Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2528/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2528/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 264/83/2013
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2528/D
Ședința publică de la 31 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Z. K.
Grefier M. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul I. J., cu domiciliul în Moftinu M., nr. 287, jud.Satu M., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect despăgubiri, în baza Lg. 221/2009.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc la 24 mai 2013, când concluziile părților prezente au fost consemnate prin încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea la data de azi.
INSTANȚA,
DELIBERÂND:
Asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță sub dosar cu nr. de mai sus, reclamantul I. J. a chemat în judecată în calitate de pârât S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună stabilirea calității de persoana cu condamnare politica al bunicului reclamantului, conform Legii 221/2009 întrucât a fost prizonier de război în URSS; obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 Euro (cincizecimii euro), echivalent în lei la cursul BNR de la data efectuării plății, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a persecuției politice la care bunicul său a fost supus.
În motivare reclamantul, arată că la data de 01.09.1944 bunicul său a fost capturat de armata rusă, fiind ținut în prizonierat până în data de 18.10.1946 când a fost arestat fără motiv de armata URSS. În data de 11.12.1947 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică într-un lagăr de corecție de către Curtea Supremă a URSS. Familia sa nu a știut nimic despre situația bunicului său, neavând nicio informație până în noiembrie 1955 când printr-o hotărâre a Curții Supreme a URSS bunicul său a fost eliberat, iar în 1991 a fost reabilitat de către Federația Rusă. Deci bunicul reclamantului a fost prizonier de război 11 ani, perioadă în care tatăl său de mic copil trebuia să muncească pentru a ajuta la supraviețuirea familiei, crescând fără sprijin patern.
Precizează că față de descrierea de mai sus, a situației de fapt, rezultă în mod clar că în speță este aplicabilă Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Pentru aceste motive solicită să se dispună stabilirea calității de persoană cu condamnare politică conform Legii nr.221/2009 a bunicului reclamantului, întrucât a fost prizonier de război si deținut în URSS; obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 euro (cincizecimii euro), echivalent în lei la cursul BNR de la data efectuării plații, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a persecuției politice la care bunicul reclamantului a fost supus.
În drept, invocă art.998 Cod de procedură civilă, Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Pârâtul, legal citat, nu se prezintă, însă depune întâmpinare (filele nr.18-20), instanța reținând că un exemplar din acțiunea principală și înscrisurile anexe au fost comunicate pârâtului Ministerul Finanțelor Publice odată cu citarea realizată pentru primul termen de judecată, conform art.114 indice 1 alin. 2 Cod de procedură civilă. Prin întâmpinarea depusă, pârâtul solicită în principal respingerea acțiunii ca prescrisă și în subsidiar respingerea ei ca neîntemeiată și nelegală, invocând împrejurarea că, în opinia pârâtului, cererea reclamantei a fost promovată ulterior termenului de 3 ani, prev.de art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009, precum și faptul că prejudiciul cauzat victimei măsurii administrative cu caracter politic a fost deja reparat integral prin Decretul - Lege nr. 118/1990 și respectiv prin O.U.G. nr. 214/1999, precum și pronunțarea, între timp, a Deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și 1354/2010 precum și a Deciziei nr. 12/2011 pronunțată într-un recurs în interesul legii în această materie de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Analizând actele și lucrările dosarul ,tribunalul reține următoarele:
Reclamantul în calitate de nepot al bunicului său I. J. născut la data de 23.04.1917 a solicitat constatarea caracterului politic al măsurii administrative luate împotriva antecesorului său.
Din adeverința de reabilitare n. 1270-70/18.06.1993 rezultă că antecesorului reclamantului I. J.,născut în anul 1917 a căzut în prizonieratul sovietic în octombrie 1944 a fost arestat în 18.10.1946 și condamnat în 11.12.1947 la privare de libertate timp de 25 de ani în lagăr de muncă și de corecție și educare de către Consiliul Superior al Uniunii Sovietice,și a fost pus în libertate în septembrie 1955 și a fost transportat în țara sa natală.
Având în vedere că după terminarea războiului, S. R. a rămas cu obligații politice față de U.R.S.S., stabilite prin Armistițiul de încetare a celui de-al doilea război mondial și a luat măsuri de ridicare forțată a cetățenilor români pe considerente etnice, de origine germană și trimiterea lor la muncă forțată în Siberia, măsuri ce au fost executare către organele de constrângere ale Statului R., împreună cu armata rusă, tribunalul în baza art.4 alin.2 din Legea nr.221/2009 constată caracterul politic al măsurii administrative și de condamnare luată față de antecesorul reclamantului, capăt de cerere care e imprescriptibil în baza art.4 alin 4 din același act normativ .
Cu privire la cererea privind acordarea de daune morale, întemeiată pe dispozițiile art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009 tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr.12/19 septembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în dosarul nr. 14/2011, s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de Apel București și Colegiul de conducere ai Curții de Apel G. și s-a stabilit că „urmare a deciziilor Curții Constituționale nr.1358/2010 și nr.1360/2010, dispozițiile art.5 alin.1 lit.a teza I din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsuri administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial, reținând și caracterul obligatoriu al acestei decizii în urma publicării în Monitorul oficial nr.789/07.11.2011, prin prisma disp.art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, va respinge acest capăt de cerere.
Față de cele de mai sus tribunalul în baza textelor de lege mai sus invocate va admite în parte acțiunea civilă a reclamantului conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Nu s-a solicitat cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul I. J., domiciliat în Moftinu M., nr.287, jud.Satu M., în contradictoriu cu S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, . și în consecință:
Constată caracterul politic al condamnării antecesorului reclamantului, I. J., născut la data de 23.04.1917 în Moftinu M., decedat la data de 07.08.2006 în Miskolc – Ungaria.
Respinge restul pretențiilor formulate de reclamant.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 31.05.2013.
Președinte, Z. K. | ||
Grefier, M. C. |
Red.Z.K./ 02.07.2013
Tehnored_VD /02.07.2013
5 ex. – ..cu: I. J., S. R. prin MFP București, P. de pe lângă Tribunalul Satu M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2127/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2648/2013.... → |
|---|
