Plângere contravenţională. Decizia nr. 962/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 962/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 2647/84/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.962
Ședința publică din 30 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: H. I. D., judecător
C. N. C., judecător
C. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de petenta . S. S.A. - ÎN INSOLVENȚĂ, IN INSOLVENCY, EN PROCEDURE COLLECTIVE, cu sediul în Șimelu Silvaniei, ., jud.S., împotriva deciziei civile nr.204 din 26.02.2013 pronunțată de Tribunalul S. în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională – contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost acvirat dosarul solicitat la termenul anterior.
Instanța, raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr._ din 16.05.2013, contestatoarea . Șimelu Silvaniei – societate aflată în faliment, prin lichidator judiciar Societatea Insolv 2007 IPURL Z. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale S. și A. Națională a Vămilor, anularea Deciziei civile nr. 204 din 26.02.2013, pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._ și rejudecarea recursului, cu admiterea acestuia și modificarea Sentinței civile nr. 1086/20.09.2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului-verbal de contravenție nr.21 din 18.11.2011 încheiat de D.J.A.O.V. S..
În motivare, contestatoarea, invocând ca temei al contestației în anulare dispozițiile art.317 alin.1 pct.2 C.pr.civ., susține că decizia pronunțată de instanța de recurs a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, întrucât recursul nu a fost soluționat de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, așa cum impun prevederile art. 34 alin.2 din OG 2/2001, ci de către secția civilă. Consideră astfel că se impune admiterea contestației în anulare și reluarea judecății recursului de către instanța competentă, respectiv Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Intimata A. Națională a Vămilor București – prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată. În esență. Intimata arată că judecății recursului îi erau aplicabile dispozițiile art. 34 alin.2 din OG 2/2001 în forma de redactare a acestora anterioară modificărilor aduse de Legea 76/2012.
Referitor la motivul de contestație invocat, intimata arată că decizia atacată nu a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, întrucât Tribunalul S. este organizat în două secții, civilă și penală, neexistând în cadrul acestei instanțe o secție specializată de contencios administrativ.
Examinând actele și lucrările dosarului sub aspectul admisibilității contestației în anulare și a motivelor pe care aceasta se întemeiază, instanța reține următoarele:
Prin Decizia Civilă nr. 204 din 26.02.2013, pronunțată de Tribunalul S. în dosarul nr._, a fost respins ca nefondat recursul declarat de petenta . împotriva Sentinței civile nr. 1086/20.09.2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, sentință prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă împotriva procesului-verbal de contravenție nr.21 din 18.11.2011 încheiat de DJAOV S..
Această decizie a fost pronunțată irevocabil, în conformitate cu prevederile art. 377 alin.2 pct.4 C.pr.civ..
Potrivit art. 317 alin.1 Cod procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putu fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Din această reglementare rezultă că contestația în anulare este o cale de atac de retractare, iar pentru admisibilitatea ei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: hotărârea atacată să fie irevocabilă, contestația să se întemeieze strict pe unul dintre cele două motive prevăzute expres și limitativ de lege, iar aceste motive să nu fi putut fi invocate în calea de atac a apelului sau recursului.
În cazul de față cea de-a doua dintre condiții nu este îndeplinită. Astfel, referitor la motivele pe care se întemeiază contestația, tribunalul constată că acestea nu se circumscriu celor prevăzute de art. 317 alin.1 pct.2 C.pr.civ., text legal pe care contestatoarea și-a întemeiat cererea. Acest motiv vizează încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Or, în conformitate cu prevederile art. 109 alin.1 C.pr.civ., necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, a celei materiale și a celei teritoriale exclusive. Competența de soluționare a căilor de atac se determină după regulile general aplicabile cuprinse la art. 2 pct.2 și 3, art. 3 pct.2 și 3 și art.4 pct.1 din C.pr.civ.
Secțiile unei instanțe, acolo unde ele există secții specializate, nu au o competență proprie prevăzută în textele legale ce reglementează competența instanțelor de judecată. Prin urmare, competența de soluționare a unei căi de atac se determină în raport cu nivelul instanței, pe când împărțirea pe secții este o chestiune de organizare judecătorească, iar specializarea vizează cel mult compunerea legală a completului de judecată, nicidecum competența.
Dincolo de aceste aprecieri de ordin general cu privire la temeiul juridic invocat de contestatoare, nu poate fi trecută cu vederea reaua-credință a acesteia, care solicită rejudecarea recursului său de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în condițiile în care în cadrul Tribunalului S. nu este organizată o astfel de secție, această instanță fiind organizată doar în două secții, civilă și penală.
Față de aceste considerente, tribunalul apreciază că contestația în anulare este vădit neîntemeiată, urmând a o respinge.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
DECIDE :
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea . – societate în faliment, prin lichidator judiciar Societatea Insolv 2007 IPURL Z., împotriva Deciziei civile nr.204/26 februarie 2013 a Tribunalului S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
H. I. D. C. N. C. C. D. V. V.
În concediu de odihnă
Semnează președinte instanță
Red.HI/29.10.2013
Dact.VV/6.11.2013/2ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 957/2013. Tribunalul SĂLAJ | Plângere contravenţională. Decizia nr. 795/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
