Sechestru asigurător. Decizia nr. 163/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 163/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 16264/296/2012
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 163/R
Ședința publică de la 19 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător E. R.
Judecător G. D. S.
Grefier C. Z.
Pe rol se află judecarea recursului civil declarat de recurentul-pârât C. L., dom. în Satu M., ., jud. Satu M., împotriva Încheierii civile nr. 453/29.01.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. G., dom. în loc. Satu M., ., . M., având ca obiect sechestru asigurator.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 18.02.2013, dată la care susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea acelei ședințe, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea cauzei la data de azi, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil, de față, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 453/2013 dată în ședința camerei de consiliu din data de 29.01.2013, de Judecătoria Satu M. în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul M. G., cu domiciliul în Satu M., împotriva pârâtului C. L. și s-a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aflate în proprietatea pârâtului, respingându-se ca neîntemeiată cererea de înființare a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea pârâtului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 591 alin. 1 C.proc.civ., creditorul care nu are un titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiune, el putând fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
Din întreaga reglementare a sechestrului asigurător rezultă că această măsură asigurătorie este un mijloc procesual care are drept scop indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului pentru a se evita dispariția sau degradarea lor ori diminuarea activului patrimonial al debitorului, care, în acest mod, nu mai poate dispune de aceste bunuri.
Având în vedere înscrisurile administrate la dosar, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 591 C.proc.civ., în sensul că pe rolul Judecătoriei Satu M. se află dosarul nr._/296/2012, având ca obiect restituire împrumut, așa cum rezultă din copia acțiunii înregistrate la instanță, aflată la fila 4 din dosar.
Așadar, reclamantul a făcut dovada pozitivă a declanșării litigiului având ca obiect realizarea creanței sale.
În plus, instanța de fond a reținut că s-a dovedit în cauză și caracterul exigibil al obligației de plată a pârâtului, precum și constatarea acestei creanțe în cuprinsul unui înscris, respectiv contractul de împrumut.
Referitor la solicitarea reclamantului de aplicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile care se află în proprietatea pârâtului, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a indicat nici un imobil aflat în proprietatea pârâtului. Or, din interpretarea art. 593 alin. 3 C.proc.civ., potrivit căruia sechestrul asigurător aplicat asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară, rezultă că măsura asigurătorie nu poate fi dispusă decât asupra unui imobil determinat.
În aceste condiții, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamant, respectiv solicitarea de înființare a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aflate în proprietatea pârâtului, respingând ca neîntemeiată solicitarea privind dispunerea măsurii asigurătorii asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea pârâtului.
Pe cale de consecință, reținând că s-a făcut dovada de către reclamant, conform dispozițiilor art. 1169 Cod civil, a întrunirii condițiilor de admisibilitate ale sechestrului asigurător, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 591 C.proc.civ., motiv pentru care a admis în parte cererea și a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, aflate în proprietatea pârâtului.
În ceea ce privește măsura asigurătorie ce urmează a fi aplicată asupra bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanței în temeiul art. 593 alin. 2 C.proc.civ.
Împotriva Încheierii nr. 453/2013, pârâtul C. L., în termenul legal prevăzut de art. 592 alin. 2 C.proc.civ., a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac promovate și pe cale de consecință, să se dispună modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii cererii intimatului M. G. de aplicare a sechestrului asigurător ca fiind neîntemeiată. De asemenea, solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată care vor fi ocazionate de purtarea prezentului proces.
În motivare, recurentul arată că prin încheierea atacată, măsura sechestrului asigurător a fost înființată cu privire la toate bunurile mobile proprietatea sa, fapt pentru care consideră încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii.
Astfel, se susține că intimatul M. G. nu are față de recurent o creanță în valoare de 13.000 de euro, ci una în valoare de 3.000 de euro, întrucât, din împrumutul primit de la acesta i-a restituit suma de 10.000 de euro. Ca atare, înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor sale mobile până la concurența sumei de 13.000 de euro este nelegală.
Recurentul precizează că, odată cu remiterea către intimat a sumei de 10.000 de euro, din împrumutul de 13.000 de euro, intimatul a fost cel care a insistat să-i remită cheile autoturismului cu care a garantat restituirea acestui împrumut. Într-adevăr, a garantat restituirea sumei împrumutate prin remiterea autoturismului marca Mercedes Vito de culoare albă - proprietatea sa - către intimat. Or, intimatul a fost cel care i-a restituit acest autoturism cu prilejul restituirii sumei de 10.000 de euro, iar acest fapt este da natură a conduce la concluzia firească că intimatul a înțeles să remită garanția primită. Mai mult decât atât, din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 1505 din Noul cod civil se desprinde concluzia că restituirea bunului deținut în garanție, presupune primirea plății de către creditor, în caz contrar, nejustificându-se o atare conduită.
În aceste condiții, recurentul apreciază că este, pe de o parte nelegală înființarea sechestrului asigurător pentru întreaga sumă împrumutată și este abuzivă invocarea, de către intimat, a propriei culpe. Nu este permis a te dezice de garanția adusă de către recurent și apoi să soliciți aplicarea sechestrului asigurător, fără a fi bănuit de o conduită procesuală vexatorie.
Pentru mai sus menționatele considerente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În drept, invocă prevederile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Deși legal citat cu această mențiune, intimatul reclamant nu a depus întâmpinare în cauză.
Recursul este nefondat
Prin încheierea recurată s-a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile aflate în proprietatea recurentului fără să se indice limita concurenței până la care s-a luat această sumă, fapt care însă nu-i aduce prejudicii acestuia.
Împrejurarea că recurentul a achitat o parte din datorie este irelevant în cauză, instanța nefiind investită cu soluționarea pe fond a cererii privind restituirea împrumutului.
Recurentul nu se poate prevala de dispozițiile art. 1505 Cod civil pentru că prin acest text se instituie obligația creditorului care a primit plata să consimtă la liberarea bunurilor deținute în garanție și nicidecum prezumția legală potrivit căreia restituirea bunurilor deținute cu acest titlu dovedește plata creanței.
Având în vedere că cererea întrunește condițiile prevăzute de art. 591 C.proc.civ. și apreciind ca temeinică și legală soluția instanței de fond, Tribunalul în temeiul art. 312 C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul C. L. domiciliat în Satu M., . împotriva Încheierii nr. 453/29.01.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ privind pe intimatul M. G. domiciliat în Satu M. . .> IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2013.
Președinte, M. F. | Judecător, E. R. | Judecător, G. D. S. |
Grefier, C. Z. |
Red: M.F. – 20.02.2013
Tehnored_NM / 20.02.2013
2 ex.
Jud. fond: K. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 293/2013. Tribunalul SATU MARE | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 218/2013.... → |
|---|
