Legea 10/2001. Sentința nr. 2127/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2127/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 4047/84/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2127
Ședința publică din data de 19 aprilie 2013
Instanța este constituită din:
Președinte: I. D.-D., judecător
V. C.-L., grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamanta I. E.-M., cu domiciliul procesual, conform art. 93 Cod procedură civilă, la Cabinet avocat F. P., în localitatea Șimleu-Silvaniei, ., nr. 17, județul S., în contradictoriu cu pârâții ORAȘUL J. – PRIN PRIMAR, cu sediul în localitatea J., județul S., G. B. J., cu sediul în localitatea J., ., județul S., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN S., cu sediul în localitatea Z., județul S., DIRECȚIA DE C. ȘI PATRIMONIUL NAȚIONAL S., cu sediul în localitatea Z., Piața I. M., nr. 13, județul S., L. T. I A., cu sediul în localitatea J., .. 7, județul S. și C. C., cu sediul în localitatea J., ., județul S., având ca obiectdespăgubiri – Legea nr. 10/2001.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 5 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin cererea introductivă de instanță, reclamanta I. E.-M. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții Orașul J. – prin Primar, G. B. J. și Direcția de C. și Patrimoniul Național S. să pronunțe o hotărâre prin care să fie obligați pârâții (în principal) în solidar și în (subsidiar) pro parte la plata sumei de 506.350 Ron reprezentând despăgubiri pentru distrugerile și degradările provocate ansamblului arhitectural „Castelul Wesselenyi” din J..
În esență cererea de chemare în judecată este motivată cu aceea că după 10 ani de proceduri administrative și judiciare reclamanta a intrat în posesia imobilului indicat în petit, constatând însă că în perioada cuprinsă între data notificării – februarie 2002 și preluarea imobilului – martie 2012 imobilul a suferit degradări semnificative datorită neîntreținerii, distrugerii sau chiar vandalizării construcțiilor.
Întemeiată în drept pe prevederile art. 41 din Legea nr. 10/2001 și pe cele ale Legii nr. 422/2001, acțiunea civilă de față face referire la răspunderea civilă delictuală obiectivă, independentă de culpă și indiferent dacă potrivit dreptului comun s-ar putea vorbi despre răspunderea persoanei juridice pentru fapta proprie sau despre o răspundere pentru fapta altuia.
Prin întâmpinare, pârâtul I. Școlar Județean S. invocă excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
În susținerea excepției se reține că imobilele în discuție nu au făcut parte din domeniul public al statului ci din domeniul privat al orașului J., pe de o parte, iar I. Școlar Județean nu poate fi responsabil pentru presupusele acțiuni/inacțiuni ale unei entități subordonate care are personalitate juridică.
Pârâtul Orașul J. solicită prin întâmpinare respingerea ca nefondată a acțiunii, apărându-se în esență, cu următoarele:
Prin adresa cu nr. 1017/28.02.2012 reclamanta face dovada achitării sumei de 162.915,89 Ron, reprezentând despăgubiri actualizate, încasate în baza Legii nr. 112/1995.
Primăria a luat act de această plată și a invitat reclamanta să-i predea imobilul. Potrivit protocolului de predare-primire nr. 1732 din data de 6 aprilie 2012 imobilul a fost predat reclamantei.
Pârâta nu a avut posibilitatea legală de a proceda la predarea imobilului decât după ce reclamanta a făcut dovada plății. În condițiile în care chiar reclamanta a dorit o compensare a obligațiilor bănești, iar ulterior a renunțat la acest fapt obligându-se să plătească suma actualizată cu rata inflației, primită în baza sentinței civile, astfel că nu poate fi reținută o culpă a autorității locale.
La rândul său, pârâtul Centrul de Cercetări Biologice J. – G. B. „V. F.” invocă prescripția dreptului la acțiune al reclamantei pentru perioada 14 februarie 2001 – 13 august 2009.
Susține că dreptul la acțiune a reclamantei s-a născut în anul 2007 când reclamanta avea obligația să încheie proces-verbal de preluare a imobilului în prezența executorului judecătoresc, pentru că nimic nu o împiedica să intre în posesie și să constate eventualele degradări, iar până la data introducerii cererii de chemare în judecată (13 august 2012) au trecut mai mult de 3 ani, dreptul la acțiune fiind prescris.
Pe fond se solicită respingerea acțiunii, cu argumentul că în cauză nu a fost întocmit procesul-verbal la care art. 41 din Legea nr. 10/2001 se referă.
Prin precizări ulterioare, reclamanta a chemat în judecată L. T. I A. J. și C. C. din J..
Se solicită obligarea liceului la 65.000 Ron reprezentând contravaloarea distrugerilor – vandalizărilor produse de „S. de sport” din corpul „B” a Castelului Wesselenyi, cu motivarea că în perioada 2001 – 2010 sala de port din corpul „B” a fost în posesia acestuia și numai cu ocazia predării din anul 2012 s-a constata că parchetul cu suport de pardoseală din sala de sport a fost desfăcut – vandalizat iar greu de imaginat, instalați electrică cât și instalația de încălzire a fost îndepărtată.
Solicită apoi reclamanta obligarea Clubului C. la plata sumei de 337.333 Ron reprezentând cota de 2/3 părți din despăgubirile globale (de 506.000 Ron) solicitate de pârâții Orașul J., G. B., I. Școlar Județean S., Direcția de C. și Patrimoniu S., L. T. I A. (filele 57-60).
L. T. I A. solicită respingerea acțiunii, arătând că a efectuat lucrări de întreținere necesare pentru ca imobilul să nu devină o ruină (fila 68).
Pentru ședința publică din data de 5 aprilie 2013 (fila 144) L. T. I A. a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive, menționând pentru aceasta că nu a desfășurat nicio activitate în incinta spațiilor despre care se face vorbire în acțiunea reclamantei.
Tribunalul va respinge această excepție, constatând că potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, ca și în vechea reglementare (Legea nr. 84/1995), liceele cu personalitate juridică și deci pot sta în nume propriu în judecată.
Susținerea acestui pârât, cum că nu a ocupat spațiul în discuție, se constituie într-o apărare de fond, urmând a fi verificată ca atare.
Se va admite însă excepția lipsei calității procesuale a Inspectoratului Județean Școlar S..
Pentru aceasta sunt avute în vedere dispozițiile legale sus evocate, care consacră calitatea și capacitatea școlilor gimnaziale și a liceelor de stat în judecată în nume propriu.
Instanța mai reține că potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul reține următoarele:
La data de 5 februarie 2002 reclamanta notifică executorul judecătoresc solicitarea privind restituirea imobilului înscris în CF 1776 J. nr. top 270/2/b/2/1/1/b/2/1/3/1/b/1 în natură, constând în 9,0787 ha și conacul „Castelul Wesselenyi”, în calitate de moștenitoare a proprietarei tabulare E. Wesselenyi.
Prin decizia nr. 45/2007 Centrul de Cercetări Biologice J., G. B. J. admite în parte cerea de restituire în natură, astfel:
„Stabilește restituirea în natură a unei părți din imobilul cu nr. top 270/2/b/2/1/1/b/2/1/3/1/b/1/b/2, compus din teren cu suprafața de 6894 mp, cu ½ din construcția conac (C1) și construcția cu suprafața de 151 mp denumită Casa Romană (C34), pe care le deține, diferența fiind deținută de orașul J. și pentru aceasta competența emiterii dispoziției revine primarului.
Restituirea în natură este condiționată de rambursarea sumei de_ ROL reprezentând valoarea despăgubirii primite în baza Legii nr. 112/1995, care urmează să fie actualizată cu indicele de inflație stabilit conform legislației în vigoare”, s-a mai stabilit prin decizie.
Parțial, această decizie a fost modificată prin decizia civilă nr. 25/A/2010 a Curții de Apel Cluj care, admițând apelul declarat de d-na I. E.-M. contra sentinței civile nr. 3034/2008 a Tribunalului S., a anulat art. 4 din decizia nr. 456/2007 și a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele construcții constând în fosta casă a inginerului agronom și grajd.
Rezultă din cele de mai sus că dreptul la eventuale despăgubiri cu privire la stricăciunile și degradările produse imobilelor restituite în natură s-a născut la data emiterii deciziei nr. 456/2007, a pârâtei de rândul II, adică la data de 20 august 2007.
Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care sunt invocate și de către reclamantă prin acțiunea introductivă și care fixează cadrul procesual în litigiul de față „Distrugerile și degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după . acesteia și până în momentul predării efective către persoana îndreptățită cad în sarcina deținătorului imobilului”.
A.. (2) al aceluiași articol 41 prevede că „deținătorul imobilului, în prezența persoanei îndreptățite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării”.
Conform art. 41 alin. (3), „în cazul nerespectării de către deținătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana îndreptățită se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesul verbal privind situația reală a imobilului”.
Apoi, potrivit alin. (4) al art. 41, „în vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana îndreptățită pentru întocmirea procesului-verbal privind situația de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc, copia legalizată de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deținătorului imobilului”.
Reclamanta nu a urmat această procedură, astfel că nu poate prezenta procesul-verbal la care textele legale de mai sus se referă și care să ateste starea de fapt a imobilului în momentul preluării.
În lipsa acestui document, lipsește premisa necesară și obligatorie pentru verificarea susținerilor reclamantei cu privire la acțiunile ori inacțiunile pârâtelor, care, conform susținerilor sale, au avut drept rezultat degradarea imobilelor.
Se constată, pentru cele ce preced, că acțiunea de față este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Cum reclamanta nu s-a conformat prevederilor art. 41 din Legea nr. 10/2001, nu se poate susține că dreptul său la acțiune s-ar fi prescris pentru perioada 14 februarie 2002 – 13 august 2009; termenul de prescripție ar fi început să curgă din momentul încheierii procesului-verbal, ceea ce nu este cazul, astfel că excepția prescripției urmează a fi respinsă.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, reclamanta va fi obligată la 3720 lei cheltuieli de judecată către Centrul de Cercetări Biologice, G. B. „V. F.”.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul L. T. I. A. J., cu sediul în localitatea J., .. 7, județul S..
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 14 februarie 2001 - 13 august 2009, invocată de pârâtul CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE J. - G. B. "V. F.", cu sediul în localitatea J., ., județul S..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către I. ȘCOLAR JUDEȚEAN S., cu sediul în localitatea Z., județul S., sens în care respinge acțiunea formulată împotriva sa de către reclamanta I. E.-M..
Respinge ca nefondată acțiunea precizată a reclamantei I. E.-M., cu domiciliul procesual la Cabinet avocat F. P., în localitatea Șimleu-Silvaniei, ., nr. 17, județul S., împotriva pârâților ORAȘUL J., PRIN PRIMAR, CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE J. - G. B. "V. F." J., DIRECȚIA DE C. ȘI PATRIMONIUL NAȚIONAL S., L. T. I. A. J., C. C. J., pentru despăgubiri.
Obligă reclamanta la 3720 lei cheltuieli de judecată către CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE, G. B. „V. F.”.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 aprilie 2013.
Președinte, Grefier,
I. D.-D. V. C.-L.
Red. IDD/21.05.2013
Dact. CLV/28.05.2013/9 ex.
Emis 7 comunicări/28.05.2013
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 194/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 796/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
