Contestaţie la executare. Decizia nr. 184/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. B.

Judecător: T. T.

Grefier: A. M.

Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelantul-contestator K. S., domiciliat în ., jud. Satu M., împotriva sentinței civile nr. 3093/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. – SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC TĂȘNAD, cu sediul procedural ales în Satu M., Piața Romană, nr. 3-5, jud. Satu M., având ca obiect contestație la executare.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea în cauză la data deastăzi, 05.05.2015.

TRIBUNALUL,

DELIBERÂND:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3093/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, s-a admis excepția tardivității cu privire la actele din dosarul execuțional nr._ comunicate contestatorului până la data de 10.04.2014 și s-a respins în rest excepția tardivității.

S-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul K. S. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. - SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC TĂȘNAD; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în dosar execuțional nr._ s-a demarat executarea silită împotriva contestatorului K. Ș. pentru recuperarea creanței fiscale în sumă totală de 11.213 lei reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și persoanele care nu realizează venituri, cu accesoriile aferente, fiind emise Somația nr._ din data de 30.10.2013, Titlul executoriu nr._ din data de 30.10.2013, Somația nr._ din data de 01.04.2014, Titlul executoriu nr._ din data de 01.04.2014, Adresa de înființare a popririi nr._/24.07.2014 (f.56), Înștiințare poprire nr._/24.07.2014 (f. 54).

În privința excepției tardivității introducerii contestației la executare, invocată de intimată față de faptul că, executarea silită a fost demarată la data de 30.10.2013, iar potrivit art. 173 lit. a din O.G. nr. 92/2003 termenul de introducere a contestației era de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de executare ori de actul de executare pe care le contestă, instanța a apreciat această excepție ca fiind întemeiată doar sub aspectul contestării titlului executoriu nr._ din data de 30.10.2013 (f.42) și a somației nr._ din data de 30.10.2013 (f.43), în timp ce în privința titlului executoriu nr._ din data de 01.04.2014 (f.41) și a somației nr._ din data de 01.04.2014 (f.40), contestația la executare a fost introdusă în termenul legal.

Astfel, în ceea ce privește excepția tardivității, se observă că data comunicării actelor de executare din 30.10.2013 s-a realizat la data de 13.11.2013, iar a actelor de executare din 01.04.2014 s-a realizat la data de 10.04.2014 (conform dovezii aflate la fila 58 din dosarul execuțional), în timp ce data depunerii prezentei contestații la executare este 25.04.2014, situație care cu observarea dispozițiilor art. 173 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 92/2003 privind termenul de formulare al contestației la executare (Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când: contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod), conduc la convingerea instanței că prezenta cerere este în termen pentru actele de executare comunicate de la data de 10.04.2014, pentru ca cele comunicate anterior acestei date, respectiv titlul executoriu nr._ din data de 30.10.2013 (f.42) și somația nr._ din data de 30.10.2013 (f.43) să nu mai poată face obiectul prezentei analize, intervenind decăderea contestatorului de a le mai contesta.

În acest context, instanța în temeiul art.173 alin.1 lit.a din O.G. nr.92/2003 a admis excepția tardivității cu privire la actele din dosarul execuțional nr._ comunicate contestatorului până la data de 10.04.2014, respingând în rest excepția tardivității.

În ceea ce privește fondul cauzei, se observă că, prin contestația la executare, contestatorul nu aduce critici actelor de executare silită, ci contestă actele administrative fiscale ce au stat la baza emiterii acestora.

Potrivit art. 172 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță de judecată sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege, iar în conformitate cu dispozițiile art. 712 alin. (2) C.pr.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

În acest sens, instanța a reținut că prin Decizia nr. XIV/2007 pronunțată de Înalta Curte în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat în sensul că, dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la titlul executoriu fiscal, adresată instanței de executare, pot fi cerute nu numai lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, ci se pot invoca și apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale.

O atare interpretare, dă posibilitate subiectului procesual activ al contestației să se bucure de o procedură contradictorie în dovedirea dreptului său, de care nu ar fi putut beneficia anterior, deoarece actul fiscal ce constituie titlu executoriu, fiind emis de un organ fără atribuții jurisdicționale nu are caracter jurisdicțional, prin urmare, posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal.

Desigur, ceea ce s-a reținut mai sus devine aplicabil doar în situația în care prin contestația la executare se solicită anularea titlului executoriu pentru nevaliditatea creanței fiscale pe care o constată.

În conformitate cu dispozițiile art.110 alin.2 și 3 din O.G. nr.92/2003 colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz, titlul de creanță fiind definit ca actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii, iar conform art. 141 alin. 2 din același act normativ, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.

Conform dispozițiilor art. 205 alin.1 din Codul de Procedura Fiscală: „Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia în condițiile legii”.

Prevederile acestui articol se interpretează în sensul introducerii contestației la organele fiscale, iar deciziile organelor fiscale se atacă la instanțele judecătorești de contencios administrativ.

În speță, titlul executoriu nr._ din data de 01.04.2014 (f.41) și somația nr._ din data de 01.04.2014 (f.40) au fost emise în baza Deciziilor prin care s-a calculat contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și persoanele care nu realizează venituri, aceasta constituind act administrativ fiscal ce are natura unui titlu de creanță în sensul art. 110 alin. 3 din Codul de procedură fiscală - ce putea fi contestat în condițiile art. 205 din Codul de procedură fiscală și care, la momentul rămânerii sale definitive, trebuia executat în condițiile prevăzute de art. 141 și urm. din Codul de procedură fiscală.

Prin urmare, atâta timp cât în privința titlului de creanță fiscală în baza căruia s-a demarat executarea silită în dosarul execuțional nr._, legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui, titlul executoriu nu mai poate face obiectul analizei în cadrul contestației la executare.

Având în vedere că în ceea ce privește actele de executare, respectiv titlul executoriu nr._ din data de 01.04.2014 (f.41), somația nr._ din data de 01.04.2014 (f.40), Adresa de înființare a popririi nr._/24.07.2014 (f. 56) și Înștiințare poprire nr._/24.07.2014 (f. 54), nu s-a invocat vreun motiv de nelegalitate, iar instanța nu a reținut din oficiu vreun asemenea motiv, în baza art. 174 din O.G. nr. 92/2003 coroborat cu art. 711 și urm. C.pr.civ. a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de către contestatorul K. Ș..

Instanța a constatat că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel contestatorul K. S., solicitând admiterea apelului și anularea formelor de executare din dosarul de executare nr._, apreciind că instanța de fond a pronunțat sentința atacată cu interpretarea greșită a legii și a practicii judiciare curente.

În motivarea căii de atac exercitate, apelantul arată că a deținut o întreprindere individuală, care a fost radiată din anul 2011 prin Rezoluția O.R.C. nr.8491, iar în toată perioada în care a deținut această întreprindere individuală nu a avut activitate, respectiv nu a realizat profit în urma acțiunilor de întreprinzător, faptic poate afirma că a ieșit în pierdere, motiv pentru care consideră că a i se pretinde suma de 996 lei nu este legală, fiind o persoană săracă și bolnavă. De asemenea, arată că în timp ce a deținut întreprinderea individuală apelantul a fost pensionar, prin urmare, a fost asigurat prin efectul legii, fără a avea obligația de a achita suma solicitată.

Consideră că suma solicitată de finanțe ar fi trebuit să aibă la bază un contract, ceea ce lipsește în cazul în speță.

Prin întâmpinarea formulată, intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., solicită respingerea apelului ca netemeinic și nelegal.

În fapt, intimata arată că instanța de fond, în mod legal și temeinic, a respins acțiunea promovată ca tardiv introdusă cu privire la dosarul execuțional nr._, respectiv ca inadmisibilă.

Astfel, instanța de fond înainte de a intra în fondul dezbaterilor, conform art.248 alin.1 din Codul de procedura civila ("Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.") s-a pronunțat cu privire la excepția invocată de intimată.

Potrivit art.185 Cod proc.civ., „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.", iar potrivit art.173 Cod proc.civ. "Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:

a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;”

În acest sens, precizează faptul că în data de 30.10.2013, a fost demarată procedura de executare silită, fiind emise somația de plata nr._916852/30.10.2013 și titlul executoriu nr._/30.10.2013.

Față de cele de mai sus, întrucât contestația la executare nu a fost promovată în termenul legal, intimata consideră că instanța de fond în mod legal a respins acțiunea ca fiind tardiv introdusă.

Pe fond, intimata arată că apelantul a solicitat anularea actelor de executare silită întreprinse în dosar de executare nr._, fără a motiva în fapt și în drept acțiunea promovată.

Potrivit art.172 și urm. din OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală „(1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii".

Învederează că nu sunt invocate sau reclamate de către apelant, cu probe pertinente, niciuna dintre premisele ce pot întruni, potrivit textului de lege de mai sus, condițiile de admisibilitate ale contestației la executare.

Contestația la executare nu aduce critici actelor de executare silita, ci actelor administrativ fiscale, iar împrejurarea că AF-ul a fost radiată, nu exonerează de răspundere reclamantul.

Astfel, fiecare dintre membrii întreprinderii familiale va răspunde solidar și indivizibil în limita patrimoniului de afectațiune, iar în cazul în care acesta este insuficient, în completare va răspunde cu patrimoniul personal corespunzător cotelor de participare la veniturile nete ale întreprinderii familiale, prevăzute la art.29 alin.1 din OUG nr.44/2008.

Față de cele de mai sus, intimata consideră că instanța de fond, în mod legal și temeinic, a respins contestația la executare ca inadmisibilă.

În drept, invocă art.205 Cod proc.civ.

Tribunalul, examinând apelul, îl apreciază a fi neîntemeiat pentru considerentele care urmează:

1. Împrejurările invocate de către contestator atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de apel reprezintă, indiscutabil, apărări de fond, apărări care, potrivit art.711 alin.(2) din Codul de procedură civilă, pot fi primite în cadrul contestației la executare numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În speță, însă, legea reglementează un mecanism propriu pentru anularea titlului executoriu fiscal (art.205 alin.(1) din Codul de procedură fiscală) și, în consecință, în contestația la executarea silită nu se pot invoca motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului. Așa fiind, judicios, prima instanță a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva actelor de executare ce i-au fost comunicate contestatorului după data de 10.04.2014.

2. Tot astfel a dezlegat judecătoria și excepția tardivității contestației împotriva actelor de executare comunicate anterior datei de 10.04.2014.

Cu adevărat, contestatorul, în privința acestor acte de executare, a pierdut termenul de 15 zile prev.de art.173 alin.1 lit.a din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, situație în care, în conformitate cu dispoz.art.185 alin.(1) Cod proc.civ., intervine sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Pentru aceste rațiuni, tribunalul, în temeiul art.480 alin.(1) Cod proc.civ., va respinge, ca nefondat, apelul contestatorului și va păstra în întregime sentința judecătoriei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul contestatorului K. S., CNP_, domiciliat în loc.D., nr.291, . M., declarat împotriva Sentinței civile nr.3093/2014, pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N., având CUI_, prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., Piața Romană, nr.3-5, jud.Satu M..

Definitivă.

Pronunțată azi, 5.05.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Red.T.B./13.05.2015

Tehnored_BER /14.05.2015

Ex.4 - ..cu: K. Ș., DGRFP Cluj N. prin AJFP Satu M.

Jud.fond: A. C.