Autorizare desfiinţare lucrări (legea 50/1991). Decizia nr. 238/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 874/306/2012
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 238/2015
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător E. D.
Grefier E. G.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător H. C. se află în concediu medical, motiv pentru care s-a procedat la înlocuirea sa cu dna judecător E. D., care se află pe lista de permanență la data de 11 martie 2015.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe apelanta B. (C.) M. și pe intimații: S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI SIBIU, G. V. M., având ca obiect autorizare desființare lucrări (legea 50/1991), apel împotriva sentinței civile numărul 664/05.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11 martie 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 25.03.2015 și pentru data de 26.03.2015, când în aceeași compunere, a deliberat și pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 664/05.02.2013 Judecătoria Sibiu admis acțiunea civilă formulată de reclamantul S. P. de Poliție Locală al Municipiului Sibiu, aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Sibiu împotriva pârâtei B. (C.) M..
A fost obligă pârâta să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire, lucrări descrise în procesul –verbal de contravenție nr. 003/22 I 2010 și Nota de Constatare nr. 75/11 X 2010, respectiv construcție balcon cu vedere directă spre proprietatea intervenientei G. V. M., înlocuire gard de sârmă cu unul cu fundație de beton, lucrare de mansardare imobil Sibiu, . A, jud. Sibiu.
S-a stabilit un termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei pentru ducerea la îndeplinire a măsurii de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire.
A fost autorizat Primarul Municipiului Sibiu în calitate de reprezentant al Municipiului Sibiu cu ducerea la îndeplinire a măsurilor de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire.
S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta G. V. M., doar sub aspectul demolării construcției balcon sus indicate de către pârâtă și a gardului cu fundație de beton.
A fost respinsă în rest cererea de intervenție în interes propriu.
A fost obligată pârâta să plătească intervenientei cheltuieli de judecată parțiale de 712 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată de Judecătoria Sibiu Secția Civilă la data de 24 I 2012, sub dosar civil nr._, reclamantul S. P. de Poliție Locală al Municipiului Sibiu, aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Sibiu solicită împotriva pârâtei B. (C.) M., să se oblige pârâta la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire, lucrări descrise în procesul verbal de contravenție nr. 0003/22.01.2010 și Nota de Constatare nr. 75/11.10.2010, conform prevederilor art. 28 alin. (3) și art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991, să se stabilească un termen limită de 30 de zile, de la admiterea acțiunii, pentru ducerea la îndeplinire a măsurii de demolare a lucrărilor executate fără Autorizație de construire, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, să se autorizeze Primarul Municipiului Sibiu – Klaus Werner Iohannis, în calitate de reprezentant al Municipiului Sibiu cu ducerea la îndeplinire a măsurilor de demolare a lucrărilor executate fără Autorizație de construire, conform prevederilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 republicată .
În expunerea de motive s-a învederat instanței că pârâta fără a deține autorizație de construire a început lucrări de mansardare a locuinței de pe . A, a construit un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină și a înlocuit un gard din sârmă cu unul cu fundație de beton, lucrări descrise în cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 0003/22.01.2010 . Procesul verbal de contravenție a fost contestat la Judecătoria Sibiu, iar prin sentința 4904/31 V 2010 plângerea contravențională a fost respinsă. La 11 X 2010 agentul constatator a efectuat un nou control, ocazie cu care a constatat că nu au fost duse la îndeplinire măsurile de demolare, dispuse prin procesul verbal de contravenție nr. 0003/22.01.2010, când a întocmit Nota de constatare nr. 75. La 12.01.2012 inspectorii din cadrul Serviciului P. de Poliție Locală au constatat că măsurile dispuse prin procesul verbal amintit nu au fost aduse nici până la acest moment la îndeplinire, drept urmare au întocmit nota de constatare nr._/12.01.2012 .
Se prevalează în drept de dispozițiile Legii nr. 50/1991 republicată, art. 112, 242 alin. 2 din C..
Dovada acțiunii civile s-a realizat prin înscrisuri, proces verbal de cercetare la fața locului.
Prin întâmpinare înregistrată la 15 V 2012, pârâta a pus concluzii de respingere a acțiunii reclamantului .
În apărare s-a relevat că pârâta este proprietara imobilului construcții și teren din Sibiu, . A, înscris în CF_ nr. top. 2543/2/2/1/1 . Pe terenul de la această adresă există două construcții: una, în partea stânga cu o vechime de cca. 100 de ani, formată dintr – un parter în formă alungită, dreptunghiulară . Pe partea dreaptă există o altă construcție, mai nouă, cam de aceeași formă și dimensiuni. Pârâta a cumpărat acest imobil în această stare în 1984 . Întrucât casa veche are un grad de uzură avansat și multă igrasie, iar cealaltă construcție ,din dreapta, a fost prea mică pentru a satisface nevoile de locuire ale familiei mele a început în anul 2005 amenajarea podului casei într – o mansardă . Datorită lipsei sale de pregătire juridică și îndeosebi datorită faptului că această casă este retrasă cu 28 metri de la stradă nu a solicitat autorizație de construire . Nu a dat curs obligației de desființare impusă prin procesul verbal datorită, în ultimul rând, unor considerente de ordin faptic care toate se subsumează ideii că mansarda sa, chiar dacă nu a avut autorizație este perfect autorizabilă . Dacă pârâta pentru aceeași mansardă ar fi cerut autorizație de la început ar fi obținut – o . Nu a demolat mansarda și a păstrat - o în ideea că, într –un viitor nu prea îndepărtat, va putea intra în legalitate .
În ceea ce ține de aspectele de drept toate construcțiile sale, inclusiv mansarda, se află pe terenul proprietatea sa din Sibiu, . A, înscris în CF Sibiu nr._ nr. top. 2543/2/2/1/1. Nu s-a încălcat vreo proprietate străină. Dacă s-ar fi încălcat proprietarii respectivi ar fi reclamat . Au fost respectate normele de urbanism . Majoritatea caselor din . parter sau parter cu etaj. Nici în procesul verbal nr. 3/2010 și nici în alt document nu s-a relevat vreo deficiență constructivă de natură să pună în pericol securitatea oamenilor ori a bunurilor din imobil ori vecinătate. Imobilul este perfect autorizabil.
Apărările sunt susținute prin înscrisuri, raport de expertiză în construcții, proces verbal de cercetare la fața locului.
Prin cererea de intervenție încuviințată în principiu înregistrată la 28 II 2012 ,intervenienta G. V. M. solicită să se oblige pârâta la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire, lucrări descrise în procesul verbal de contravenție nr. 3/22.01.2010 și Nota de Constatare nr. 75/11.10.2010, conform prevederilor art. 28 alin. (3) și art. 32 alin. 1 lit. B din Legea nr. 50/1991 republicată, să se stabilească un termen de 30 de zile de la admiterea acțiunii pentru ducerea la îndeplinire a măsurii de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 și care afectează stabilitatea și rezistența imobilului aflat în proprietatea intervenientei, să se autorizeze Primarul Municipiului Sibiu Klaus Werner Iohannis în calitate de reprezentant al Municipiului Sibiu cu ducerea la îndeplinire a măsurilor de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire, conform prevederilor art. 32 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, în cazul, în care pârâtul nu va duce la îndeplinire prevederile petitului 2 să fie obligată să le plătească daune cominatorii de 50 lei/zi și să fie abilitată să demareze demolarea imobilului pe cheltuielile pârâtei, cu cheltuieli de judecată, deoarece construcția realizată de pârâtă este o alipire la imobilul aflat în proprietatea intervenientei, existența construcției pârâtei prin alipire la imobilul aflat în proprietatea intervenientei creează din punct de vedere tehnic o tensionare a imobilului proprietatea intervenientei, fixarea balcoanelor și a plăcii de beton s-a efectuat fără a se construi propriul sistem de susținere a acestora, prin executarea acoperișului s-a produs o obturare a scocurilor clădirii intervenientei, care determină imposibilitatea de a le curăța și le întreține .
Cererea se susține prin scripte, înscrisuri, expertiză tehnică în construcții, proces verbal cercetare la fața locului.
Judecătoria, luând în examinare susținerile părților, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că este întemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamant, sens în care s-a admis, a constatat că este parțial fondată cererea de intervenție în interes propriu, sens în care s-a admis în această modalitate, pentru următoarele motive:
Potrivit raportului de expertiză tehnică în construcții fiecare dintre clădirile din Municipiul Sibiu, . ,jud. Sibiu proprietate intervenientă, nr. 30 A, proprietate pârâtă au ziduri proprii ,una spre cealaltă și nu un singur zid . Nu există un zid comun între case. În ceea ce ține de ordinea construirii caselor cea mai veche o constituie parterul de la nr. 30 A în anul 1967, urmează casa de la nr. 28 în anul 1972, în anul 1984 parterul de la nr. 30 A era format dintr-o baie și o cămară care păstrează amprenta construcției din 1967 cu o extindere înspre curtea proprie a unei bucătării de vară, ulterior se execută mansarda de la nr. 30 A după anul 1990 . Între casele de la nr. 28 și 30 A nu există nicio tensionare de natură să afecteze siguranța construcțiilor alăturate . Balconul casei de la nr. 30 A are sistem propriu de susținere, el nefiind ancorat în casa de la nr. 28 . Acoperișul casei de la nr.30 A nu obturează scocul casei de la nr. 28 . Mansarda casei de la nr. 30 A nu prezintă pericol de prăbușire pe casa de la nr. 28 . Nu s-au întâlnit buloane de legătură între imobile. Potrivit normelor tehnice se pot întâlni cazuri de proiectare cu buloane de legătură între construcții învecinate, în situația în care există elemente suspendate de una din
construcții, iar în speță nu se impunea practicarea unui asemenea sistem. Nu s-au găsit buloane de ancorare a construcției nr. 30 A în construcția de la nr. 28. Casele care se învecinează în litigiu au ziduri proprii.
În speță ,cauza acțiunii o constituie neîndeplinirea măsurilor stabilite prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 003/22 I 2010 și Nota de Constatare nr. 75/11 X 2010. Procesul verbal prin care se sancționează pârâta cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei pentru comiterea faptei contravenționale prev. de art. 26 alin. 1 lit. a ) din Legea nr.50/1991 (executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prev. la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b, de către investitor și executant )oprirea lucrărilor și desființarea celor executate fără autorizație reține astfel că pe fațada laterală stânga a fost construit un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină de la nr. administrativ 28 proprietar intervenienta fără a respecta prevederile impuse de Codul Civil art. 612 . Imobilul respectiv atât parterul cât și mansarda sunt lipite de proprietatea vecină de la nr. adm. 28. În anul 2009 gardul care delimitează proprietățile de la 30 A și 28 a fost desfășurat schimbându – se materialele din care a fost construit inițial, respectiv plasa de sârmă a fost înlocuită cu scândură din lemn de brad s-a turnat fundație din beton în care au fost încastrați stâlpi din țeavă ,lucrări care necesitau obținerea autorizației de construire .Lucrările de mansardare au început în anul 2006 .
Procesul verbal sus indicat este menținut de către Judecătoria Sibiu Secția Civilă prin sentința civilă nr. 4904/31 V 2010 .
Așa cum relevă și cercetarea locală aceste lucrări fără autorizație persistă și azi.
Este de reținut și că însăși pârâta confirmă că lucrarea este perfect autorizabilă, așadar trage concluzia instanța încă nu dispune de autorizație de construcție . Conform art.3 lit. a ) din Legea nr. 50/1991 se eliberează autorizație de construire și pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prev. la art. 11 .
D. consecință, pentru . regimului construcțiilor civile în mediul urban în condițiile art. 32 din Legea nr. 50/1991 care conferă organelor în drept dreptul de sesizare a instanței dacă cei sancționați contravențional nu s – au conformat celor dispuse prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se va obliga pârâta la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire, lucrări descrise în procesul –verbal de contravenție nr. 003/22 I 2010 și Nota de Constatare nr. 75/11 X 2010, respectiv construcție balcon cu vedere directă spre proprietatea intervenientei G. V. M., înlocuire gard de sârmă cu unul cu fundație de beton, lucrare de mansardare imobil Sibiu, . A, jud. Sibiu, se va stabili un termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei pentru ducerea la îndeplinire a măsurii de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire și se va autoriza Primarul Municipiului Sibiu în calitate de reprezentant al Municipiului Sibiu cu ducerea la îndeplinire a măsurilor de demolare a lucrărilor executate fără autorizație de construire.
S-a admis cererea de intervenție în interes propriu doar în ceea ce privește demolării construcției balcon sus indicate de către pârâtă și a gardului cu fundație de beton, urmând a se respinge în rest cererea de intervenție în interes propriu.
În raport de concluziile lucrării științifice nu se poate extinde demolarea și la alte construcții care afectează stabilitatea și rezistența imobilului aflat în proprietatea intervenientei ( cum se indică la petitul secund al cererii de intervenție ) dat fiind că între casele de la nr. 28 și 30 A nu există nicio tensionare de natură să afecteze siguranța construcțiilor alăturate . Balconul casei de la nr. 30 A are sistem propriu de susținere, el nefiind ancorat în casa de la nr. 28 .
Față și de punctul de vedere exprimat de literatura contemporană ( L. P. ș.a. – Tratat elementar de drept civil Obligațiile, Editura Universul juridic, 2012, pag. 731 ) instituția daunelor cominatorii are ca succesoare pe cea a amenzilor cominatorii urmează a se respinge cererea de acordare a daunelor cominatorii .
Fiind în culpă procesuală, pârâta a fost ținută să plătească intervenientei cheltuieli de judecată parțiale de 712 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. (C.) M. solicitând schimbarea în tot în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta G. V. M..
În motivarea apelului se arată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea deși a reținut că mansarda este efectuată astfel încât să se poată obține autorizație de construire pentru ea, iar lipsa autorizației are la bază aspecte independente de voința apelantei.
Din probele administrate, atât expertiza judiciară, cât și cea extrajudiciară, arată că mansarda construită de apelantă nu afectează casa intervenientei și îndeplinește condițiile pentru a fi autorizată.
Un alt motiv de apel arată că dispozițiile privind demolarea balconului sunt echivoce. Astfel, deși se reține în considerente poziția experților cum că balconul de la clădirea pârâtei are sistem propriu de susținere, el nefiind ancorat în casa de la nr.28 (casa intervenientei), în dispozitiv se admite cererea de intervenție și se dispune demolarea balconului. În plus, apelanta susține că imobilul său are două balcoane, iar instanța de fond nu a indicat care dintre acestea trebuie demolat.
Apelanta critică acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de intervenientă atât timp cât expertiza a arătat că aceasta nu este vătămată de mansarda efectuată de apelantă, iar reclamanta nu a solicitat astfel de cheltuieli.
În final, apelanta arată că instanța de fond nu a motivat în niciun fel de ce a înlăturat apărările sale întemeiate pe dispozițiile art.59 alin.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50 din 1991 care arată că o construcție edificată fără autorizație care se încadrează în condițiile urbanistice ale cadrului construit preexistent poate fi autorizată ulterior pentru a intra în legalitate și nici practica judiciară invocată care susține că soluția neeconomică a demolării trebuie pe cât posibil înlocuită cu alte soluții.
În cauză a formulat întâmpinare intervenienta intimată care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat întrucât construcția nu îndeplinește condițiile de autorizare fiind construită cu încălcarea art.599 cod civil (cu alăturarea și sprijinirea lucrării pe casa intervenientei), iar gardul edificat de apelantă se află pe graniță, încălcând astfel proprietatea intervenientei.
În ceea ce privește balconul, intervenienta susține că în mod corect s-a dispus demolarea acestuia pentru că a fost edificat cu nerespectarea art.612 Cod civil privind distanța minimă față de construcția învecinată.
În apel s-a depus sentința civilă nr.3269 din 2013 a Judecătoriei Sibiu definitivă la 28.03.2014 prin respingerea apelului și certificatul de urbanism nr.222 din 17.02.2015 pentru . lucrării de mansardare a imobilului apelantei (f.56-58).
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul reține că apelul este întemeiat și va fi admis pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Pârâta și intervenienta sunt proprietare ale unor imobile învecinate. La imobilul proprietatea sa, pârâta a edificat începând cu anul 2005 o mansardă pentru care nu a obținut în prealabil autorizație de construire.
În acest context, reclamantul a dispus amendarea acesteia prin procesul verbal de contravenție 3 din 22.01.2010 și a indicat măsurile necesare pentru . pârâta nu a luat aceste măsuri în termenul prevăzut de lege, reclamantul a solicitat demolarea lucrărilor efectuate fără autorizație, cerere admisă de instanța de fond.
În apel, pârâta a indicat faptul că nerespectarea termenului indicat în procesul verbal de constatare a contravenției și controalele ulterioare pentru .-a datorat imposibilității obținerii consimțământului intervenientei. Acesta a putut fi obținut doar pe cale judecătorească, prin sentința civilă nr.3269 din 2013 a Judecătoriei Sibiu definitivă la 28.03.2014. Ulterior rămânerii definitive a acestei hotărâri judecătorești prin care intervenienta a fost obligată să își dea consimțământul în vederea obținerii de către pârâtă a unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate cu mansarda, apelanta a solicitat și obținut certificatul de urbanism, prima etapă în procedura de obținere a autorizației de construire. Ca urmare, s-a depus la dosar certificatul de urbanism nr.222 din 17.02.2015 pentru . lucrării de mansardare a imobilului apelantei (f.56-58 dosar apel).
În acest nou context probatoriu, dar văzând și concluziile expertizei tehnice care arată că cele două clădiri învecinate au ziduri proprii și nu există nicio tensionare de natură să afecteze siguranța construcțiilor alăturate (nu există pericol pentru clădirea intervenientei f.96-97 fond) tribunalul apreciază că soluția demolării solicitate de reclamant și adoptată de prima instanță nu se mai justifică.
Întrucât la data edificării construcției fără autorizație legislația în materie mai permitea . de apel va respinge acțiunea reclamantului care solicită soluția neeconomică a dărâmării sau desființării de construcții întrucât apelanta a încercat să se încadreze în termenele stabilite pentru . nu a reușit datorită opoziției intervenientei, fapt ce a necesitat formularea unei acțiuni și obligarea acesteia la consimțământ prin intermediul instanței.
Pentru aceleași motive se va respinge și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta G. V. M. care a solicitat expres desființarea lucrărilor efectuate fără autorizație de construire și indicate în procesul verbal de contravenție nr,3 din 22.01.2010. Cererea de intervenție are același obiect ca și acțiunea principală, dar intervenienta își apără un drept propriu pentru că este proprietara construcției învecinate celei edificate de apelantă.
Pentru toate aceste motive, în baza art.296 Cod proc.civ. se va admite apelul și se va schimba sentința atacată în sensul că se va respinge acțiunea reclamantei și se va respinge în fond și cererea de intervenție formulată de intervenientă. Se va înlătura dispoziția de obligare a pârâtei la cheltuieli de judecată în fond și se vor păstra dispozițiile de respingere în parte a acțiunii.
În baza art. 274 Cod proc.civ., fiind în culpă procesuală, intimatele vor fi obligate, în părți egale, la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel de apelantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta B. M. împotriva sentinței civile nr.664/5.02.2013, pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul S. P. de Poliție Locală al Municipiului Sibiu aflat în subordinea Consiliului Local Sibiu în contradictoriu cu pârâta B. M..
Respinge în fond cererea de intervenție formulată de intervenienta G. V. M..
Păstrează celelalte dispoziții din sentința atacată.
Înlătură obligația pârâtei de plată a cheltuielilor de judecată în favoarea intervenientei în cuantum de 712 lei.
Obligă pe intimații S. P. de Poliție Locală al Municipiului Sibiu aflat în subordinea Consiliului Local Sibiu și G. V. M. la plata către apelantă a sumei de 1083,15 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2015.
Președinte, V. C. D. | Judecător, E. D. | |
Grefier, E. G. |
Red.VD/09.04.2015
Tehn.EG/10.04.2015 ex. 5
Jud.fond.F.V.
| ← Evacuare. Decizia nr. 111/2015. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 186/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
