Fond funciar. Decizia nr. 185/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. B.

Judecător: T. T.

Grefier: A. M.

Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelanta-petentă P. O. PORTIȚA, cu sediul în loc. Portița, nr. 133, . M., împotriva Sentinței civile nr. 3221/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații C. L. DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 TIREAM, cu sediul în Tiream, jud. Satu M., C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 1, jud. Satu M., M. F., domiciliată în Oradea, .. 7, etaj 2, . și . PORTIȚA, cu sediul în Portița, nr. 125, jud. Satu M. având ca obiect fond funciar.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea în cauză la data deastăzi, 05.05.2015.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3221/02.12.2014 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Carei a admis excepția lipsei de reprezentare a d-nei avocat P. V., formulată de către reprezentantul legal al intimata . PORTIȚA, în promovarea plângerii formulată de petenta P. ORTODOXA PORTIȚA cu sediul în loc.Portița, nr.133 Tiream, jud.Satu M., cu C.-_ din 22.02.2008 împotriva intimaților C. LOCALA DE APLICARE A LEGII 18/91 TIREAM, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/91 SATU M., M. F. cu domiciliul în Oradea, ..7, ., jud.Bihor, cu CNP_, intimata . PORTIȚA având ca obiect fond funciar și a respins plângerea ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, respingând ca fiind rămase fără obiect restul excepțiilor invocate de reprezentanta reclamantei. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentare a d-nei avocat P. V. în promovarea acțiunii, instanța a considerat-o peremtorie, pe considerent că potrivit adresei depuse la dosar emisă de Episcopia O. a Maramureșului și Sătmarului, fila nr. 141, reiese că cererea de chemare în judecată formulată de către P. O. Portița care face obiectul dosarului nr._ de pe rolul Judecătoriei Carei, nu a primit aprobarea prealabilă a chiriarhului (episcopului) de a fi intentată și nici a preotului paroh, cei care sunt reprezentanții parohiei în instanță, în conformitate cu art.50 lit.e din Statutul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. Din cuprinsul aceleiași adrese reiese că nici alte persoane nu au primit astfel de aprobare să reprezinte parohia în fața instanței.

Instanța a considerat că dreptul de reprezentare este un drept pe care doar partea care poate promova o astfel de acțiune poate să-l dea unui avocat, în speță d-na av.P. V. pentru a reprezenta interesele persoanei reprezentate.

În speță, potrivit adresei emise de Episcopia O. a Maramureșului și Sătmarului, reiese că d-na av.P. V. nu a fost împuternicită să promoveze acțiunea de o persoană care să aibă calitatea de reprezentant a parohiei, iar în baza art.50 lit.e din Statutul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, instanța a admis ca întemeiată excepția invocată, iar pentru considerentele de mai sus, a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant. Totodată, a respins, ca fiind rămase fără obiect, restul excepțiilor invocate de reprezentanta reclamantei, deoarece instanța a considerent peremtorie excepția lipsei calității de reprezentant, pronunțându-se doar cu privire la aceasta, iar în situația admiterii acesteia, celelalte excepții au rămas fără obiect.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel reclamanta P. O. PORTIȚA, solicitând admiterea apelului și, în principal, anularea sentinței apelante, iar, în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu respingerea excepției și casarea cu trimitere spre rejudecare pentru cercetarea fondului; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac exercitate apelanta arată că a pornit o acțiune la Lg.18/1991 pentru reconstituirea suprafeței de 19,90 ha teren, ce a deținut-o în proprietate din CF 55 Portița. Deoarece intimatei M. F. i s-a reconstituit teren din suprafața deținută de apelantă pe vechile amplasamente, s-a solicitat și nulitatea titlului acesteia.

Învederează că în timpul procesului s-a constatat că intimata M. F. a vândut terenul reconstituit intimatei ., care la data de 10.06.2014 a fost introdusă în judecată ca parte (art.78 Cod proc.civ.), acordându-se următorul termen pentru 19.08.2014, dată până la care pârâta putea depune întâmpinare, prin care putea ridica excepții și solicita administrarea de probe, cu 10 zile înaintea termenului de judecată.

Pentru termenul din 19.08.2014 intimata pârâtă . nu a depus întâmpinare, nu a ridicat excepții, iar următorul termen de judecată a fost 26.08.2014 și abia la termenul din 23.09.2014, adică la al treilea termen, a depus note de ședința prin care a invocat mai multe excepții, ceea ce, în temeiul art.208 alin.(2) Cod procedura civilă, înseamnă decăderea părții din dreptul de a mai ridica excepții. Singurele excepții care se pot invoca oricând sunt excepțiile absolute: incompatibilitatea, necompetenta generala, materiala sau teritoriala, prescripția, puterea lucrului judecat, publicitatea și contradictorialitatea. Excepțiile ridicate de intimata-pârâtă la al treilea termen de judecata nu sunt excepții absolute, ci excepții relative.

Precizează că instanța nu a pus în discuția părților excepțiile, ci a dat termen pentru a se pronunța pe excepțiile invocate prin notele de ședință, care nici nu i-au fost comunicate apelantei.

Printre excepțiile invocate tardiv de pârâtă se numără: excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului reclamantei, în temeiul art.50 litera e) din Statutul Bisericii, adică lipsa unei aprobări prealabile de la chiriarh în intentarea unei acțiuni în instanță; lipsa calității procesuale pasive a lui . de interes a reclamantei-apelante; excepția inadmisibilități.

Toate acestea sunt excepții relative care nu se puteau ridica oricând, sens în care în ședința din 18.XI.2014 (fila 156 din dosar) apelanta a ridicat excepția tardivității și decăderii din dreptul de a mai propune probe, după ce, conform concluziilor scrise pe excepții, la fila 149 a atașat și aprobarea dată de forul superior Parohiei ortodoxe pentru intentarea unei acțiuni în instanță (filele 152 si 153) în multiple exemplare, care s-au comunicat cu celelalte părți în cauză.

În urma comunicării aprobării date parohiei, la fila 157 intimata pârâtă ., a arătat că prin obținerea acelei aprobări în baza art.50 litera e) din Statutul bisericii față de primul petit al reconstituirii dreptului de proprietate nu-și mai menține excepția decât față de petitul 2 si 3. Cu toate că celelalte 2 capete sunt cererii accesorii cererii de reconstituire, apelanta nu intră în dezbaterea acestor aspecte deoarece cauza nu a fost judecată pe fond.

Cu toate acestea, instanța de fond a pronunțat o soluție de admitere a excepției lipsei calității de reprezentant a avocatului reclamantei-apelante cu respingerea acțiunii.

O astfel de hotărâre, în opinia apelantei, nu poate fi considerata legală pentru următoarele motive:

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra concluziilor depuse de apelantă pe excepții la fila 149 și nici asupra actelor de la filele 152,153, adică aprobarea primită de preotul paroh pentru intentarea acțiunii, menționând în considerentele sentinței atacate că o asemenea aprobare nu există, făcând referire la o adresa mai veche a Episcopiei ortodoxe, ceea ce înseamnă că instanța a nesocotit actele depuse de apelantă în probațiune la filele 152,153, care au și fost comunicate pârâtei-intimate care a ridicat excepția (dovada fiind conținutul notelor de ședința ale acestora de la fila 157).

Lipsa calității de reprezentant este o excepție relativă care a fost acoperită, iar în caz de neacoperire, sancțiunea este de anulare a cererii și nu de respingere, de aceea sentința judecătorească este în principal nulă.

Instanța de judecata nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor de la dosar, de care nici nu amintește ca și cum ar fi inexistente, cum, de altfel, nu a luat act nici de concluziile apelantei pe excepții, pentru că, de asemenea, nu a amintit despre aceste concluzii.

Ținând cont de faptul că aprobarea ce acoperă lipsurile art.50 lit.c) din Statutul bisericii, se află la filele 152,153 din dosar, solicită respingerea excepției lipsei calității de reprezentant. De altfel, și dacă nu ar fi existat această aprobare, ea nu se reflecta decât în măsurile disciplinare ce se pot lua față de preot, dar în niciun caz nu poate determina vreo altă sancțiune în ceea ce privesc raporturile asumate de părți prin semnarea contractului de asistență juridică, în statut nefiind prevăzută vreo altă sancțiune decât disciplinară față de preot.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru judecata pe fond a acesteia, fie prin anularea sentinței judecătorești, fie prin schimbarea în tot a acesteia; cu cheltuieli de judecată în apel.

Prin întâmpinarea formulată, intimata . solicită respingerea apelului ca nefondat și păstrarea hotărârii atacate; cu cheltuieli de judecată.

În fapt, arată că sentința instanței de fond este legală și temeinică, cererea de chemare în judecată fiind formulată de o persoană lipsită de calitate de reprezentant.

Mandatul d-nei avocat nu este valabil încheiat, dat fiind că nu a fost emis de reprezentantul legal al Parohiei Ortodoxe Portița, ci de o persoană lipsită de calitate, ce nu are dreptul de a angaja obligații în sarcina Parohiei.

Potrivit dispozițiilor art.50 lit.e) din Statutul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române "(...) parohul exercită următoarele atribuții: e) cu aprobarea prealabilă scrisă a chiriarhului (n.n. episcopului), reprezintă parohia în justiție, în fața autorităților locale și față de terți, personal sau prin delegați.”

Așa fiind, consideră că mandatul emis în favoarea d-nei avocat ar fi fost valabil doar în situația în care acesta ar fi fost dat de paroh cu aprobarea prealabilă scrisă a episcopului, condiții ce nu au fost îndeplinite în cauză, sens în care mandatul este nul.

Pe de altă parte, excepția lipsei calității de reprezentant constituie o excepție absolută în sensul dispozițiilor art.246 alin.(1) din Codul de procedură civilă, invocându-se încălcarea unor norme de ordine publică, referitoare la reprezentare și la condițiile de exercitare a acțiunii civile. În acest sens, conform prevederilor art.247 alin.(1) din Codul de procedură civilă, excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, sens în care acestea au fost invocate în termen.

Învederează că admiterea acestei excepții sigur că a făcut inutilă verificarea celorlalte excepții absolute invocate, neimpunându-se, de asemenea, nici verificarea fondului cauzei, sens în care criticile apelantei sunt nefondate și sub acest aspect.

Prin întâmpinarea formulată, intimata C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 TIREAM solicită respingerea apelului și menținerea în totalitate a hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală; cu cheltuieli de judecată.

În fapt, intimata arată că prin apelul formulat apelanta revine asupra cererii sale din același dosar asupra căreia Judecătoria Carei a pronunțat Sentința civilă nr.3221/2014.

Astfel, și comisia intimată revine și solicită să se analizeze următoarele aspecte legate de punerea in posesie a intimatei M. F.:

În anul 2005 numitul P. R. A., preot paroh, reprezentant al Parohiei Ortodoxe Portița a depus cerere pentru retrocedarea diferenței de 16.60 Ha teren arabil pe teritoriul satului Portița. Cererea a fost înregistrată cu nr.1/22.08.2005.

Învederează faptul că pe raza comunei Tiream reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechile amplasamente, acest lucru fiind imposibil deoarece suprafața agricolă a comunei Tiream a fost mult diminuată prin reorganizarea teritorială din anul 1975-1976, când suprafețe mari de teren ce au aparținut comunei Tiream au fost date comunei P. și Municipiului Carei.

Întrucât Legea 18/1991 prevede stabilirea dreptului de proprietate și punerea în posesie pe teritoriul existent în fostele CAP-uri ale localităților Tiream și Vezendiu, Comisiile locale Vezendiu și Tiream au hotărât să reconstituie dreptul de proprietate astfel încât punerea în posesie să nu se facă pe vechile amplasamente.

Din acest motiv în anul 2005, când a fost adoptată Legea nr.247/2005, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere Tiream, prin punerea în aplicare a legilor fondului funciar nr.18/1991, nr.169/1997 și nr.1/2000, s-au soluționat aproape toate cererile depuse și s-au validat aproape toate suprafețele de teren arabil și fânețe pe care o aveau la dispoziție la data de 01.01.1990. Singura posibilitate de îndestulare a persoanelor fizice și juridice îndreptățite să fie reîmproprietărite în baza Legii nr.247/2005 rămânând terenurile existente în pășunile comunale.

În această situație, C. comunala Tiream a soluționat toate cererile depuse în baza Legii 247/2005 și cererile ce rămăseseră nesoluționate depuse în baza legilor fondului funciar anterioare și a propus spre validare Comisiei Județene de fond funciar Satu M. terenurile din pășunile comunale. Acest lucru a fost posibil doar după ce s-a obținut diminuarea suprafețelor pășunilor comunale cu 169.27 ha prin Ordinul Prefectului nr.144/28.07.2006 și încă o dată cu suprafața de 263 ha prin Ordinul Prefectului 80/26.03.2007.

C. Locala Tiream a înaintat pentru validare cererile depuse de toate Parohiile din raza comunei Tiream. C. Județeană a considerat în repetate rânduri dosarul Parohiei Ortodoxe Portița incomplet.

Astfel, a înaintat cererile depuse de P. Ortodoxa Portița către C. Județeană de patru ori:

1. adresa nr.967/09.06.2006 înregistrată la Instituția Prefectului sub nr.3922/13.06.2006;

2. adresa nr.571/05.03.2007 înregistrată la Instituția Prefectului sub nr.1869/06.03.2007;

3. adresa nr.947/16.04.2008 înregistrată la Instituția Prefectului sub nr.2940/17.04.2008;

4. adresa nr.38/06.01.2011 înregistrata la Instituția Prefectului sub nr.179/07.01.2011.

Ultima cerere de validare s-a restituit împreuna cu motivele ce au stat la baza propunerii de restituire a documentației depuse.

În anul 2013 s-a reușit completarea dosarului returnat, dar deoarece s-a întârziat mult și nu s-au depus în termenul solicitat actele necesare, între timp a intrat în vigoare Legea 165/2013, prin care s-au suspendat validările până la încheierea procesului de inventariere, nu s-a înaintat lucrarea pentru validare.

Referitor la constatarea nulității titlului de proprietate 31-_ din 29.06.2012, comisia intimată consideră cererea netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Pe amplasamentul atribuit numitei M. F. cuprins în TP 3 1-_ nu a fost niciodată validat dreptul de proprietate al Parohiei Ortodoxe Portița, terenul fiind liber și la dispoziția Comisiei Locale Portița.

Dreptul de proprietate al numitei M. F. a fost validat în anul 1991 în baza Legii 18/1991.

P. Ortodoxa Portița nu poate avea pretenții asupra acestui teren având în vedere că apelantei i s-a eliberat TP 31-_ din 28.08.1995 pe un alt amplasament acceptat de reprezentații parohiei încă din anul 1995, iar pentru diferența de teren în baza Legii nr.247/2005 reprezentanții Parohiei au acceptat oferta de retrocedare nr.2789/03.12.2006 pe un alt amplasament, respectiv în .>

În concluzie, în opinia intimatei, demersul apelantei este doar o încercare de a-și însuși în mod nejustificat un alt teren decât cel pe care l-a acceptat la data de 03.12.2006 .

În drept, invocă Legea nr.18/1991, modificată și completată, Legea nr.247/2005 și Legea nr.165/2013 .

Tribunalul, analizând apelul, îl apreciază a fi neîntemeiat pentru rațiunile care urmează:

1. În cauză nu interesează, așa cum pretind părțile, dacă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant are caracter absolut sau, dimpotrivă, este o excepție relativă. Aceasta întrucât în ambianța normativă actuală nu întotdeauna excepția absolută poate fi invocată oricând în cursul judecății.

Ceea ce prezintă, cu adevărat, interes în speță este termenul în care o asemenea excepție poate fi ridicată.

Potrivit art.82 alin.(2) Cod proc.civ., excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

Rezultă, a contrario, că excepția discutată poate fi ridicată oricând în fața instanței înaintea cărei s-a produs neregularitatea respectivă.

În consecință, câtă vreme excepția a fost ridicată în fața primei instanțe, nu poate fi acceptată ideea apelantei conform căreia excepția a fost invocată tardiv.

2. În absența aprobării prealabile scrise a episcopului – condiție impusă de art.50 lit.e din Statutul pentru organizarea și funcționarea B. – contractul de mandat este afectat de o cauză de nulitate relativă.

Apelanta-reclamantă acceptă că s-a produs neregularitatea semnalată, însă susține că neajunsul inițial a fost acoperit prin înscrisurile de la filele 152 și 153 din dosarul primei instanțe.

Tribunalul agreează ideea că un contract anulabil poate fi confirmat (art.1261 și 1262 Cod civil), însă constată că actul confirmativ din data de 22.10.2014 (filele 152 și 153 din dosarul judecătoriei), în mod manifest, nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.1264 Cod civil.

Prin urmare, nu se poate susține că, în speță, mandatul a fost confirmat.

Pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.480 alin.(1) Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul reclamantei. Totodată, în baza art.452 Cod proc.civ. combinat cu art.482 din același cod, va respinge, ca neîntemeiată, și cererea intimatei N. J. pentru obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, întrucât autorul cererii nu a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul reclamantei P. O. PORTIȚA, cu sediul în loc.Portița, nr.133, . M., având C._, declarat împotriva Sentinței civile nr.3221/2014 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele C. L. TIREAM pentru aplicarea Legii nr.18/1991, cu sediul în Tiream, jud.Satu M., C. JUDEȚEANĂ SATU M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, jud.Satu M., M. F., CNP_, domiciliată în Oradea, ..7, etaj 2, . și ., cu sediul social în Portița, nr.125, . M., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, având CUI_.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea intimatei . pentru obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată azi, 05.05.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Red.T.B./13.05.2015

Tehnored_BER /13.05.2015

Ex.7

- ..cu: P. O. Portița, M. F., ., C. locală de aplicare a Lg.18/1991 Tiream, C. Județeană de aplicare a Lg.18/1991 Satu M.