Uzucapiune. Decizia nr. 99/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 1428/266/2012
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 99/R
Ședința publică de la 09 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. B.
Judecător T. T.
Judecător E. R.
Grefier L. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul-reclamant O. I. domiciliat în Certeze, nr.1070, jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.1266/2013, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. N., D. P. minor, D. M. minora, D. P., D. T., D. G. toți cu domiciliul necunoscut, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită față de părți.
Cauza se află pe rol pentru perimare, fiind suspendată pentru lipsa părților, în baza art.242 alin.1 pct.2 C.pr.civilă, prin încheierea ședinței publice din data de 15.04.2014, dată de la care a rămas în nelucrare.
Președintele completului de judecată constată că procedura de citare este legal îndeplinită față de părți. În baza art.150 C.pr.civilă declară închise dezbaterile, în vederea deliberării asupra excepției de perimare.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1266/20.11.2013 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Negrești Oaș a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul O. I. împotriva pârâților D. N., D. P., D. M., D. P., D. T. și D. G., pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune și înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. Nu s-au acordat de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Caracteristicile tehnice ale terenului din litigiu au fost identificate prin documentația topo efectuată de persona fizică autorizată K. Z. A., care a identificat și categoria de folosință a terenului ca fiind „ARABIL”, terenul fiind situat în intravilanul loc.Certeze și înscris în CF nr.15 Certeze, nr.cadastral 372.
Din depozițiile martorilor S. I. (80 ani) și S. D. (82 ani) rezultă că terenul în litigiu se află situat în . numit „B.”, terenul fiind în suprafață de cca.20-24 ari și a fost cumpărat de cca.1-2 ani de la data promovării acțiunii de la numita S. I., fără însă ca reclamantul să facă dovada prin înscrisuri asupra acestei vânzări-cumpărări. Martorii au mai declarat că anterior terenul a fost în folosința vânzătoarei cca.40 de ani, fiind cumpărat la rândul ei de la numitul C. G.. Posesia terenului exercitată de numitul C. G. nu a fost dovedită de către reclamant.
Raportat la această stare de fapt, instanța a constatat că prescripția achizitivă a început înainte de . Legii nr.7/1996 în speță făcându-se aplicabile disp. art.27, 28 din Decretul Lege 115/1938.
Având în vedere că reclamantul nu și-a înscris dreptul de proprietate prin uzucapiune în CF în condițiile art.27 din D.L. 115/1938 chiar fără cauză legitimă, posesia invocată se analizează din perspectiva disp. art.28 din același act normativ în conformitate cu care „cel care a posedat un bun nemișcător în condițiile legii timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în CF, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său cel care a posedat un bun nemișcător în condițiile legii timp de 20 de ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate”.
În ambele cazuri este vorba de decesul sau renunțarea proprietarului și numai în aceste ipoteze, posesia exercitată asupra imobilului în condițiile legii timp de 20 de ani poate produce efecte prin înscrierea dreptului uzucapat în cartea funciară. Niciuna din cele două condiții nu este îndeplinită în speța dedusă judecății.
Pentru aceste considerente instanța a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului.
La pronunțarea hotărârii recurate instanța de fond a avut în vedere și Decizia nr.86/10 decembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aplicarea actelor normative privind prescripțiile achizitive începute sub imperiul Decretului Lege nr.115/1938 și împlinite după . Legii nr.7/1996.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul O. I., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul constatării îndeplinirii condițiilor de uzucapiune și asupra lot 1 în suprafață de 2400 mp., provenit din dezmembrarea parcelelor înscrise în CF 15 Certeze topo 3722.
În motivarea căii de atac exercitate recurentul arată că hotărârea atacată este nelegală, având în vedere că din probele administrate rezultă în mod clar că sunt îndeplinite condițiile posesiei, rezultată din adeverințele depuse și din depozițiile martorilor audiați. Totodată, arată că au fost depuse certificatele de deces a tuturor proprietarilor de carte funciară, astfel încât, în opinia recurentului, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.27 și art.28 din DL 115/1938.
În drept, invocă disp.art.483-502 Cod proc.civ.
În ședința publică din 15 aprilie 2014, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod proc.civ., având în vedere lipsa nejustificată a părților legal citate și față de împrejurarea că nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul a dispus suspendarea judecării cauzei, dată de la care pricina a rămas în nelucrare mai bine de 1 an.
Mai mult, de la data suspendării și până la repunerea cauzei pe rol pentru perimare, părțile nu au exercitat nicio activitate procesuală referitoare la reluarea judecății procesului.
Rămânerea în nelucrare se datorează culpei acestora, iar lipsa de stăruință în desfășurarea judecății este sancționată procedural cu constatarea perimării, având ca efect stingerea procesului în faza în care se găsește.
Având în vedere că de la data suspendării – 15 aprilie 2014 și până în prezent, cauza a rămas în nelucrare din vina părților, tribunalul, în baza art.252 alin.1 Cod proc.civ., va constata perimarea recursului declarat de reclamantul O. I. împotriva Sentinței civile nr.1266/2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în contradictoriu cu intimații-pârâți D. N., D. P.-minor, D. M.-minora, D. P., D. T., D. G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimarea recursului reclamantului O. I., domiciliat în Certeze, nr.1070, jud.Satu M., declarat împotriva Sentinței civile nr.1266/2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. N., D. P. minor, D. M. minoră, D. P., D. T., D. G., toți cu domiciliul necunoscut, având ca obiect uzucapiune.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.06.2015.
Președinte, T. B. | Judecător, T. T. | Judecător, E. R. |
Grefier, L. D. |
Red.T.B./12.06.2015
Tehnored_BER /12.06.2015
Ex.2
Jud.fond: O. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 100/2015. Tribunalul SATU MARE | Fond funciar. Decizia nr. 305/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|
