Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 198/2013. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. R.

Judecător G. D. S.

Grefier C. Z.

Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul-reclamant R. R. I., domiciliat în loc. Foieni nr. 303, jud. Satu M., împotriva Hotărârii nr. 1875/04.09.2013 pronunțată de Judecătoria Carei, în contradictoriu cu intimata-pârâtă R. S., domiciliată în loc. Căpleni, ., jud. Satu M., având ca obiect vizitare minor - ordonanță președințială.

La pronunțarea cauzei nu se prezintă părțile.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 21 octombrie 2013, dată la care susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea acelei ședințe, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea cauzei la data de azi, când,

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1875/04.09.2013 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._ a fost admisă în parte cererea de ordonanță președințială înaintată de reclamantul R. R. I. împotriva pârâtei R. S. și în consecință s-a stabilit modalitatea prin care reclamantul să aibă legături personale cu minorele R. Kety (născ.13.12.2007) și R. H. (născ.03.02.2011), în sensul că reclamantul să le poată vizita la locuința acestora, stabilită la pârâtă, în prima și a doua zi de sâmbătă a fiecărei luni, precum și în a treia și a patra zi de duminică a fiecărei luni, în intervalele orare menționate în dispozitivul hotărârii.

În schimb, s-a respins capătul de cerere al reclamantului prin care s-a solicitat ca acesta să poată lua copiii la domiciliul său pe perioada vacanțelor de vară și a sărbătorilor de iarnă, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că din căsătoria părților au rezultat cei doi copii de mai sus, că această căsătorie a fost desfăcută prin sentința civilă nr.2268/05.09.2012 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._ și că, prin prisma art.401 din Lg.nr.287/2009 privind Codul civil, cu modificările ulterioare, părintele separat de copii, în speță reclamantul, are dreptul de a avea legături personale cu aceștia, iar în caz de neînțelegere, respectivele legături se vor stabili de către instanța judecătorească.

Raportat la probatoriul administrat în cadrul procedurii de ordonanță președințială cu care a fost investită, prima instanță a apreciat că, raportat la vârsta fragedă a minorelor (în special R. H., născ.03.02.2011), cererea reclamantului este întemeiată doar în privința capătului de cerere privind vizitarea minorelor la sfârșit de săptămână, dar în privința capătului de cerere privind dreptul reclamantului de a lua copiii timp de o lună, din 25 iunie până în 25 iulie la domiciliul său, precum și în perioada sărbătorilor de iarnă din 20 decembrie până în 30 decembrie se prezintă a fi neîntemeiată și, totodată, prematur introdusă.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a promovat în termenul legal calea de atac a recursului, recalificat la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, cel din data de 21.10.2013 în calea de atac a apelului.

Prin criticile formulate asupra hotărârii primei instanțe se arată că în mod neîntemeiat cererea de ordonanță președințială a fost apreciată ca prematură, apelantul reclamant arătând că fiica cea mare urmează să frecventeze cursurile școlare, iar cea mică o grădiniță, astfel încât coroborat cu împrejurarea că în perioada 25 iunie – 25 iulie reclamantul beneficiază de concediu legal de odihnă în fiecare an, cererea sa este admisibilă și întemeiată.

În drept invocă disp.art.996 și art.998 din Lg.nr.134/2010 privind codul de procedură civilă cu modificările ulterioare.

Intimata-pârâtă legal citată nu depune întâmpinare, însă se prezintă personal și solicită respingerea apelului, motivând în fapt că principial își exprimă disponibilitatea lărgirii cadrului de menținere a legăturilor personale dintre reclamant și cei doi copii, dar pentru intervale de timp mai scurte, eventual mai frecvente, învederând însă instanței că peste trei luni de zile reclamantul nu le-a mai contactat pe fetițe.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din perspectiva disp.art.477 și art.478 din Lg.nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, a materialului probator administrat în cauză și a reglementărilor legale în materie, tribunalul apreciază ca temeinică și legală soluția primei instanțe și găsește nefondate criticile apelantului-reclamant pentru următoarele considerente:

Raportat la prevederile art.401 și urm. din Lg.nr.287/2009 privind Codul civil, cu modificările ulterioare, soluția instanței de fond prin care i s-a recunoscut reclamantului posibilitatea și mai ales dreptul de a menține legăturile părintești cu copiii săi, la fiecare sfârșit de săptămână din cursul unei luni (mai puțin în situațiile excepționale în care în cursul unei luni ar exista un număr de 5 sfârșituri de săptămână), pentru un interval de timp pe care instanța de control judiciar îl apreciază ca fiind rezonabil și în concordanță cu cele solicitate de reclamant, se prezintă a fi legală și temeinică.

În ce privește solicitarea reclamantului de a i se permite luarea copiilor din mediul familial stabil pe care-l cunosc în prezent, în speță la locuința mamei, pentru o perioadă de timp atât de îndelungată precum cea dintre 25 iunie și 25 iulie în cursul fiecărui an, în mod temeinic prima instanță a apreciat ca fiind prematură, raportat la vârsta fragedă a copilului R. H., care a împlinit recent 2 ani.

În același timp, o modalitate alternativă prin care să i se permită ridicarea de la locuința mamei, pentru o lună de zile a copilului mai mare, ducând astfel la separarea celor două surori, se prezintă a fi în dezacord cu interesul superior al acestora vizând asigurarea unui mediu familial care să le confere un climat de încredere și stabilitate.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază ca fiind nefondate criticile apelantului, coroborat și cu disponibilitatea exprimată în mod expres și neechivoc de către intimata mamă a copiilor de a ajusta programul de vizitare a copiilor astfel solicitat, pentru intervale de timp mai scurte, dar mai dese, reținând totodată că, față de cele învederate la termenul din data de 21.10.2013, în sensul că de peste trei luni de zile apelantul-reclamant nu a mai luat legătura cu minorele, în cauză nu este îndeplinită condiția urgenței măsurii solicitate.

Prin prisma considerentelor ce preced tribunalul va respinge ca nefondat apelul promovat în cauză, întemeiat pe disp.art.480 alin.1 rap.la art.999 din lg.nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimată nefiind solicitate, conform dispozitivului prezentei decizii, prezenta hotărâre urmând a fi comunicată tuturor părților în proces, conform disp.art.427 Cod proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul-pârât R. R. I., CNP_, domiciliat în ., jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 1875/04.09.2013 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă R. S., CNP_, domiciliată în com. Căpleni, ., jud. Satu M..

Fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimată, nefiind solicitate.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2013.

Red.E.R./23.10.2013

Tehnored_BER /23.10.2013

Ex.4

- ..cu: R. R. și R. S.

Jud.fond: A. A. G.