Fond funciar. Decizia nr. 409/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 409/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 17/296/2015
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 409/.>
Ședința publică din 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. T.
Judecător: T. B.
Grefier: A. M.
Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți D. M., D. S. M. și D. V. V., toți domiciliați în A., ., jud. A., împotriva Sentinței civile nr. 1343/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR PĂULEȘTI, cu sediul în Păulești, ., jud. Satu M., având sediul procedural ales la C.. av. C. G. V., situat în Satu M., .. 5, . M. și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, jud. Satu M. având ca obiect fond funciar.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea la data de azi, 22.09.2015.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1343/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și, în consecință a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții D. M., domiciliat în A., ., jud. A. și reclamanții D. S. M., D. V. V., ambii cu domiciliul procedural în A., ., în contradictoriu cu pârâtele C. locală de aplicare a Legilor fondului funciar Păulești, cu sediul în Păulești, ., jud. Satu M. și cu sediul procedural ales la sediul secundar al Cabinetului de avocat C. V., din mun. Satu M., .. 5, . M. și C. județeană de aplicare a Legilor fondului funciar Satu M., cu sediul în mun. Satu M., Piața 25 Octombrie nr. 1, jud. Satu M., pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, în fapt, prin sentința civilă nr. 9508/2012 pronunțată de către Judecătoria Satu M. în dosarul nr._/296/2012, a fost admisă parțial plângerea formulată de către reclamanții D. M., D. S. M. și D. V. V., fiind obligate pârâtele C. locală de fond funciar Păulești și C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Satu M. să ia toate măsurile necesare pentru acordarea de terenuri în echivalent pentru terenurile intravilane în suprafață de 2054 mp de sub nr. topografic 158/41 Păulești și 104 mp de sub nr. topografic 158/98 Păulești care inițial au fost înscrise în CF 14 Păulești, iar ulterior au fost transcrise în CF 286 Păulești, respectiv 285 Păulești.
Ulterior, prin cererea de chemare în judecată obiect al prezentei cauze, reclamanții D. M., D. S. M. și D. V. V., în contradictoriu cu pârâtele C. locală Păulești și C. Județeană Satu M., au solicitat să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, în natură, în echivalent, pentru suprafața de teren intravilan de 2137 mp, invocând, în motivarea cererii formulate, cele statuate în sentința civilă nr. 9508/2012 de Judecătoria Satu M. în dosarul nr._/296/2012.
În drept, instanța de fond a reținut că autoritatea de lucru judecat este reglementată de art. 430 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care stipulează că hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Totodată, potrivit art. 431 din același act normativ, efectele lucrului judecat constau în acelea că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, oricare dintre părți putând opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Așadar, conform dreptului intern, pentru a putea fi reținută această excepție, trebuie întrunite cumulativ 3 condiții esențiale: identitate de obiect, identitate de cauză și identitate de părți între cele două acțiuni. În plus, una din cele două acțiuni trebuie să fi fost soluționată anterior în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Aplicând aceste texte legale și principii la situația mai sus reținută, instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerințelor autorității de lucru judecat.
Astfel, a constatat existența unei hotărâri judecătorești anterioare, respectiv sentința nr. 9508/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosarul nr._/296/2012, sentință în raport cu care este analizată existența autorității de lucru judecat în cauză.
Obiectul subsidiar al litigiului dedus judecății în dosarul nr._/296/2012 al Judecătoriei Satu M. a constat în solicitarea reclamanților de obligare a pârâtelor la acordarea de teren în echivalent a unor terenuri cu aceeași valoare economică cu terenurile intravilane în suprafață de 2054 mp de sub nr. topografic 158/41 Păulești și 104 mp de sub nr. topografic 158/98 Păulești, instanța admițând aceste solicitări ale reclamanților.
În ceea ce privește obiectul dosarului de față, astfel cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanții au înțeles să solicite să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, în natură, în echivalent, pentru suprafața de teren intravilan de 2137 mp, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile sentinței civile nr. 9508/2012 de Judecătoria Satu M. în dosarul nr._/296/2012.
Ori, astfel cum reiese din cele mai sus arătate, obiectul celor două cereri de chemare în judecată formulate de către reclamanți este același, respectiv reconstituirea dreptului de proprietatea în natură, prin echivalent, cadrul procesual sub aspectul părților fiind același în ambele cauze supuse analizei.
În ceea ce privește apărările reclamanților în sensul că nu ar fi întrunite cerințele autorității de lucru judecat deoarece în prezenta cauză au identificat terenuri, la schimb, prin echivalent, altele decât cele din cuprinsul sentinței civile nr. 9508/2012 pronunțate de către Judecătoria Satu M. în dosarul nr._/296/2012, instanța de fond a reținut că reclamanții solicită și în prezentul dosar restituirea, prin echivalent, a unor terenuri de aceeași valoare cu cele menționate în această sentință, astfel că nu se poate reține că obiectul cauzei ar fi diferit.
Totodată, împrejurarea că pârâtele obligate prin sentința civilă nr. 9508/2012 a Judecătoriei Satu M. nu au înțeles până în prezent să își îndeplinească voluntar obligațiile, nu legitimează demersul reclamanților în asemenea măsură încât autoritatea de lucru judecat să poată fi înlăturată, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 580 ind. 2 – art. 580 ind. 5 din Codul de procedură civilă, reclamanții aveau posibilitatea, posibilitate de care nu au înțeles să uzeze, de a pune în executare silită această sentință, prin constrângerea pârâtelor, sub sancțiunea unei amenzi civile pe zi de întârziere, în a-și executa obligația de a face, respectiv aceea de a proceda la identificarea bunurilor ce trebuie acordate în compensare și la acordarea efectivă a acestora.
Pentru aceste motive, apreciind excepția autorității de lucru judecat ca fiind întemeiată, instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și, în consecință va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții D. M., D. S. M. și D. V. V. în contradictoriu cu pârâtele C. locală de aplicare a Legilor fondului funciar Păulești și C. județeană de aplicare a Legilor fondului funciar Satu M., pentru autoritate de lucru judecat.
Având în vedere admiterea acestei excepții și prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța de fond s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța nu a mai analizat excepția lipsei de interes invocată de către C. de locală de aplicare a legilor fondului funciar Păulești.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții D. M., D. S. MARLA și D. V. V., solicitând instanței de control judiciar admiterea apelului și să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petenților, în natura, pentru suprafața de teren intravilan de 2173 mp reprezentând 1549 mp de sub top. 6 și 7 din TP nr. 31 -_ și 624 mp din TP nr. 31 -_, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac promovate apelanții-reclamanți arată că, instanța de fond în încheierea din ședința publică din data de 31.03.2015, estimează durata procesului la aproximativ șase luni, în temeiul art. 238CPC, pentru ca imediat să se pronunțe la primul termen.
Instanța, în încheierea din ședința publică din data de 31.03.2015, se referă la punerea în discuția părților a excepției lipsei de interes invocată de către pârâta C. locală Păulești. Menționează că această excepție nu a fost discutată de către părți.
Întradevăr, la baza acțiunii de față stă Dosarul nr._/296/2012 și Sentința civilă nr. 9508/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M.. Sentința civilă nr. 9508/2012 este definitivă. investită cu titlu executoriu.
Menționează că:
- la dosarul_/296/2012, pârâtele nu au formulat și depus întâmpinare.
- Petentul, a solicitat în principal acordarea de despăgubiri bănești în baza Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și în subsidiar acordarea de terenuri, în echivalent, de aceiași valoare economică.
- La judecată s-au prezentat doar reclamanții
- „ Pârâtele nu au formulat întâmpinare deși instanța le-a învederat obligativitatea acestui aspect (considerente, pag. 3, alin.10 )
- În considerente, la pag. 5, alin. 4, instanța face vorbire de „procedura administrativă ce trebuie parcursă în relația cu comisia locală, dacă mai deține teren la dispoziție, sau în caz contrar si cu aportul pârâtei C. județeană, cu scopul de a găsi teren....." Paratele refuză sistematic și continuu relația cu îndreptățiții.
- Instanța a tratat prioritar restituirea de teren în echivalent, fără a face referire în mod special asupra unor terenuri anume.
- Acesta este motivul pentru care instanța de fond a dispus, „ obligarea pârâtelor să ia toate măsurile necesare pentru acordarea de terenuri în echivalent pentru terenurile intravilane în suprafața de 2054 mp, respectiv 104 mp".
Această sentința nu a fost pusă în aplicare nici până la ora actuală, cu toate explicațiile prezentate de pârâte.
Legea nr. 1/2000, art. 1 și art. 2 care prevede că „în aplicarea prevederilor prezentei legi, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane". Invocând aceste articole de lege, evident, nu pot fi de acord cu un simulacru de restituiri, care sunt în afara literei legii și în afara respectului față de îndreptățito.
Apelanții-reclamanți mai arată că au identificat aceste terenuri, libere, disponibile, restituibile. Terenurile menționate, preluate fără titlu valabil de Ia antecesorii lor în baza Decretului nr. 712/1966, se restituie vechilor proprietari, la cerere. Ori, cererile lor nu sunt soluționate nici până în prezent, iar comisia locală „ ascunde" aceste terenuri, lucru inacceptabil. Ba mai mult, comisia locală omite să treacă aceste terenuri în anexele prevăzute de Legea nr. 165/2013, fapt de natură penală.
Apelanții-reclamanți solicită instanței de apel să constate că speța de față se referă în mod expres Ia terenuri libere, identificate de noi, care nu au făcut obiectul nici unui alt dosar care să fi fost analizat și finalizat de instanțele din Satu M..
Față de motivele din întâmpinarea depusă de C. locală apelanții-reclamanți arată următoarele:
- au interes de a acționa, reconstituirea a făcut obiectul unei judecăți în care s-a dispus generic, luarea de măsuri, lucru ce nu echivalează cu restituire țintită direct pe suprafațe și nr. topografic
- cu referire la suprafețele de teren la care sunt îndreptățiți, comisia locală este în eroare, au acum o sentința judecătorească de restituire a unor suprafețe, sentința ce trebuie dusă la îndeplinire de bună voie.
- Procesul verbal de punere în posesie din data de 19.11.2013 nu are nici o legătură cu terenurile ce fac obiectul dosarului de față
- Hotărârea nr. 58/2013 validează reconstituirea dreptului de proprietate în baza Dosarului nr._/296/2012, dar terenul validat nu a fost restituit nici în prezent.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata-pârâtă C. L. DE FOND FUNCIAR PĂULEȘTI și PRIMARUL COMUNEI PĂULEȘTI, solicită instanței de control judiciar ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună respingerea apelul ca nefondat; menținerea ca temeinică a hotărârii instanței de fond. Cheltuielile de judecată le vor solicita pe cale separată.
În motivare intimata-pârâtă arată că instanța de fond a reținut în mod corect împrejurarea că reclamanții nu justifică un interes de a acționa, sub aspectul pretinderii la restituire, prin echivalent, a suprafeței de 2173 mp teren intravilan, deoarece:
- reconstituirea dreptului de proprietate în natură, prin echivalent, pentru suprafața de 2173 mp a făcut deja obiectul unei judecăți și a fost dispusă prin sentința civilă nr. 9508/2012, pronunțată în Dosar nr. 13._, rămasă irevocabilă;
- terenul în suprafață de 2173 mp a fost reconstituit reclamanților, fiind cuprins în suprafața total reconstituită acestora.
Potrivit art. 33 C.pr.civ., partea trebuia să aibă un interes pentru a acționa, interes care să fie actual sau să fie justificat de scopul urmărit, respectiv acela de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Evident că, în contextul în care un drept a făcut obiectul unei judecăți, primind o soluție irevocabilă, nu mai poate fi supus unei noi judecăți, ci, în măsura în care se pretinde realizarea dreptului hotărât, calea aleasă trebuie să fie cea a pretinderii executării obligației instituite.
Apelanților-reclamanți li s-au reconstituit toate suprafețele de teren la care erau îndreptățiți potrivit legii, fie prin soluționarea administrativă a cererii de reconstituire, fie prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești irevocabile,
Potrivit Foii de proprietate din C.F. nr. 14 Păulești, poziția B. 35, la data de 28 octombrie 1948 a fost notată exproprierea foștilor proprietari Dr. B. I. C. și soția L. V., din suprafața totală de 158,067 ha, fiind împroprietăriți noii proprietari de sub B.36-167, imobilele înscrise acolo fiind și dezmembrate.
Proprietățile lăsate vechilor proprietari B. I. C. și soția L. V., au fost reînscrise în acealași c.f. sub B.167, în suprafață totală de 48,02 ha.
Suprafețe la care solicitanții sunt îndreptățiți la reconstituire sunt:
- C.F. nr. 14 Păulești:
50 ha de familie după autorii Dr. B. I. C. și soția L. V..
-C.F. nr. 16 Păulești:
Potrivit Foii de proprietate din C.F. nr. 16 Păulești, pozițiile B. 6-8, în baza certificatului de moștenitor nr. 1537/ 1946 din 15 iulie 1948, asupra imobilelor de sub A. 1-3 se întabulează dreptul de proprietate în favoarea văd. dr. B. I., nasc. L. V., în cotă de 2/4 parte, M. A. D. nasc B., în cotă de Va parte și B. A., în cotă de 1/2 parte. Acești 3 autori, au fost deposedați de imobilele înscrise sub A. 2 și 3 (nr. top. 90 și 91 în suprafață de 1,11 ha)., nu și A.l, conform B.9 din C.F. nr. 16 Păulești. Suprafața este în prezent intabulată pe solicitanți.
- C.F nr. 330 Păulești:
Autor M. A. D. nasc B.: pădure în supraf. de 0,0424 ha - nr. top. 102/ 1, fanețe - în suprafață de 5,1489 ha și arător - în suprafață de 5,4755 ha - total 10,6668 ha;
-C.F. nr. 331 Păulești:
Autor văd. V. dr. B. d. I., nasc. L.: pădure în suprafață de 0,5222 ha, • fânețe- în suprafață de 9,8605 ha și arător - în suprafață de 10,9511 ha-total 21,3338 ha;
- C.F. 332 Păulești:
Autor B. A.: pădure în suprafață de 0,1367 ha, faneață - în suprafață de 1,1046 și arător-în suprafață de 5,4755 ha, în total 6,7168 ha.
- *C.F. nr. 14 Păulești preluat conform B. 180 și trecut în C.F. nr. 377 Păulești:
Suprafața la care sunt îndreptățiți solicitanții este de 6,32 ha și provine din C.F. nr. 14 Păulești, unde pe lângă Dr. B. I. C. și soția L. V., ulterior deposedării acestora mai figurează ca autori, numiții văd. dr. B. I., nasc. L. V., în cotă de 2/4 parte, M. A. D. nasc B., în cotă de 1/4 parte și B. A., în cotă de 1/4 parte, moștenitorii lui Dr. B. I. C, cu imobilele înscrise în acest c.f. sub A. I. 122-130, 134-135. Din totalul de 8,59 ha cât aveau cei 3 autori în acest c.f. se scad suprafețele de la A. I.122,124,125 care au făcut obiect a contractelor prevăzute la B. 175-179, de la A.I.131-133, înscrise în C.F. nr. 330, 331, 332 Păulești. Din această suprafață, 0,4338 ha are categoria de folosință pădure.
Din totalul de 158,067 ha teren, cât au avut în proprietate Dr. B. I. C. și soția L. V., conform probelor arătate mai sus, respectiv văd. V. dr. B. d. I., nasc. L., M. A. D. nasc B. și B. A., autorii solicitanților D. M. I., D. S. M. și D. V. V., având în vedere legislația în vigoare în materia reconstituirii drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor aplicabilă cererilor de reconstituire depuse, aplicând legislația în materia succesiunii legale, constatăm că solicitanții sunt îndreptățiți la reconstituirea a 95,0374 ha teren cu destinație agricolă și forestieră, compusă din:
a.- 50 de ha de familie după autorii Dr. Barbiil I. C. și soția L. V., din C.F. nr. 14 Păulești.
Conform art. 39 din Legea nr. 18/ 1991, republicată, aplicabil în acest caz în raport de temeiul legal al deposedării, "Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum și al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945. de familie, (a.n. 50 ha) indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9."
Textul legal de mai sus se coroborează cu art. 9, alin. 1 din Legea nr. 18/ 1991, republicată "Persoanele cărora li s-ar reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 ha de familie (a.n. ceea ce s-a făcut conform Legii nr. 18/1991 în formă inițială), în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți."
b.- 6,32 ha din C.F. nr. 14 Păulești, mai figurează ca autori, numiții văd. dr. B. I., nasc. L. V., M. A. D. nasc. B. și B. A.;
c- 10,6668 ha din C.F. nr. 330 Păulești, după autor M. A. D. nasc B.;
d.- 21,3338 ha din C.F. ni-. 331 Păulești, după autor văd. V. dr. B. d. I.;
e.- 6,7168 ha din C.F. nr. 332 Păulești, după autor B. A..
Conform art. 3, alin. 2 din Legea nr. 1/ 2000, modificată și completată, "Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute Ia art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face pentru diferența dintre suprafața de 10 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.
(2^1) Pentru terenurile proprietarilor deposedați, persoane fizice, pe care se află pășuni și fânețe, reconstituirea se face pentru diferența dintre suprafața de 50 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.
Este lesne de observat faptul că apelanții critică temeinicia hotărârii instanței de fond din perspectiva unor considerente a căror specific trimit la adevăratul motiv al acțiunii, care ar ține de refuzul entității la punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, motiv față de care instanța de fond a respins acțiunea, atâta timp cât s-a cerut iar reconstituirea dreptului de proprietate, problemă ce a fost deja rezolvată irevocabil.
Intimata-pârâtă consideră că, procedural instanța de fond a acționat corect, în sensul că, după ce și-a verificat competența, a pus în discuția părților estimarea duratei procesului și administrarea de probe. Față de poziția exprimată de reprezentantul reclamanților, în sensul că nu mai are alte probe de administrat, instanța a considerat închisă faza cercetării procesului și a dispus deschisă dezbaterea pe fond a cauzei, nu fără ca în prealabil să întrebe părțile dacă doresc un termen pentru dezbaterea pe fond a cauzei. Cum părțile și-au exprimat voința în sensul că nu doresc un termen pentru dezbaterea pe fond a cauzei, instanța a dat cuvântul pe fond și a rămas în pronunțare.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea apelului.
In drept invocă dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat apelanții pârâți solicită instanței de control judiciar să respingă excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu, cu retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond - în principal admiterea apelului formulat; în subsidiar solicită să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lor, în natură, pentru suprafața de teren intravilan de 2173 mp reprezentând 1549 mp de sub top. 6 și 7 din TP nr. 31 -_ și 624 mp din TP nr. 31 -_, titluri anulate, cu cheltuieli de judecată.
Apelanții-reclamanți susțin că în opinia lor, completul de judecată investit cu soluționarea cauzei s-a prezentat la primul termen de judecată cu imaginea exactă a ceea ce se solicită și cu apărările intimaților.
Astfel, instanța de fond prin încheierea din data de 31 Martie 2015, pag. 1, alin.15, precizează că „ în temeiul art. 238 C., instanța estimează durata procesului la aproximativ șase luni de zile, pentru ca apoi, la intervenția intimatei - reprezentate, să invoce excepția autorității de lucru judecat, fără a mai pune în discuție excepția lipsei de interes invocată de intimată.
Cu referire la întâmpinarea depusă de C. locală de fond funciar Păulești, apelanții-reclamanți arată că poziția acesteia este netemeinică și nelegală, departe de spiritul și litera legilor reparatorii.
Terenurile intravilane pentru care s-a pronunțat instanța în Dosarul nr._/296/2012, foste proprietăți ale antecesorilor noștri, au fost vândute, cu încălcarea legii, de către comisia de lichidare a fostului CAP. Evident, instanța a dispus atribuirea altor terenuri, ÎN ECHIVALENT, fără a menționa care sunt acelea.
De ani de zile asistă la „ dosirea" terenurilor de către comisia locală (faptă penală) și „ descoperirea" lor de către petenți. În dosarul de față, terenurile au devenit libere, disponibile, restituibile, în urma unor hotărâri judecătorești. Trebuie avut în vedere că intravilanele ce fac obiectul cauzei, 1549 mp și 624 mp au fost preluate fără titlu valabil în baza Decretului 712/1966 de la antecesorii lor, terenuri ce se restituie la cerere foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.
Apelanții-pârâți mai arată că, comisia județeană a validat restituirea în natură a suprafeței de 2158 mp în favoarea familiei lor prin Hotărârea nr. 58/16.07.2013.
Această validare nu a fost pusă în aplicare nici până în prezent.
- în Dosarul nr._/296/2012 s-a dispus, Ia modul generic, restituirea în urma tuturor măsurilor necesare, a unei suprafețe de 2158 mp de teren intravilan
- nu a fost localizată suprafața de restituit
- cei 2158 mp, nu au făcut obiectul vreunei restituiri efective, așa cum cu rea voință și necunoaștere a situației reale, susține reprezentatul
- comisia locală Păulești refuză restituirea de teren intravilan de pe raza localității Păulești, „ oferind" odată 2158 mp în satul Petin, apoi doar 1600 mp în Păulești, practic în mijlocul câmpului. Evident, nu preiau astfel de terenuri, atâta timp cât fostele lor proprietăți de pe raza localității Păulești mai cuprind terenuri libere, disponibile
- cu privire la susținerea că li s-a reconstituit toate suprafețele Ia care erau îndreptățiți, aceasta este combătută de decizia civilă pronunțată de Tribunalul Satu M. în Dosarul nr._/296/2012 (în care recurent a fost tot reprezentatul și comisia locală). De asemenea, centralizatorul fluturat de reprezentant și comisie, demonstrează necunoașterea de către aceștia a legilor fondului funciar.
- Această stare de fapt aduce prejudicii familiei lor, susțin apelanții-reclamanți, prejudicii pentru care cine le-a provocat trebuie să răspundă.
Deliberând asupra apelului declarat, instanța reține următoarele:
Deși prima instanță a respins cererea de chemare în judecată reținând autoritatea lucrului judecat, în apel, apelanții nu aduc nicio critică acestei soluții, solicitând și în apel admiterea în fond a cererii de chemare în judecată.
Firește, devreme ce în fața primei instanțe cererea de chemare s-a soluționat exclusiv în baza unei excepții procesuale, apelul trebuia să vizeze în mod necesar soluția primei instanțe.
În baza art. 453 alin.1 din C.pr.civ., instanța respinge ca nefondată cererea apelanților privind acordarea de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul apelanților D. M. CNP_, D. S. M. CNP_ și D. V. V. CNP_, toți domiciliați în A., ., jud. A., împotriva Sentinței civile nr. 1343/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR PĂULEȘTI, cu sediul în Păulești, ., jud. Satu M., având sediul procedural ales la C.. av. C. G. V., situat în Satu M., .. 5, . M. și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNICAR SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, jud. Satu M..
Respinge ca nefondată cererea apelanților privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 22.09.2015.
Președinte, T. T. | Judecător, T. B. | |
Grefier, A. M. |
Red. T.T./28.09.2015
Tehnored_LI /30.09.2015
7 ex. – .. cu: - D. M., D. S. M. și D. V. V., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR PĂULEȘTI și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR SATU M.
Jud.fond: V. A. P.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 134/2015. Tribunalul SATU MARE | Evacuare. Decizia nr. 369/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|








