Prestaţie tabulară. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. T.

Judecător: T. B.

Grefier: A. M.

Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelanții-reclamanți C. I. și C. F., ambii domiciliați în Tîrsolț, nr. 143, jud. Satu M., cu domiciliul procesual ales la C.. av. Ghiriti D. Gigel, situat în Negrești-Oaș, .. 17, . M., împotriva Sentinței civile nr. 1169/26.09.2014 pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ., cu sediul în Tîrșolț, nr. 85, jud. Satu M., și intimatul-intervenient G. V., domiciliat în Tîrșolț, nr. 618, jud. Satu M., având ca obiect prestație tabulară.

Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 24.03.2015, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea în cauză la data deastăzi, 31.03.2015.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1169/26.09.2014 pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș, în dosar nr._ instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . consecință a respins acțiunea civilă formulată de către reclamanții C. I.-CNP_ și C. F.-CNP_, domiciliați în ., jud. Satu M., în contradictoriu cu pârâta . comunei, cu sediul în ., jud. Satu M., cod fiscal_: a disjuns cererea de intervenție în interes propriu, formulată de către intervenientul G. V., în contradictoriu cu C. I., C. F. și . stabilit termen pentru judecarea cererii de intervenție în interes propriu la data de 30.10.2014, când se vor cita părțile.

Pronunțându-se asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâta . fond a reținut următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanții arată că la data de 16.10.2009 au încheiat cu defuncta B. M. (decedată la 05.10.2013) un antecontract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, cu privire la imobilul înscris în CF_ Tîrșolț nr. top. 1281/1, 1282/1, 1284/1, 1285/1 și 1285/3, imobil asupra căruia def. B. M. era proprietar tabular alături de părinții ei anterior decedați, numiții G. G. și G. I..

Având în vedere că defuncta Bulbuk M. nu a avut copii sau alți aparținători, reclamanții și-au îndreptat acțiunea împotriva Comunei Tîrșolț, în calitate de moștenitor legal al defunctei Bulbuk M..

Potrivit art. 680 din C. civ., „în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului”.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în soluționarea unui recurs în interesul legii că, „în situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală.”- Decizia nr. 2/2011.

Ținând cont de acestea, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . în speță calitate procesuală pasivă o poate avea statul român (care este subiect de drept distinct față de . pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală.

În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu, formulată de către intervenientul G. V., instanța de fond a disjuns acesteia, în vederea continuării judecății.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C. I. și C. F. solicitând instanței de control judiciar admiterea apelului, anularea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe sau în rejudecare, în caz de reținere, admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac exercitate apelanții-reclamanți arată că instanța de fond a avut în vedere la motivarea sentinței doar recursul în interesul legii pronunțat prin Decizia nr. 2/2011 a Înaltei Curți de Casației și Justiție.

Soluția instanței de fond este eronată susțin apelanții-reclamanți. Aceasta apare ca urmare a aplicării greșite a legii civile de către prima instanță și ca urmare a greșitei respingeri a întregului material probatoriu propus.

Consideră că în speță nu pot fi evocate efectele recursului în interesul legii reținut pentru că poate avea calitate procesuală pasivă în cazul unei moșteniri vacante statul prin oricare din reprezentanții săi (Ministerul Finanțelor Publice sau autoritățile publice locale) iar procedura eliberării unui certificat de vacanță succesorală nu este obligatorie.

In al doilea rând, respingându-se acțiunea principală, cererea de intervenție rămâne lipsită de interes, susțin apelanții-reclamanți.

Procedura notarială de constatare a vacanței succesorale este facultativă și stabilirea compunerii masei succesorale nu este un atribut exclusiv al notarului public putându-se face în mod direct și de către instanța judecătorească în lipsa certificatului de vacanță succesorală. în lipsa interesului statului de a se constata vacanța succesorală sunt vătămate interesele legitime ale unor persoane care nu se pretind moștenitori și care doresc reglementarea situației juridice a unor bunuri pentru care statul nu are nici un interes a deschide i a constata vacanța succesorală.

Potrivit art. 85 din Legea 36/1995 notarul public constată vacanța succesorală la cererea reprezentantului statului și eliberează certificatul de vacanță succesorală după expirarea termenului de opțiune succesorală.

Procedura instituită de Legea 36/1995 se desfășoară inclusiv după efectuarea unor cercetări privind identificarea unor eventuali moștenitori a defunctului.

Lipsa unui certificat notarial de vacanță succesorală nu este de natură să atragă admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a reprezentanților statului român, în speță . mai mult cu cât instanța de fond a fost sesizată cu cererea unei persoane care justifică cel puțin un interes, iar organele statului nu au înțeles să parcurgă procedura notarială. Considerăm că, în cazul în care fostul proprietar este decedat fără mostenitori cunoscuți, calitate procesuală pasivă are statul prin reprezentanții săi.

Singura modalitate pentru a afla care sunt moștenitorii defunctei, pentru a fi introduși în cauza în calitate de pârâți, este prin intermediul instanțelor judecătorești consideră apelanții-reclamanți. Acest argument este susținut și de un text de lege, și anume Legea 18/1991 arătă în art.26 că terenurile situate in intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara moștenitori, trec in proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date in folosința celor care solicita sa-si construiască locuințe si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24, iar pana la efectuarea operațiunilor prevăzute anterior, terenurile vor fi înscrise si folosite conform destinației avute. Rezultă așadar că moștenirea este vacantă și statul este moștenitor ope legis, dar pentru a se produce un asemenea efect este necesar eliberarea unui certificat de vacanță succesorală. Fraza exprimă cel puțin două contradicții, adică deși statul este moștenitor ope legis, pentru producerea efectului este necesară eliberarea unui certificat de vacanță succesorală.

Indiferent dacă vacanța moștenirii a fost constatată prin certificatul eliberat de notar sau direct prin hotărârea organului de jurisdicție, statul dobândește moștenirea ope legis, de la deschiderea ei, potrivit regulilor generale. Certificatul de vacanță succesorală sau hotărârea judecătorească pronunțată în această materie, la fel ca și certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorescă prin care se constată drepturile succesorale ale altor moștenitori, nu au efect constitutiv, cu numai declarativ operând retroactiv de la data morții celui care iasă moștenirea, potrivit regulilor generale, în legislația noastră neexistând nici o dispoziție specială care să permită o altă soluție.

Prin sintagma folosita de legiuitor „lipsa de moștenitori legali sau testamentari" trebuie sa se inteleaga nu numai o lipsa totala, dar si una partiala. Altfel spus, moștenirea va reveni statului atunci când nu exista nici un fel de mostenitori legali sau testamentari efectiv, in sens fizic, dar si atunci când aceștia au renuntat la moștenire sau au fost înlăturați de la moștenire ca urmare a dezmoșteniți sau a constatării nedemnitatii acestora, situație in care este vorba de o lipsa de moștenitori . juridic.

Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, la art. 85, prevede ca, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberând certificat de vacanta succesorala după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii". Aceasta constatare a vacantei succesorale se poate face indirect si pe calea instanței de judecata.

Indiferent pe ce cale se va constata vacanta succesorala, statul dobândeste moștenirea in virtutea legii, ca orice moștenitor la data deschiderii succesiunii, si atât certificatul de vacanta succesorala cit si hotarârea judecatoreasca au un caracter declarativ si nu unul constitutiv de drepturi. De la aceasta data bunurilor din moștenire urmează a li se aplica regimul juridic specific proprietății de stat.

Apelanții-reclamanți mai arată că, în cauza de fața au solicitat constatarea existenței și a încheierii unui antecontract de vânzare cumpărare între apelanți și defuncta decedată fără moștenitori. Este evident că are calitate procesuală statul prin oricare din reprezentanții săi și este evident că apelanți tind să valorifice un drept opozabil statului în cară implicit lipsa de moștenitori duce la atragerea statului ca ultim succesor și că vacanța succesorală este implicită.

Apreciază că li s-a respins aproape tot materialul probatoriu, fără nici o fundamentare juridică. Instanța de fond avea obligația de a verifica prin probe care era intenția reală părților, de a clarifica tipul real al actului juridic întocmit pentru a se putea decela între acțiunea de prestație tabulară și a se verifica în mod real dacă statul are calitate procesuală pasivă prin oricare din reprezentanții sai.

Raportat la toate cele prezentate anterior, la argumentele propuse, la faptul că instanța de fond a calificat greșit actul juridic dedus judecății, a aplicat greșit legea civilă și le-a respins întregul probatoriu fără nicio justificare plauzibilă apelanții-reclamanți solicită admiterea acțiunii cu toate consecințele expuse în petit.

În drept invocă art. 456-462 C.prod.civ., art. 22-25 din Decretul 115/1938, art. 25-27 din Legea 7/1996, art. 680 C.civ.

Intimatul-intervenient G. V., CNP_ a formulat întâmpinare la apelul reclamanților, prin care susține legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond și cere respingerea apelului formulat cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

În motivare intimatul-intervenient arată că soluția instanței de fond este temeinică și legală, iar apelul neîntemeiat.

Prin decizia nr. 2/4 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipotezei în care s-a emis certificat de vacanță succesorală, decizia fiind obligatorie potrivit dispozițiilor art. 517 alin. 4 cod pr. civ .

In considerentele deciziei ICCJ se arată că „instanța are obligația verificării din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezența părților în proces ..." în lipsa certificatului de vacanță succesorală emis în condițiile art. 680 cod civil, art. 85 din Legea nr. 36/1995 ,,nu există conflict între părți aflate pe poziții de contrarietate juridică și deci statului nu i se poate opune, în calitate de pârât, pretenția reclamantului asupra unei moșteniri față de care statul este terț "

Astfel instanța supremă a intervenit și clarificat practica neunitară a instanțelor judecătorești cu privire la calitatea procesuală a statului chemat în judecată fie prin Ministerul Finanțelor Publice, fie prin unitatea administrativ teritorială în a cărei circumscripție se află imobilul din masa succesorală, prin decizia pronunțată în recurs în interesul legii, dispoziția devenind obligatorie pentru toate instanțele judecătorești.

Raportat la aspectele arătate mai sus, intimatul-intervenient apreciază că în speță soluția Judecătoriei Negrești Oaș este legală și temeinică; în lipsa unui certificat de vacanță succesorală emis după defuncta Bulbuk M. în favoarea statului, pârâta . nu justifică calitate procesuală pasivă deoarece nu este parte în raportul juridic dedus judecății și nu se află în opoziție de interese față de reclamanți.

Pe fondul cauzei acțiunea în prestație tabulară nu poate fi admisă, susține intimatul-intervenient, câtă vreme - astfel cum a dovedit cu înscrisuri depuse în probațiune la dosar reclamanții tind la intabularea unui teren, care (cel puțin scriptic) se suprapune cu terenul aflat în posesia și folosința sa, fapt cu consecințe directe asupra dreptului lui cu privire la terenul pe care îl deține de aproape 50 de ani și pe care se află casa în care locuiește; astfel:

- terenul de sub nr. top. 1284/1 în suprafață de 3080 mp (cu casa sa de locuit)

- terenul de sub nr. top top 1282/1 în suprafață de 216 mp

- terenul de sub nr. top top 1281/1 în suprafață de 202 mp din topul 1285/1 suprafața de 101 mp teren din topul 1285/3 suprafața de 136 mp teren.

In drept invocă art. 205, art. 453 cod pr. civ.

Intimatul-pârât . nu a formulat întâmpinare în cauză.

Deliberând asupra apelului, instanța reține următoarele:

Promitenta-vânzătoare a decedat la data de 05.10.2013, astfel încât, succesiunii îi sunt aplicabile, conform art. 6 alin. 5 din Codul civil din 2011, dispozițiile acestui din urmă cod.

Potrivit art. 1136 alin. 2 din Codul civil, în cazul unei succesiuni vacante, până la constatarea vacanței succesorale conform art. 1137 din același cod, acțiunile împotriva moștenirii se îndreaptă împotriva unui curator special, numit de notar la cererea reclamantului.

Așadar, în situația succesiunilor vacante, până la constatarea vacanței succesorale de către notar, nu unitatea administrativ teritorială, ci curatorul special are calitate procesuală pasivă.

În temeiul art. 453 alin.1 din C.pr.civ., instanța va obliga pe apelanți să plătească intimațului G. V. câte 750 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul apelanților C. I., având CNP_ și C. F. având CNP_, ambii domiciliați în Tîrsolț, nr. 143, jud. Satu M., cu domiciliul procesual ales la C.. av. Ghiriti D. Gigel, situat în Negrești-Oaș, .. 17, . M., împotriva Sentinței civile nr. 1169/26.09.2014 pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații ., cu sediul în Tîrșolț, nr. 85, jud. Satu M., și intimatul-intervenient G. V., având CNP_, domiciliat în Tîrșolț, nr. 618, jud. Satu M..

Respinge ca nefondată cererea apelanților privind acordarea de cheltuieli de judecată.

Obligă apelanții să plătească intimatului G. V., câte 750 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 31.03.2015.

Red. T.T./29.04.2015

Tehnored_LI/30.04.2015

Ex. 6 - .. cu: C. I., C. F., . și G. V.

Judecător fond: F. C.