Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 327/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 3847/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 327/2013
Ședința publică de la 23 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător M. B.
Judecător M. T.
Grefier N. O.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul R. C. în contradictoriu cu intimații R. N. J.., R. I., împotriva sentinței civile nr. 7820/14.11.2012 și încheierii civile din 31.10.2012, ambele pronunțate de Judecătoria Sibiu, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului pârât avocat M. A. și reprezentantul intimatului reclamant avocat B. C., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentanții părților declară că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și față de actele existente la dosar instanța constată cauza în stare de judecată declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului pârât avocat M. A. solicită admiterea recursului și, rejudecând cauza, să se modifice în tot sentința atacată și în parte încheierea indicată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, justificate cu chitanțele depuse la dosar (taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat în ambele instanțe). Susține că a arătat pe larg motivele în recursul declarat. Sentința și încheierea instanței de fond au fost date cu aplicarea greșită a legii. Susține că nu s-a reținut poziția pârâtului asupra noului înscris depus la dosar. Nu are petit cu privire la probe pe acțiune. Nu s-a consemnat poziția pârâtului în acest sens. Proba solicitată prin înscrisul depus la dosar era o probă covârșitoare. Aceasta nu a fost pusă în discuția părților. Solicită să se aibă în vedere și excepțiile invocate. Acțiunea este formulată ca de niște terți, nu ca și de moștenitori. Instanța de fond a reținut faptul că este o acțiune în realizare. Față de a doua excepție invocată în cauză, arată că instanța de fond a motivat exclusiv din prisma actului depus la dosar și contestat de pârât ca probă. În prestație tabulară nu s-a făcut o dezbatere a moștenirii. În calitate de succesori în drepturi s-a dat consimțământul.
Reprezentantul intimatului reclamant avocat B. C. solicită respingerea recursului ca nefundat. Nu înțelege susținerile recurentului. Succesiunea a fost în lipsa celor doi intimați. Recursul nu se bazează pe nici un motiv de nelegalitate. A depus aceea sentință. Instanța de fond a respins excepția lipsei calității și lipsei de interes. Solicită să se contate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanță onorariu avocat.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 7820 /14.11.2012 pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a respins excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare – a inadmisibilității, lipsa interes și lipsa calitate procesuală activă.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții R. N. și R. I. în contradictoriu cu pârâtul R. C. .
A declarat NUL certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 emis de BNP C. D. E. în dosarul succesoral 39/2003.
S-a dispus obligarea pârâților să plătească reclamanților suma de 1474 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 21.03.2012 sub nr. dosar_ reclamanții R. N. și R. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul R. C. ca prin hotărâre:
- Să se constate nulitatea absolută a certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 eliberat în dosarul succesoral 39/2003.
2. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a motivat că reclamanții sunt fiii defunctului R. N. decedat în data de 03.05.2002.
La data de 17.09.2003 s-a dezbătut moștenirea după defunct și s-a emis certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 la cererea pârâtului . În cadrul procedurii succesorale reclamanții nu au fost citați, încălcându-se prevederile art. 75, 81 din Legea 36/1995, împrejurare care atrage nulitatea actului emis .
În drept, acțiunea este întemeiată pe prevederile art. 88 din legea 36/1995.
Pârâtul R. C. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii urmare a împrejurării ca acțiunea formulată este una în constatare și nu în realizarea dreptului, excepția lipsei calității procesule active a reclamanților, aceștia fiind străini de moștenire prin neacceptare. S-a menționata ca succesiune s-a dezbătut după trecerea termenului de opțiune succesorala, la un an de la deces, iar prin certificat s-a consfințit o stare de fapt cu privire la cota de ½ din terenurile cuprinse în titlurile de proprietate, pârâtul fiind singurul care lucra aceste terenuri. Reclamanții au primit și ei, la rândul lor terenuri de la tata în timpul vieții acestuia .
S-a invocat, de asemenea excepția lipsei de interes a reclamanților în condițiile în care reclamanții nu au acceptat succesiunea în termenul legal, iar emiterea certificatului de moștenitor nefiind susceptibilă de a le vătăma drepturile .
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 696-700 C civil, art. 1100 și urm. din Codul civil.
În probațiune instanța a încuviințat proba cu înscrisuri .
S-a atașat prezentului dosar dosarul cu nr._ în care există originalul dosarului succesoral.
Analizând actele și lucrările dosarului prioritar asupra excepțiilor invocate de pârât prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității, instanța constata ca acțiune formulata este una în realizare, nu în constatare, cunoscut fiind ca acțiunea în declararea nulității unui act juridic este o acțiune în realizare, ( instanța fiind chemata să verifice existența sau inexistența cauzei de nulitate absoluta sau relativa – G. B., D. Civil, Partea Generala, Persoanele, Ediția a IIa Ed. All B., București, 2002, p. 231), nefiind aplicabile dispozițiile art. 111 cpc.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, instanța constata ca prin sentința civilă 3985/2006 a judecătoriei Sibiu pronunțată în dosarul_ instanța a constatat calitatea de moștenitori legali ai defunctului R. N. decedat în data de 03.05.2002 a fiilor R. N. și R. I., în calitate de descendenți având cote de ¼ fiecare, în considerente, reținându-se că a operat acceptarea tacită a succesiunii. Soluția pronunțata a devenit irevocabilă prin neatacare, fiind opozabilă părților din prezentul dosar, dat fiind ca a fost pronunțata în contradictoriu cu acestea, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune . proces care are legătura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autorității de lucru judecat in forma prezumției vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârii judecătorești.
Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., in relația dintre părți, aceasta prezumție are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate ca pârâtul R. C., în cadrul prezentei acțiuni sa pretindă, în apărare, că reclamanții R. N. și R. I. sunt străini de succesiune.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța constata că excepția invocată nu este fondata, constatând că există identitate între persoana reclamanților și cel care este titularul dreptului afirmat în calitate de succesibil, necitat în procedura succesorală notarială finalizata cu emiterea certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003.
Cu privire la excepția lipsei de interes instanța constata ca si acestea este nefondata, având în vedere calitatea de succesibili a reclamanților, efectele certificatului de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 emis de BNP C. D. E. în dosarul succesoral 39/2003, fiind evident folosul practic urmărit de reclamanții prin declanșarea acțiunii civile . Se constata ca interesul este legitim, născut, actual ,personal și direct.
Pe fondul cauzei instanța constata ca reclamanții și pârâtul sunt descendenții defunctului R. N. decedat în data de 03.05.2002.
În certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 emis de BNP C. D. E. în dosarul succesoral 39/2003 s-a menționat ca pârâtul este unicul descendent al defunctului, avându-se în vedere declarațiile de martori P. M. R. și R. V. care au declarat în fața notarului ca au cunoștință de faptul ca defunctul a avut un singur fiu - pe pârâtul R. C.. Dosarul succesoral s-a format la cererea pârâtului R. C. care a declarat, de asemenea, pe propria răspundere, cunoscând dispozițiile art. 292 C penal, ca de pe urma defunctului au rămas ca și moștenitori R. C. în calitate de descendent și R. M. în calitate de soție supraviețuitoare.
Pârâtul nu a contestat împrejurarea ca cele declarate în fața notatului public nu au corespuns adevărului, față de evidența rezultata din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei.
Potrivit dispozițiilor Legii 36/1995, procedura succesorala este reglementată de dispozițiile art. 69 și următoarele .
Astfel, art. 69 prevede ca „In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menționate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul moștenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menționarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.
Cererea va fi înscrisă in registrul succesoral al notarului public.”
La art. 75 din lege se prevede ca “ După ce constata ca este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza si dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.”
Din actele dosarului succesoral 39/2003 rezulta ca, deși aveau vocație succesorala, în calitate de descendenți, reclamanții nu au fost citați, fiind lezate drepturile acestora prin încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie de dezbatere succesorala pe cale notarială.
În baza considerentelor de mai sus, având în vedere prevederile art. 88 conform cărora “ Cei care se considera vătămați in drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii”, dar și dispozițiile sentinței civile 3985/2006 a judecătoriei Sibiu pronunțată în dosarul_, instanța constata ca acțiunea formulata de reclamanți este fondata, motiv pentru care se va admite și se va declara NUL certificatul de moștenitor nr. 32 din data de 17.09.2003 emis de BNP C. D. E. în dosarul succesoral 39/2003.
Fiind în culpă procesuala, ca parte căzută în pretenții, conform art. 274 cpc, pârâtul va fi obligat la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecata de1474 lei, reprezentând onorariu avocațial și taxa de timbru .
Împotriva acestei sentințe și a încheierii din 31. 10 .2012 a declarat recurs paratul R. C. solicitând modificarea în tot, în sensul respingerii acțiunii reclamanților, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că ambele hotărâri atacate au fost date cu încălcarea legii .
In ceea ce privește încheierea din 31.10. 2012 ea nu cuprinde poziția recurentului, în sensul că fiind întrebat dacă mai are alte probe, acesta, prin avocat, a declarat că nu, ci doar a fi încuviințate înscrisurile de la dosar.
Deși pârâții nu au solicitat probe, o dată cu notele scrise au depus la dosar înscrisuri, fără a cere instanței admiterea lor și care, evident, nu au fost puse în discuția contradictorie a părților. Deși s-a solicitat instanței să nu se tină cont de ele, motivarea respingerii a doua excepții s-a făcut exclusiv în considerarea a celor înscrisuri.
Excepția inadmisibilității a fost greșit soluționată de instanță, fiind vorba de o acțiune în constatare și nu una în realizare.
Respingerea excepției lipsei calității procesuale active se face exclusiv din perspectiva înscrisului nou depus, necerut de intimați, și fără a se fi pronunțat asupra acestuia.
S-a mai arătat că prin sentința 3985/ 2006 a Judecătoriei Sibiu s-a constatat doar calitatea de succesibili după defunctul tată și nu a existat o dezbatere succesorală propriu-zisă în care să se constate masa succesorală, cotele și nici nu s-a verificat dacă succesibilii au acceptat sau nu succesiunea în termenul legal.
Instanța nu putea, peste voința fraților și a mamei, să-i facă moștenitori, întrucât ei nu au solicitat acest lucru și toate părțile au declarat că sunt de acord cu perfectarea contractului.
Intimații reclamanți din această cauză sunt simpli succesibili care nu s-au manifestat niciodată în sensul de a accepta moștenirea în termenul legal.
Pentru că astfel nu avem calitate procesuală activă s-a invocat și excepția lipsei de interes în promovarea unei acțiuni în anularea certificatului de moștenitor.
În drept au fost invocate disp. art. 289 si urm. Si 274Cpc.
Analizând recursul declarat de pârât prin prisma motivelor invocate acesta este găsit a fi nefondat pentru considerentele ce urmează:
Prima instanță a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității absolute a unui certificat de moștenitor și în mod corect judecătoria a dat calificarea exactă a acțiunii, arătând că acțiunea în constatarea nulității absolute este una în realizare și nu în constatare, astfel încât corect a respins excepția inadmisibilității, întemeiată pe disp. art 111 C.., invocată de pârât.
Nu pot fi primite nici motivele ce se referă la faptul ca instanța de fond ar fi nesocotit principii importante ale procesului civil și norme de procedură ținând de administrarea probelor .
Este adevărat că nu există o mențiune expresă în încheierea de ședință privind încuviințarea probei cu înscrisuri pentru reclamanți, dar acele înscrisuri au fost depuse la dosarul cauzei și s-a luat act de acestea în condiții de respectare a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
Instanța de fond nu și-a întemeiat cu nimic sentința pe probe care să nu fi fost administrate în condiții de legalitate, așa încât aceste apărări ale recurentului urmează a fi înlăturate.
Recurentul a mai criticat și modul în care instanța de fond a soluționat excepția lipsei calității procesuale active și a interesului reclamanților.
Dincolo de faptul că a avea calitate procesuală activă nu este tot una cu a fi titularul dreptului raportului juridic, pentru că a avea calitate presupune că dreptul să fie doar afirmat, analiza temeiniciei pretențiilor fiind o chestiune ce ține de soluționarea în fond a acțiunii, instanța de fond a reținut corect prevederile sentinței 3985/ 2006 a Judecătoriei Sibiu în care s-a decis irevocabil cu privire la calitatea de succesor ( și nu succesibili) după defunctul R. N..
În aceste condiții în mod corect a fost respinsă și excepția lipsei de interes.
Recurentul a invocat faptul că reclamanții nu au acceptat în termen succesiunea după defunctul lor tată, aspect ce vine în contradicție cu sentința civilă nr. 3985/ 2006 a Judecătoriei Sibiu, și, în acest context, lipsit de relevanță față de cererea de anulare a certificatului de moștenitor 32/ 2003 emis de BNP C. D. E..
Instanța de fond a motivat corect constatarea nulității acestui certificat de moștenitor reținând că nu s-au respectat prevederile art. 75/L 36 / 1995 care-i impuneau notarului să citeze la dezbatere succesorală toate persoanele cu vocație la moștenirea ce se cerea a fi dezbătută.
Deși reclamanții aveau această vocație ei nu au fost citați, motiv pentru care certificatul de moștenitor este lovit de nulitate pentru fraudă lege .
Pentru aceste considerente de fapt și de drept și în temeiul disp. art 312 C.., tribunalul va respinge recursul și va păstra ca legală sentința primei instanțe.
În temeiul disp. art 274 C.., reținând culpa procesuală a recurentului, acesta va fi obligat la plata către intimat a sumei de 1700 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de R. C. împotriva sentinței civile nr. 7820/14.11.2012 și încheierii civile din 31.10.2012, ambele pronunțate de Judecătoria Sibiu, pe care o menține.
Obligă pe recurentul R. C. la plata către intimații: R. N. jr. și R. I. a sumei de 1700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Mai 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
V. C. D. M. Ț. M. B.
Grefier,
N. O.
Red. 25.06.2013 V.C.D.
Tehnored. 01.07.2013 N.O.exp. 2j.fond. L.A P.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 233/2013.... | Acţiune în constatare. Hotărâre din 11-11-2013, Tribunalul SIBIU → |
|---|
