Grăniţuire. Decizia nr. 224/2013. Tribunalul SUCEAVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 224/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 5642/86/2008
Dosar nr._ - grănițuire –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 224
Ședința publică din data de 06 IUNIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului având ca obiect „grănițuire” formulată de reclamanții N. V. și N. P., ambii domiciliați în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..32, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1289 din data de 07 octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr.711/2002, intimați fiind pârâții M. M., U. G., ambii din mun. Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava, C. I., din localitatea Pojorâta, de la azilul de bătrâni și L. M..
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 30 MAI 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 06 IUNIE 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc reclamanții N. P. și N. V. au chemat în judecată pe M. M. M., U. G., C. I. și L. M. pentru ca, prin hotărârea ce se va da, să se dispună stabilirea liniei de hotar între proprietatea lor și cea a pârâților,obligarea pârâtei M. M. M. să le recunoască dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 mp. identică cu parte din . din CF_ Câmpulung Moldovenesc; obligarea pârâților U. G., C. I. și L. M. să le recunoască dreptul de proprietate pentru suprafața de 7 mp. teren identică cu parte din p.f. 1779/2 din CF_ Câmpulung Moldovenesc dobândită în proprietate prin sentința civilă nr. 791 din 18.06.1994 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Prin sentința civilă nr. 1289 din 7 octombrie 2003 Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a admis în parte acțiunea, a constatat că linia de hotar între proprietatea reclamanților și proprietatea pârâtei M. M. M. este cea stabilită în planul de situație al raportului de expertiză pe aliniamentul 4-5-6-9; a respins capătul de cerere privind grănițuirea în contradictoriu cu pârâții U. G., C. I. și L. M. și a obligat pe aceștia să recunoască reclamanților dreptul de proprietate pentru suprafața de 7 m.p. identice cu parte din p. 1779/2 din CF_ C-lung Moldovenesc și să le predea suprafața de 9 m.p. identică cu parte din p.f. 2839/2 din CF_ C-lung Moldovenesc și parte din p. 5001 din CF_ C-lung Moldovenesc; a obligat pârâții U. G., C. I. și L. M. să plătească reclamanților suma de 1 milion lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că doar reclamanții și pârâta M. M. sunt proprietari ai parcelelor limitrofe, iar aliniamentul corect este cel reținut în raportul de expertiză, secund pârâții, în calitate de chiriași, neavând calitate procesuală pasivă pentru acest capăt de cerere, ei fiind obligați doar pentru acțiunea în revendicare pentru 7 m.p. teren alături de pârâta M. M., care pe suprafața de 9 m.p. are edificată o construcție, cu bună credință, anterior intabulării reclamanților.
Împotriva sentinței civile au declarat apel reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că hotărârea apelată este insuficient motivată, că în mod greșit s-a reținut, fără probe, buna credință a pârâtei în executarea construcției aflate pe suprafața în litigiu, de 9 m.p., întrucât aceasta, la data edificării, avea doar calitatea de chiriaș și nu deținea autorizație de construcție, că se impune obligarea acesteia la demolarea construcției și la plata sumei de 100 mii lei pentru fiecare zi întârziere către Municipiul C-lung Moldovenesc.
Prin sentința civilă nr. 846 din data de 31 martie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins apelul ca nefondat iar prin decizia civilă nr. 514/13.03.2006, aceeași instanță a admis recursul, a casat decizia civilă și a trimis cauza Tribunalului Suceava pentru rejudecarea apelului.
S-a reținut că în virtutea rolului activ, instanța de apel, ca instanță devolutivă, avea obligația suplimentării probatoriului cu un supliment de expertiză pentru identificarea suprafeței de 288 m.p. teren pentru care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea petentei și să stabilească dacă aceasta se suprapune p.f. 2839/2 din C.F._ și, în funcție de ansamblul probator, să analizeze caracterul preferabil al unuia dintre titluri, cu consecința stabilirii liniei de hotar dintre cele două proprietăți.
Prin decizia civilă nr. 104 din 25 martie 2008 a Tribunalului Suceava a fost admis apelul declarat de reclamanți, a fost schimbată în parte sentința în sensul obligării pârâtei M. M. la predarea suprafeței de 36 mp. către reclamanți, stabilind linia de hotar între aceste părți pe aliniamentul A-B-C din planul de situație de la f. 176 apel. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și au fost respinse ca inadmisibile capetele de cerere privind demolarea construcțiilor și daunele.
În motivare s-a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză de ing. S. E., pârâta M. M. ocupă fără drept din terenul aparținând reclamanților suprafața de 36 mp. S-a mai reținut că, în raport de identificările expertului, linia de hotar dintre proprietățile părților urmează amplasamentul A-B-C din planul de situație întocmit de expert, care coincide și cu semnele vechiului hotar.
În raport de dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă s-a arătat că nu pot face obiectul apelului cererile pentru demolarea construcțiilor și obligarea pârâtei la daune.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și pârâta M. M..
Reclamanții au criticat soluția sub aspectul greșitei aprecieri a cheltuielilor de judecată, susținând că acestea se ridică la suma de 5.615,97 lei și nu 1.353 lei cât a stabilit tribunalul.
La rândul său, pârâta M. M. a apreciat ca nelegală decizia tribunalului, susținând că a fost obligată să predea o suprafață de teren care nu se află în posesia sa, deși linia de hotar este identică cu cea stabilită de instanța de fond, când a fost obligată la predarea a doar 9 mp.
A mai arătat că prin decizia pronunțată tribunalul a acordat mai mult decât s-a cerut, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, iar hotărârea tribunalului nu va putea fi pusă niciodată în executare, deoarece conține dispoziții greșite, având în vedere mai ales faptul că planul de situație întocmit de expert cu ocazia efectuării suplimentului nu mai coincide cu situația din teren așa cum a fost redată în urma întocmirii expertizei.
Reclamanții au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului pârâtei, susținând că raportul de expertiză nu a fost contestat de pârâtă în termenul prevăzut de lege, motiv pentru care aceasta nu poate aduce critici sub acest aspect în calea de atac a recursului.
Prin decizia civilă nr.223 din data de 27 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr._ , s-au admis ambele recursuri declarate de reclamanții N. V. și N. P. ambii cu domiciliul în mun. Cîmpulung Moldovenesc, .. 32, jud. Suceava și pârâta M. M. M. cu domiciliul în Mun. Cîmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava împotriva deciziei nr. 104 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava – secția civilă (dosar nr._ ), s-a casat decizia civilă nr. 104 din 25.03.2008 a Tribunalului Suceava și s-a trimis cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Pentru a decide astfel, Curtea analizând probatoriul administrat în cauză și având în vedere motivele invocate, a constatat că recursurile sunt întemeiate.
Conform dispozițiilor de casare, instanța de apel era ținută să verifice situația posesiei terenurilor raportat la situația cadastrală din zonă și să identifice suprafața de 288 mp. constituită prin ordin al prefectului în favoarea pârâtei – recurente.
Întocmind suplimentul la raportul de expertiză, expertul S. E. realizează un plan de situație, aflat la fila 176 apel, reținut și în dispozitivul deciziei, care nu mai este identic cu planul anexă la raportul de expertiză inițial (f. 119 dosar apel).
Deși cele două planuri de situație diferă, expertul S. E. concluzionează că pârâta M. M. ocupă aceeași suprafață de 36 mp., în ciuda diferențelor vizibile dintre cele două planuri de amplasament, însă nu individualizează cu claritate această suprafață astfel încât executarea dispozitivului să fie posibilă. În plus, instanța de apel face o trimitere ambiguă prin dispozitiv la planul de situație în care ar fi trebuit să se individualizeze foarte clar suprafața de 36 mp.
În altă ordine de idei, tribunalul nu a lămurit pe deplin problema celor 288 mp. constituiți în favoarea pârâtei recurente, prin aceea că în suplimentul la raportul de expertiză nu se identifică toate parcelele care compun această suprafață, lipsind identificarea parcelei nr. 634/4 și generând astfel imposibilitatea verificării exacte a întinderii proprietății pârâtei recurente.
Având în vedere că modificarea deciziei recurate nu este posibilă în lipsa aspectelor ce ar fi trebuit clarificate în apel și că dispozitivul acestei decizii face trimitere la un plan de situație imposibil de pus în executare, curtea a apreciat că fondul cauzei nu a fost pe deplin cercetat și, în baza art. 312 Cod procedură civilă a admis recursurile, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, ocazie cu care vor fi avute în vedere și criticile aduse prin declarația de recurs de către reclamanți, pentru a se asigura o judecată unitară.
Cu adresa nr._ din 07.07.2008 cauza a fost înaintată Tribunalului Suceava pentru rejudecare
În rejudecare cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate de către reclamanții-apelanți, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a indicațiilor date prin decizia de casare, tribunalul reține că apelul este fondat pentru următoarele argumente:
Astfel, prin decizia civilă nr. 223 din data de 27.06.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr._, a fost admis apelul reclamanților N. V. și N. P., declarat împotriva deciziei civile nr.104 din data de 25.03.2008 a Tribunalului Suceava și a fost trimisă cauza aceleiași instanțe, spre rejudecare.
Reține instanța de control judiciar că instanță de apel era ținută să verifice situația posesiei terenurilor raportat la situația cadastrală din zonă și să identifice suprafața de 288 mp. constituită prin ordin al prefectului în favoarea pârâtei – recurente.
Întocmind suplimentul la raportul de expertiză, expertul S. E. realizează un plan de situație, aflat la fila 176 apel, reținut și în dispozitivul deciziei, care nu mai este identic cu planul anexă la raportul de expertiză inițial (f. 119 dosar apel).
Deși cele două planuri de situație diferă, expertul S. E. concluzionează că pârâta M. M. ocupă aceeași suprafață de 36 mp., în ciuda diferențelor vizibile dintre cele două planuri de amplasament, însă nu individualizează cu claritate această suprafață astfel încât executarea dispozitivului să fie posibilă. În plus, instanța de apel face o trimitere ambiguă prin dispozitiv la planul de situație în care ar fi trebuit să se individualizeze foarte clar suprafața de 36 mp.
În altă ordine de idei, tribunalul nu a lămurit pe deplin problema celor 288 mp. constituiți în favoarea pârâtei recurente, prin aceea că în suplimentul la raportul de expertiză nu se identifică toate parcelele care compun această suprafață, lipsind identificarea parcelei nr. 634/4 și generând astfel imposibilitatea verificării exacte a întinderii proprietății pârâtei recurente.
În rejudecare, tribunalul a pus în discuția contradictorie a părților și a încuviințat proba cu un supliment la raportul de expertiză întocmit inițial în cauză de expertul S. E. care trebuia să precizeze care din cele două schițe respectiv dea de la fila 119 dosar sau cea de la fila 176 dosar, este cea corectă; să individualizeze cu claritate suprafața de 36 m.p. teren ocupată de pârâta M. M. și să identifice toate parcelele ce compun suprafața de 288 m.p. constituită în favoarea pârâtei întrucât în lucrarea întocmită inițial de către expert lipsea identificarea parcelei nr.634/4 astfel încât nu se putea verifica exact întinderea proprietății pârâtei.
După mai multe adese comunicate expertului S. E. acesta a înaintat un răspuns la fila 38 dosar.
Întrucât niciuna din părți nu a fost mulțumită cu suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul S. E., iar pârâta intimată a solicitată proba cu o contraexpertiză, apelanții fiind de acord cu administrarea ei, în temeiul disp. art. 212 alin.2 raportat la art.129 alin.5 Cod Procedură Civilă, instanța a încuviințat această probă stabilind următoarele obiective pentru expert:
1. să procedeze la identificarea în teren și cadastral a suprafeței de 970 m.p. aparținând recurenților N. V. și N. P. potrivit sentinței civile nr.731 din 18 Iunie 1999 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în dosar nr.4493/1997 ;
2. – să identifice în teren și din punct de vedere cadastral a suprafeței deținute de pârâta M. M. M., inclusiv suprafața de 288 m.p. cu privire la care s-a constituit dreptul de proprietate din ordinul nr.137 din 22 Mai 2002;
3. – să identifice în terenuri și din punct de vedere cadastral suprafețele de teren deținute de ceilalți pârâți, eventual să precizeze expertul în baza căror acte dețin pârâții aceste terenuri ;
4.- să precizeze dacă între suprafața de teren identificată la pct.1 și cea de la punctele 2 și 3 există suprapuneri, iar în caz afirmativ, care este cauza și care este suprafața acestei suprapuneri;
5.- să precizeze dacă pârâții ocupă teren din cel aparținând reclamantei, din cel identificat la pct.1;
6.- să precizeze dacă proprietățile părților sunt delimitate prin semne de hotar vechi;
7.- să precizeze dacă în timp au fost modificate aceste semne de hotar;
8. - să se stabilească linia de hotar;
9. - să întocmească planul de situație față de cele constatate în teren.
Lucrarea a fost depusă de către expertul desemnat, T. P., la termenul de judecată din data de 10 decembrie 2009 – fila 137 ds., ambele părți formulând obiecțiuni la raport – fila 157, 181 ds. iar răspunsul expertului la aceste obiecțiuni se regăsește la fila 246 dosar.
Nici cu răspunsul la aceste obiecțiuni ambele părți nu au fost de acord manifestându-și din nou nemulțumirea față de răspunsul expertului – fila 387, 388 ds.
La termenul de judecată din data de 26 mai 2011, instanța a încuviințat proba cu o cercetare locală solicitată de către părți, în temeiul disp. art.215 Cod Procedură Civilă, la data de 10 iunie 2011, completul deplasându-se la fața locului, constările cercetării făcute în prezența părților și a martorului L. G. fiind consemnate în procesul verbal de la fila 402 ds.
Având în vedere faptul că odată cu cercetarea locală au fost identificate de către instanță vechile semne de hotar și care au fost confirmate de către părți, instanțâa a pus în discuție necesitatea efectuării unui supliment la raportul de expertiză urmând ca expertul, la stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților să aibă în vedere vechile semne de hotar.
Expertul a întocmit suplimentul de la fila 440 dosar însă răspunsul acestuia nefiind lămuritor, situație ce rezultă din concluzia sa proprie „ din punct de vedere tehnic nu știu ce să fac relativ la acest litigiu” ( fila 445 ds.) instanța pentru a dezlega corect pricina a dispus, le cererea părților, întocmirea unui nou raport de expertiză numindu-l în cauză pe expertul I. D., conform încheierii de ședință din data de 15 decembrie 2011.
Acest din urmă raport de expertiză a fost depus la termenul de judecată din data de 10 mai 2012 (fila 485 ds.).
Părțile au formulat și de această dată obiecțiuni la raportul de expertiză – filele 503, 506 ds, criticând lucrarea expertului prin aceea că nu a răspuns la toate obiectivele stabilite de către instanță și că din conținutul lucrării reiese că expertul nu a studiat întreaga documentație cadastrală vizând terenurile în litigiu.
Răspunsul expertului la aceste obiecțiuni se regăsește la fila 514 ds. și întrucât nu era lămuritor, instanța l-a audiat pe expert, răspunsul său fiind consemnat în procesul verbal de la fila 533 ds.
Totodată, instanța a stabilit în sarcina expertului să verifice și să răspundă cu privire la următoarele aspecte: să explice care este linia de hotar stabilită a fi corectă, în planul de situație anexă la raportul de expertiză – fila 495 ds., linia dreaptă sau cea frântă; să verifice documentația cadastrală, planuri de situație și extrase Cartea Funciară depuse de apelanți; fila 164-169 ds.; să verifice dacă reclamanții apelanți au eliberată o documentație proprie pentru terenul în litigiu precum și mențiunile din Cartea Funciară.
Expertul a depus lucrarea la fila 541 ds., părțile fiind nemulțumite de răspunsul acestuia, conform obiecțiunilor filele 555, 558 ds.
Apreciind că prin suplimentul la raportul de expertiză, expertul nu a răspuns la toate obiectivele fixate de către instanță la termenul de judecată din data de 11 octombrie 2012 și nu s-a conformat sarcinilor asumate în fața instanței cu ocazia audierii sale la termenul din 11.10.2012.
Omițând a clarifica aspectele nelămurite în raportul de expertiză întocmit inițial expertul a întocmit o lucrare ineficientă din punct de vedere juridic, motiv pentru care instanța, la cererea părților a dispus numirea unui nou expert, U. O., fixându-i obiectivele descrise în adresa de la fila 589 ds.
Lucrarea a fost depusă la termenul de judecată din 16 mai 2013, fila 602 ds. ambele părți formulând obiecțiuni care au fost respinse ca nefondate pentru argumentele arătate în încheierea de ședință din data de 30 mai 2013.
Apreciază instanța că acest ultim expert a răspuns complet și lămuritor la toate obiectivele formulate de părți, separat, precum și cele solicitate de către instanță, suplimentar, motiv pentru care și-a însușit întrutotul concluziile expertului.
Astfel, arată expertul, după vizualizarea semnelor vechi de hotar identificate de către instanță cu prilejul cercetării la fața locului, suprafața de teren se află în posesia reclamanților apelanți, în raport de limita la care este amplasat gardul vechi, a fost deplasat înspre proprietatea acestora datorită vechimii și fenomenelor naturale fiind de 932 m.p., colorată cu galben în planul de situație anexa 1 ds.
Expertul a propus două variante privind linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților: una ținând cont de vechile semne de hotar identificate de către instanță cu ocazia cercetării la fața locului respectiv: stâlp de lemn; colț WC – streașină - streașină - streașină – colț gard vechi; colorată cu roșu în planul anexă 1 și planul detaliu anexa 2; și alta propusă de expert, în linie dreaptă, pe aliniamentul stâlp vechi de lemn – colț gard reclamanți, pârâți și vecinul L. G., colorată cu verde în planurile de situație de la anexele 1 și 2.
Față de linia de hotar stabilită în funcție de semnele vechi de hotar, suprafața reieșită a fi ocupată de către pârâți din proprietatea reclamanților este formată din două părți distincte, una de 9,83 m.p. la sud de bucătăria veche a reclamanților ( hașurată cu linii oblice) și cealaltă de 5,75 m.p. la sud de gardul vechi de lemn ( hașurată cu puncte) totalizând 15,58 m.p., concluzionează expertul.
În raport de linia de hotar propusă de către expert, suprafața ocupată de către pârâți din proprietatea reclamanților este formată din două părți distincte, una de 9,58 m.p. la sud de bucătăria veche a reclamanților și cealaltă de 7,32 m.p., la sud de gard vechi din lemn, totalizând 16,9 m.p.
Expertul U. O. a verificat și planul de situație întocmit la data de 05.07.1992 de expertul P. M. care, arată expertul, nu a fost întocmit pentru exproprierea suprafeței de 61 m.p. din terenul antecesorilor reclamanților ci cu ocazia înstrăinării parcelei nr.1779/21, nou formată prin divizarea parcelei nr.1779/2 de către G. S. R. (Russin).
Lărgirea străzii M. E. a avut loc la sfârșitul anilor 1970, neexistând în prezent semne vechi ale hotarelor dintre vechile proprietăți și .> De asemenea, învederează expertul că nu există dovezi din care să rezulte suprafața de teren expropriată antecesorilor reclamanților și că nu ar fi operate exproprierile în C.F. astfel încât nu se poate stabili cu exactitate suprafața expropriată.
Explică de asemenea expertul că linia dreaptă este trasată de experți așa cum apare limita dintre parcelele vechi 1779/2 ( proprietatea reclamanților) și 1787/1 (pe care s-a format proprietatea pârâților) pe planurile cadastrale vechi.
Linia frântă reprezintă posesia actuală a suprafeței de teren care nu corespunde cu limita veche și că este posibil să fi existat înțelegeri pentru linia de hotar între antecesorii părților, ceea ce face ca semnele vechi constatate de către instanță cu ocazia cercetării locale din data de 10.06.2011 să nu fie coliniare.
Reclamanții apelanți au fost întabulați cu suprafața de 970 m.p. identică cu parcelele 1779/22 arabil de 306 m.p.; 1779/2 arabil de 409 m.p.; 2839/1 clădire de 100 m.p.; cu casa nr.32, . de vară și o magazie și 2839/2 curți, în C.F._ a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc, în baza planului de situație întocmit de Hopincă C-tin – fila 186 ds. nr.4493/1997, a sentinței civile nr.791/18.06.1999 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc fila 186 a aceluiași dosar și a deciziei nr.2948/13 noiembrie a Curții de Apel Suceava.
Conform încheierii nr.4152/28.08.2007, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1845/27.08.2007, proprietari tabulari sunt N. V. Orest și N. L. Teodosia, fiecare cu o cotă de ½.
Instanța a optat pentru linia de hotar propusă de expert având în vedere faptul că vechile semne de hotar au suportat transformări de-a lungul timpului astfel încât nu reflectă cu certitudine adevăratul hotar ci au doar caracter orientativ în stabilirea hotarului dintre proprietățile părților.
Totodată, în temeiul disp. art. 480 din vechiul cod civil instanța o va obliga pe pârâtă să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 16,9 m.p. ocupată fără drept, așa cum a fost identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert U. O..
Tribunalul va respinge ca inadmisibilă cererea nouă formulată de reclamanții apelanți, direct în calea de atac ( fila 23 ds.) prin care solicită obligarea pârâtei intimate M. M., să le plătească contravaloarea lipsei de folosință a terenului ocupat din proprietatea lor, respectiv mutare și demolare construcții, în temeiul disp. art.294 Cod Procedură Civilă.
Instanța va admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de către reclamanții apelanți, conform chitanțelor și decontului depus la dosar, în temeiul disp. art. 274 și 276 Cod Procedură Civilă.
Astfel, reclamanții apelanți au avansat următoarele sume de bani cu titlu de cheltuieli de judecată: fila 64 ds.- 300 lei onorariu avocat; fila 150 ds. – 500 lei onorariu avocat; fila 592 ds. – 702 lei onorariu expert U. O.; la dezbateri – 1200 lei diferență onorariu expert U. O. și 1.500 lei onorariu avocat, în total suma de 4200 lei reprezentând onorariu avocat ales și onorariu expert.
Cheltuieli de transport, astfel: la 45 de termene de judecată s-au prezentat ambii apelanți, la un termen doar unul dintre ei, iar la unul din termene au lipsit ambii.
Distanța dintre Câmpulung Moldovenesc și Suceava este de 70 km; dus-întors – 140 km x 45 de drumuri x 7 litri combustibilul / 100 km, rezultă cheltuieli de transport în sumă de 2650 lei rotunjit, în total rezultând suma de 6850 lei cheltuieli de judecată.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 296 Cod Procedură Civilă, tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată, în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite apelul formulat de reclamanții - apelanți N. V. și N. P., ambii domiciliați în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..32, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1289 din data de 07 octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr.711/2002, intimați fiind pârâții M. M., U. G., ambii din mun. Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava, C. I., din localitatea Pojorâta, de la azilul de bătrâni și L. M..
Schimbă în parte sentința civilă nr. 1289 din 7 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. 711/2002, în sensul că:
Stabilește linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale reclamanților N. V. și N. P. și ale pârâților M. M. M., pe aliniamentul 24 (stâlp vechi din lemn – 37 (colț de gard între reclamanți, pârâți și L. G.), colorată cu verde pe planurile de situație de la anexele 1 și 2 ale raportului de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expert judiciar U. O. – A., de la filele 611 – 612 dosar apel.
Obligă pârâta – intimată M. M. M., să lase în deplină proprietate și liniștită posesie, reclamanților apelanți, suprafața ocupată de 16,9 mp, formată din două părți distincte: una de 9.58 mp la sud de bucătăria veche a reclamanților și cealaltă, de 7,32 mp la sud de gardul vechi din lemn, identificată în aceleași planuri de situație, anexă la raportul de expertiză – filele 611 – 612 dosar apel.
Respinge ca inadmisibile, cererile noi formulate de reclamanții apelanți N. V. și N. P. în calea de atac a apelului – fila 23 dosar apel, având ca obiect mutare și demolare construcții, plată contravaloare chirie și mutare gard.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de reclamanții apelanți.
Obligă intimații – pârâți să plătească reclamanților – intimați, suma de 6850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 06 IUNIE 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. N. G. F. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. C.M.N.
Jud. CA SV. - A.C. + C.O. + T.C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.8 /12.07.2013.
← Fond funciar. Decizia nr. 2532/2013. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Decizia nr. 463/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
---|