Plângere contravenţională. Decizia nr. 217/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 217/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 1837/337/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.217
Ședința publică din 3 decembrie 2013
Președinte: D. G., președinte secție civilă
I. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare apelul formulat de intimata DIRECȚIA G. DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC Z., cu sediul în Z., ..28, jud.S., împotriva sentinței civile nr.1548 din 23 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Z. în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională – HCL 53/2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta apelantei intimate, consilier juridic A. S., lipsă fiind intimatul-petent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, apelul este motivat și semnat.
Instanța, în temeiul art.131 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Reprezentanta apelantei intimate, consilier juridic A. S. solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris.
Raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului declarat:
Prin sentința civilă nr.1548 din 23 mai 2013 Judecătoria Z. Admite plângerea formulată de petentul Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M. și
anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la 21 februarie 2013 de agentul constatator D. C. din cadrul D.G.A.D.P. Z., organ constatator intimat.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că, contravenția prevăzută la art.45 alin.2 din Regulamentul privind utilizarea parcărilor publice de către persoanele fizice și juridice aprobat prin H.C.L. 53/26.03.2012 – Anexa 3 constă în staționarea fără tichet într-o parcare publică.
Așa cum rezultă din textul contravențional, fapta de a staționa poate fi săvârșită cu vinovăție doar de o persoană fizică, respectiv de conducătorul acelui autovehicul. Acesta este vinovat de săvârșirea contravenției și în sarcina lui se antrenează răspunderea contravențională, iar nicidecum în sarcina proprietarului autovehiculului.
Răspunderea contravențională este o răspundere personală.
Persoana juridică este sancționabilă doar pentru faptele săvârșite cu vinovăție de organele sale de conducere, cu prilejul îndeplinirii atribuțiilor care le revin acestora, fiindcă astfel de fapte sunt faptele persoanei juridice înseși, conform art. 219 din Noul Cod Civil.
Persoana juridică petentă, instituție publică, nu se face vinovată de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat apel Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z. solicitând admiterea acestuia și schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M. și menținerea procesului verbal de contravenție încheiat în data de 21 februarie 2013 de Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z..
În motivul de apel invocat Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z., arată că prin HCL nr.53 din 2012 au fost stabilite atât în sarcina persoanelor fizice cât și a celor juridice obligații în legătură cu parcarea autovehiculelor pe domeniul public aparținând Municipiului Z. iar în situația în care petentul figurează ca proprietar al autoturismului reținut în procesul verbal din litigiu, este necesar ca petentul să răspundă inclusiv contravențional pentru modul în care este utilizat autoturismul reținut în actul de constatare și sancționare deoarece în caz contrar, s-ar ajunge în situația în care un autoturism înregistrat pe numele unei firme să poată fi parcat oriunde, inclusiv în parcările cu plată, fără ca pentru aceasta să se achite taxa corespunzătoare. Se mai arată că apărarea petentei că nu s-a făcut dovada comunicării cererii de transmitere a datelor de identificare a persoanei căreia i s-a încredințat autovehiculul spre a fi condus pe drumurile publice, nu poate fi admisă, legea aplicabilă în materie nu prevede o asemenea obligație, răspunzător de săvârșirea faptei fiind proprietarul autoturismului și nu conducătorul auto.
Apelul Direcției Generale de Administrare a Domeniului Public Z. nu este întemeiat.
Prin procesul verbal de contravenție încheiat în data de 21 februarie 2013 Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z. a aplicat contravenientului Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M. amenda de 50 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.45 alin.2 din Regulamentul privind utilizarea parcărilor publice de către persoanele fizice și juridice aprobat prin HCL nr.53/2012 – Anexa 2. S-a reținut că la data de 16 octombrie 2012 ora 11,37, a parcat fără tichet autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ în parcarea „Silvania” din municipiul Z. (f.4 – dosar fond).
Rezultă, deci, că, contravenția prevăzută de art.45 alin.2 din Regulamentul privind utilizarea parcărilor publice de către persoanele fizice și juridice aprobat prin HCL nr.53/2012 – Anexa 3 constă în staționarea fără tichet într-o parcare publică.
Dar fapta de a staționa într-o parcare poate fi săvârșită cu vinovăție doar de o persoană fizică, respectiv de către conducătorul acelui autovehicul și în sarcina acestuia trebuie antrenată răspunderea contravențională și nu în sarcina proprietarului autovehiculului.
Aceasta deoarece răspunderea contravențională este o răspundere personală iar persoana juridică este sancționată doar pentru faptele săvârșite cu vinovăție de organele sale de conducere cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor care le revin acestora și sunt faptele persoanei juridice înseși.
Deci persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții, așa cum prevăd dispozițiile art.3 alin.2 din OG nr.2/2001.
Prin urmare petentul contravenient Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M. nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa ci persoana fizică, respectiv conducătorul acelui autovehicul.
Așa încât în mod justificat, prima instanță a admis plângerea formulată de Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M. și a anulat procesul verbal de contravenție încheiat în data de 21 februarie 2013 de Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z..
În consecință în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat apelul declarat de intimata Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z., împotriva sentinței civile nr.1548 din 23 mai 2013 a Judecătoriei Z..
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata Direcția G. de Administrare a Domeniului Public Z., împotriva sentinței civile nr.1548 din 23 mai 2013 a Judecătoriei Z..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. G. I. D. V. V.
Red.DG/6.01.2014
Dact.VV/7.01.2014/4ex.
Jud.fond: P. R.C.
..2014
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 990/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 15/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
