mp atribuită in anul respectiv reclamantei pentru edificarea unei construcții, sunt fondate, întrucât hotărârea sus menționată constituie prin însăși natura sa o dovadă certă privind regimul juridic aplicabil terenului in litigiu reglementat de legile fondului funciar, reclamanta aflându-se in imposibilitate legală să invoce aplicarea dreptului comun cu privire la un teren care a făcut obiectul legilor fondului funciar, iar exercitarea unei folosințe de-a lungul timpului nu atestă exercitarea unei posesii in sensul disp. art. 1846 si urm. Cod civil, nefiind de natură să confere un drept de proprietate prin uzucapiune, asupra unui teren care fusese preluat abuziv de către stat sau CAP si care face obiectul legilor fondului funciar ce reglementează modalitatea de restituire a unor asemenea categorii de terenuri.
In raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie in ceea ce privește apelul declarat de apelanta reclamantă in baza disp. art. 480 alin. 1 c.pr.civ. va respinge acest apel, ca nefondat.
De asemenea, tribunalul, ținând seama de considerentele sus menționate si având in vedere că in speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 1846 si urm cod civil nemodificat in ceea ce privește terenul in litigiu de 330 mp, iar sentința a fost dată cu aplicarea greșită a acestor dispoziții legale, in baza disp. art. 480 alin 1, 2 c.pr.civ. va admite apelul declarat de apelanta pârâtă si va schimba in tot sentința atacată in sensul că va respinge acțiunea modificată si precizată ca neîntemeiată.
Totodată, tribunalul va respinge cererea privind refacerea probatoriilor ca neîntemeiată in condițiile in care nu rezultă din dezbateri necesitatea refacerii probelor administrate in primă instanță, inclusiv a expertizei tehnice topometrice in temeiul căreia a avut loc o identificare a tuturor terenurilor descrise in cadrul actelor existente la dosar, nefiind îndeplinite condițiile prev. de disp. art. 479 alin 2 c.pr.civ. in acest sens.
In baza disp. art. 451 si urm c.pr.civ. va fi obligată apelanta reclamantă la 361,50 lei cheltuieli de judecată către apelanta pârâtă reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea privind refacerea probatoriilor formulată de apelanta reclamantă împotriva apelantei pârâte ca neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă P. C., domiciliată in com. B., ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2538/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu apelanta pârâtă ., cu sediul in ., județ Prahova, ca nefondat.
Admite apelul declarat de apelanta pârâtă ., cu sediul în ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2538/24.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, in contradictoriu cu apelanta reclamantă P. C., domiciliată in com. B., ., județ Prahova, si in consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge acțiunea modificată si precizată, ca neîntemeiată.
Obligă apelanta reclamantă la 361,50 lei cheltuieli de judecată către apelanta pârâtă.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată in ședință publică, azi 15.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. N. M. C.
GREFIER,
I. C. M.
Operator date cu caracter personal 5595
Red. MC/tehnored M.
4 ex/14.12.2015
D f_ Judecătoria Ploiești
J f M. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2796/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2984/2015. Tribunalul... → |
|---|
