Fond funciar. Decizia nr. 330/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. D. S.

Judecător R. G. M.

Grefier M. B.

Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți B. A., dom. în G., nr. 563, jud. Satu M., și K. E., dom. în Păulești, ., jud. Satu M., împotriva sentinței civile nr. 350/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Carei, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA COMUNEI MOFTIN, cu sediul în Moftin, jud. Satu M., C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SATU M., cu sediul în Satu M., jud. Satu M., având ca obiect fond funciar.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi.

INSTANȚA

deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 350/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr. unic de mai sus, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petenților B. A. și K. E., împotriva intimatelor C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR de pe lângă PREFECTURA SATU M. și C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR de pe lângă PRIMĂRIA COMUNEI MOFTIN, având ca obiect constituirea dreptului de proprietate în favoarea petenților în cote egale asupra imobilului în natură teren intravilan, curți, construcții de 1572 mp aferent casei de la nr. 465 Moftin M., cu eliberarea titlului de proprietate în acest sens.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Terenul în litigiu, determinat ca și întindere în suprafață de 1538 mp (CC 156 de 479 mp A 157/1 de 1059 mp, filele 6-7 dosar_ atașat) și indicat ca și întindere potrivit cererii introductive în suprafață de 1572 mp așa cum rezultă din adresa nr. 2397 din 02.06.2014 emisă de Primăria Comunei Moftin (fila 5 dosar fond) este eferent casei de locuit de la nr. 465 Moftinu M. și a făcut obiectul autorizației de construcție nr. 2 din 12.11.1936 eliberată de Primăria Comunei Moftinu M., Plasa Carei, județul S., prin care s-a autorizat construirea de către numitul Mutter I. a unei case de locuit cu două camere (fila 6 dosar fond). Nu s-au depus dovezi că numitul Mutter I. sau moștenitorii acestuia au solicitat atribuirea în proprietate a terenului aferent casei de locuit la apariția Legii nr. 18/1991.

Potrivit certificatului de atestare fiscală nr. 2397/02.06.2014 emis de Primăria Comunei Moftin, numita P. V. figurează în comuna Moftin, .. 465 ca și plătitor de impozite și taxe locale pentru casa de locuit anexe gospodărești și teren intravilan de 1572 mp la ROL nominal unic 2013 (fila 5 dosar fond), iar potrivit adeverinței nr. 3654/23.09.2014 emisă de Primăria Comunei Moftin petentul B. A. figurează în Registrul Agricol poziția 097/V cu imobilul pe care îl locuiește, respectiv intravilan Moftinu M., nr. 465 (fila 9 dosar_ atașat).

Nu există dovezi prin care numita P. V. în nume propriu și în calitate de moștenitoare după soțul P. I., P. Janos și Ț. R. născută P., ambii în calitate de moștenitori după tatăl lor P. I. au devenit proprietarii casei de locuit și a terenului de circa 1500 mp situate în .. 465, imobile care au făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare înregistrat sub nr. 10 din 10.09.2013 la Cabinet de Avocat M. M. E. din Baroul Satu M. având ca și cumpărători pe petent cu privire la nuda proprietate și pe petentă cu privire la dreptul de uzufruct viager al acestor imobile (filele 52-53 dosar fond).

Față de cele mai sus expuse instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 18/1991 republicată, petenții neavând calitatea de cooperatori ori moștenitori ai acestora și nici cea de dobânditori ai construcțiilor prin acte de înstrăinare încheiate cu foștii membrii cooperatori ori cu moștenitorii acestora.

În consecință instanța de fond a respins plângerea petenților B. A. și K. E. împotriva intimatelor comisii de fond funciar Satu M. și Moftin, conform Sentinței civile nr. 350/2015.

Împotriva acestei sentințe, petenții B. A. și K. E. prin avocat, au declarat apel, solicitând admiterea căii de atac promovate, modificarea în tot a hotărârii atacate și, în consecință admiterea plângerii formulată și constituirea dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar asupra terenului intravilan aferent construcției casă de locuit și obligarea intimatelor la eliberarea titlului de proprietate, pe numele lor asupra terenului intravilan în suprafața de 1572 mp aferent casei de locuit de la nr. 465 Moftinul M.; cu cheltuieli de judecată.

În susținerea apelului arată că art. 23 din Legea nr. 18/1991 modificată ulterior cu mai multe legi - Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005 ș.a. - nu s-a modificat și a prevăzut un mod original de dobândire a dreptului de proprietate, în sensul că „sunt și rămân în proprietatea privată (...)” și care de fapt a reiterat art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, ideea fiind aceea că persoanele care au deținut terenuri aferente caselor și gospodăriilor din mediul cooperativizat, să le fie recunoscut dreptul de proprietate asupra acestor imobile și pentru viitor. Legiuitorul prevăzând cazurile în care se vor desființa cooperativele, restituirile proprietăților să nu distrugă gospodăriile deținătorilor posesorilor caselor și anexelor gospodărești. Nu există o prevedere legală care ar fi desființat aceste dispoziții și care își găsesc actualitatea și în prezent, în acest sens pronunțându-se și Tribunalul B. prin Decizia civilă nr. 437/22 mai 2012.

Apelanții petenți critică motivarea sentinței atacate și consideră că este o interpretare greșită a articolului din Legea fondului funciar, instanța de fond făcând confuzie între reconstituirea dreptului de proprietate și constituirea dreptului de proprietate.

Apelanții menționează că sunt succesorii în drepturi ai antecesorilor lor, persoanele care au deținut imobilul și cererea de constituire a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri aferente, nefiind supusă vreunui termen, susținând că sunt îndreptățiți - ope legis - să ceară recunoașterea dreptului lor, de a se prevala de aceste dispoziții ale Legii fondului funciar.

Opunerea intimatelor, mai ales al Comisiei Județene de aplicarea Legii fondului funciar prin invocarea unei decizii al Tribunalului Satu-M., pe care au atașat-o întâmpinării, apelanții o consideră nelegală și neîntemeiată și apreciază că nu este „un izvor de drept” pe care să poată fi întemeiate alte hotărâri.

Apelanții menționează că au arătat coordonatele de identificare a imobilului, localitatea, suprafața, vecinătățile, deținătorii anteriori a imobilului și deținerea în prezent a imobilului, posesia în prezent al imobilului și acordul, respectiv consimțământul deținătorului imobilului, dovedit cu înscrisul de la dosar și martorul audiat, aspecte care nu au fost contestate de intimate.

Pentru aceste motive solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept, invocă art. 466 și urm. C.proc.civ.

Prin întâmpinare (filele 13-16), intimata C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SATU M., solicită respingerea apelului declarat, ca neîntemeiat, pentru următoarele motive:

Menționează că astfel cum a arătat și în întâmpinarea formulată pe fond, apelanții petenți nu au depus cerere la C. L. Moftin pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra trenurilor, prin care să solicite reconstituirea/ recunoașterea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1572 mp, teren situat în comuna Moftin, .. 465.

De asemenea, intimata reiterează și faptul reclamanții au cumpărat casa și terenul obiect al prezentului litigiu de la numita P. V., printr-un contact de vânzare cumpărare sub semnătură privată (încheiat cel mai probabil în cursul anului 2014), iar în Certificatul de atestare fiscală eliberat de Primăria comunei Moftin se menționează că numita P. V., cu domiciliul în localitatea Moftinu M. nr. 465, . cu restanțe la plata impozitelor și taxelor locale - fapt total irelevant pentru speța dedusă judecății.

Cu privire la susținerea apelanților că art. 23 din Legea nr. 18/1991 reprezintă un mod original de dobândire a dreptului de proprietate, fără a ține seama că se vorbește în cuprinsul acestuia despre membrii cooperatori, ori de moștenitorii acestora și nu despre succesorii cu titlu particular, în speță cumpărătorii de după apariția legilor fondului funciar, intimata arată că și chiar în forma inițială a legii se vorbește despre „terenurile din intravilan care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii cooperatorilor sau altor persoane (...)", or la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, încheiat sub semnătură privată, nu mai poate fi vorba de cooperativele agricole de producție.

În practica judiciară s-a decis că „dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 sunt aplicabile numai pentru terenurile cu destinație de curți, construcții avute în proprietate de foștii cooperatori sau alte persoane anterior cooperativizării. Cumpărătorul unei construcții sub imperiul Legii nr. 58/1974 nu este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul deținut de fostul vânzător ca lot de folosință, în condițiile în care vânzătorul nu se înscrisese cu teren în CAP, ci dobândise, la rândul său terenul de la fostul CAP în vederea construirii unei locuințe. În acest caz, cumpărătorul construcției nu poate beneficia de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, terenul revenind foștilor proprietari de la care s-a făcut preluarea, conform art. 24 din Legea fondului funciar." (Legile fondului funciar - Comentarii și explicații, V. Jerzea, pag. 163).

Intimata arată că în cauză sunt vânzări succesive, prin contracte de vânzare cumpărare sub semnătură privată și nici unii dintre vânzători nu erau proprietari. Nici unii dintre ei nu au solicitat Comisiei locale de fond funciar Moftin și nici nu puteau de altfel, să li se recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în temeiul prevederilor art. 23 coroborate cu cele ale art. 27 alin. 2^1 din Legea nr. 18/1991, republicată, singurii în măsură să o facă fiind moștenitorii numitului Muller I., cel pe numele căruia a fost emisă autorizația de construire. Contractul de vânzare cumpărare este doar o promisiune de a vinde, atât timp cât la data semnării contractului de vânzare cumpărare, vânzătorii aveau doar două din atributele dreptului de proprietate, respectiv folosința și posesia nu și dispoziția.

A reconstitui reclamanților dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat, ca urmare a unui contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată, încheiat cel mai probabil în cursul anului 2014, neavând calitatea de persoană îndreptățită (proprietar deposedat), ar însemna aplicarea greșită a legilor fondului funciar.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990 (...)", or în speță terenul aflându-se în evidențele cooperativei agricole, singurii îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate sunt moștenitorii numitului Muller I. și nicidecum cumpărătorii B. A. și K. E., chiar dacă aceștia se auto-intitulează succesori cu titlu particular.

Referitor la solicitările apelanților petenți privind aplicarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intimata apreciază că acestea nu pot fi extinse în speță întrucât apelanții petenți au cumpărat terenul după . legilor fondului funciar, iar la data cumpărării terenului nu mai existau cooperativele agricole de producție. Or textul de lege menționează expres că: „sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora (...) terenurile aferente casei de locuit, anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990", iar art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990 prevede că: „Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor: (...)

Terenul (...), împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit."

Deci ambele texte de lege vorbesc despre membrii cooperatori și cooperativele agricole de producție.

În concluzie, pentru a fi fost încheiat un contract de vânzare cumpărare valabil, era necesar ca vânzătorii să fi fost proprietarii terenului pe care doreau să îl înstrăineze.

Totodată în speță nu poate fi avut în vedere caracterul reparator al legilor fondului funciar, întrucât apelanții petenți au alte căi de valorificare a dreptului și nu obținerea acestuia prin procedura prevăzută de legile fondului funciar.

Cu atât mai mult, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 1221/2007 (M.Of. nr. 125 din 18.02.2008) „dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat, către foștii proprietari sau moștenitorii acestora, reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii."

Intimata arată că într-adevăr o hotărâre judecătorească pronunțată într-o cauză similară nu constituie „izvor de drept", dar constituie practică judiciară.

Consideră că, deși criticată hotărârea primei instanțe de către apelanții petenți, aceasta în mod corect a decis respingerea acțiunii, înțelegând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevederilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicată, apelanții petenții neavând calitatea de cooperatori ori moștenitori ai acestora și nici cea de dobânditori ai construcțiilor prin acte de înstrăinare cu foștii membrii cooperatori ori cu moștenitorii acestora.

Pentru considerentele enunțate mai sus, intimata solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, respectiv menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

În drept, invocă prevederile art. 205 C.proc.civ., Legea nr. 18/1991 republicată, modificată și completată, Legea nr. 1/2000 modificată și completată, HG nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Intimata C. locală de fond funciar Moftin, nu a depus întâmpinare în cauză.

Apelul nu este fondat.

Reclamanții apelanți și-au întemeiat pretențiile pe art.23 din Legea nr.18/1991.

Apelanții au dobândit construcția casă de locuit din Moftinul M. nr.465 prin contractul încheiat la data de 10 septembrie 2013 cu vânzătorii P. V., P. Janos, Ț. R. și D. V., toți moștenitori legali după P. I., care ar fi avut în proprietate „extrafunciară” această casă.

Terenul aferent casei nu este proprietatea vânzătorilor și nici a antecesorului acestora. De asemenea, nu s-a probat și nu s-a susținut că vânzătorii ar fi descendenții numitului Muller I. care a construit casa.

Potrivit apărărilor invocate de comisiile de fond funciar, reclamanții sau antecesorii lor nu au intrat cu terenul în litigiu în cooperativa agricolă de producție.

În consecință, în mod corect judecătoria a reținut că nu sunt aplicabile prevederile art.23 din Legea nr.18/1991, petenții neavând calitatea de cooperatori, moștenitori ai acestora și nici pe cea de dobânditori ai dreptului real de proprietate asupra construcțiilor prin acte de înstrăinare cu foștii membri cooperatori sau cu moștenitorii acestora, situații limitativ prevăzute în care ar fi putut fi subiect al constituirii dreptului pretins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul civil declarat de apelanții-reclamanți B. A. – CNP_, domiciliat în G., nr. 563, județul Satu M. și K. E. – CNP_, domiciliată în Păulești, ., județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 350/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria Carei, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE L. PRIMĂRIA COMUNEI MOFTIN, cu sediul în Moftin, județul Satu M. și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 1, județul Satu M..

Fără cheltuieli de judecată.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în data de 6 iulie 2015, prin mijlocirea grefei instanței.

Red. G.D. S. – 07.07.2015

Tehnored_NM / 09.07.2015

6 ex.

- se comunică câte un ex. cu: -B. A., în G., nr. 563, jud. Satu M.

-K. E., în Păulești, ., jud. Satu M.

-C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE L. PRIMĂRIA

COMUNEI MOFTIN, județul Satu M.

-C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ

PREFECTURA SATU M., în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 1, jud. Satu M.

Jud.fond: I.R. Ț.