Fond funciar. Decizia nr. 2532/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2532/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 3755/227/2012
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2532
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.11.2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții C. T., C. G., C. C. și B. L., toți cu domiciliul în comuna Rîșca, ., împotriva sentinței civile nr.920 pronunțată la data de 20.05.2013 de Judecătoria Fălticeni, în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. S. C. Olena, C. C. de fond funciar Râșca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr.36,județul Suceava..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții C. T. și C. G. asistați de avocat M. M., avocat H. M. pentru prim intimată, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Avocat H. M. pentru prim pârâta intimată depune la dosar împuternicire avocațială învederând totodată instanței faptul că acesteia nu i-au fost comunicate motivele de recurs, motiv pentru care solicită comunicarea acestora și amânarea pronunțării pentru a le studia în calitate de apărător al intimatei.
Instanța pune în discuția părților prezente la acest termen de judecată, excepția lipsei de interes a reclamanților în a promova acțiune în anularea titlului de proprietate al pârâtei în temeiul Legii nr.18/1991, raportat la împrejurarea că nu dețin la rândul lor titlu de proprietate pentru terenul în litigiu și acordă cuvântul atât cu privire la excepția invocată cât și pe fondul recursului.
Avocat M. M. pentru reclamanții recurenți solicită respingerea excepției, iar pe fond admiterea recursului așa cum a fost formulat pentru motivele expuse în scris, casarea sentinței civile recurate, în sensul de a admite acțiunea respectiv de a se consta nulitatea titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995 emis pe numele autoarei prim pârâtei, defuncta I. E., cu cheltuieli de judecată .
Avocat H. M. pentru prim pârâta intimată solicită admiterea excepției dat fiind faptul că reclamanții nu justifică interes în promovarea acțiunii și, pe fond, respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică cu precizarea că reclamanții au deținut terenul cu titlu de arendă, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar..
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față,reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ din 26.11.2012, reclamanții C. T., C. G., C. C. și B. L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele I. S. C. Olena, C. C. de fond funciar Râșca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 9 din 07.03.1995 emis pe numele autoarei prim pârâtei, defuncta I. E. pentru suprafața totală de 3,4108 ha teren, situat pe raza satului Slătioara, . după administrarea probatoriului ce va fi administrat, să fie exclusă din titlu suprafața de 7,690 mp. pe care o dețin din anul 1963, figurând în registrul agricol și achitând anual impozite, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamanții au arătat că dețin din anul 1963 suprafața de 7,690 mp. situată pe raza satului Slătioara, . 4.320 mp. teren arabil și 3370 mp. fânaț, terenuri pentru care au solicitat constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată.
Titlul de proprietate în litigiu este emis în anul 1995, cu toate că terenul se află în zonă necooperativizată, iar la acea vreme nu se eliberau titluri de proprietate pentru terenurile ce nu au fost înscrise în CAP, astfel că titlu a fost eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la acea vreme.
Față de motivele invocate, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
In dovedire, înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri și martori.
In drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii 18/1991.
Prin întâmpinarea depusă la filele 21-23 dosar, C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu privire la primul capăt de cerere, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995 emis în favoarea defunctei I. E., pentru suprafața de 3,4108 ha situată situat pe raza satului Slătioara, . titlul de proprietate se emite de către C. Județeană și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.
Titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte de caracterul drepturilor ce decurg de aici.
Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important, prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar.
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite, se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul, apoi se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.
Arată că în arhiva instituției, se regăsesc numai documentațiile în baza cărora s-au emis hotărârile comisiei județene de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor locale de fond funciar și a ordinelor emise de prefect, nefiind depozitate și documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, acestea aflându-se în arhiva OCPI Suceava și în arhiva comisiilor locale de fond funciar.
Față de cele de mai sus, solicită ca judecarea prezentei cauze să se facă în contradictoriu cu C. locală de fond funciar Rîșca, comisie de la care se pot solicita relații cu privire la acțiunea formulată de reclamanți și care întocmește și documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
In ceea ce privește obligarea Comisiei Județene la plata cheltuielilor de judecată, arată că potrivit art. 51 alin.1 din Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este o autoritate publică, cu autoritate administrativ-jurisdicțională, competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale, iar conform dispozițiilor art. 52 din același act normativ, comisia județeană este o autoritate publică, cu autoritate administrativ-jurisdicțională, fără personalitate juridică, fără patrimoniu propriu și respectiv, buget propriu.
Pe cale de consecință, solicită a se constata că în mod greșit reclamantul a solicitat obligarea Comisiei Județene la plata cheltuielilor de judecată.
In drept, își întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile Legii 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, HGR 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă, solicită ca judecarea prezentei cauze să se facă și în lipsă.
C. de fond funciar Rîșca a formulat întâmpinare (f.25 dosar), a invocat lipsa calității procesual active a reclamanților în promovarea acțiunii, motivat de faptul că aceștia nu au în registrul agricol teren și nu au plătit taxele și impozitele, având calitatea de chiriași.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii, întrucât reclamanții nu au avut teren înscris în evidențele Primăriei comunei Rîșca, iar autorii lor nu l-au deținut ca proprietari.
Terenul în litigiu a fost înscris în registrul agricol pe numele defunctei I. E., nefiind predat la CAP, deoarece . zonă necooperativizată. Terenul a fost preluat la Decretul 308/1954 împreună cu celelalte terenuri ale pârâtei.
Documentele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat sunt adeverință din registrul agricol al anilor 1959-1962, fișa proces verbal de punere în posesie, anexă, adeverință de proprietate, fiind înaintate instituțiilor superioare pentru eliberarea titlului.
Pârâta I. S. C. Olena a formulat note de concluzii (f.43 - 45 dosar), prin care a solicitat admiterea excepției privind lipsa calității procesual active a reclamanților în promovarea acțiunii, cât și admiterea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii, excepții invocate de către C. locală de fond funciar Rîșca, prin adresa nr. 242/17.01.2012.
Cu cheltuieli de judecată.
Astfel, conform dispozițiilor art. 41 și următoarele din vechiul Cod procedură civilă calitatea procesuală activă trebuie să o aibă reclamantul; să fie titularul dreptului dedus judecății, având interesul de a valorifica un drept subiectiv civil cu concursul instanței de judecată.
Menționează pârâta că dreptul reclamanților de a solicita nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate contestat nu se justifică și din prisma lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes în promovarea acțiunii, deoarece doar reclamantul C. T. deține terenul de 7690 mp., ceilalți reclamanți deținând alte terenuri tot din proprietatea acesteia. Presupune că între persoana reclamantului și titularul dreptului în raportul juridic civil trebuie să existe identitate.
In ce privește excepția lipsei de interes, arată că aceasta este dată, deoarece toți reclamanții nu dovedesc că odată cu promovarea acestei acțiuni că au un interes personal, legitim, direct și imediat.
Precizează că reclamanții au plătit o chirie anuală simbolică, nedovedind cu nici un document că terenul în suprafață de 7690 mp. le-ar aparține.
In fapt, arată că terenul din titlul de proprietate contestat, a aparținut bunicului său, C. Gh. V., deținut în baza registrului agricol din anii 1950, după care a fost confiscat la Decretul 308/1953 de către PCR. În total a fost confiscată o suprafață de 18 ha teren, conform registrului agricol și testamentului autentificat sub nr. 1248/10.10.1947.
Cu ocazia confiscării au fost întocmite niște schițe pe trupuri de teren, în care apare și terenul în litigiu, ca făcând parte dintr-o suprafață mai mare de 3 ha, cât este reconstituit dreptul de proprietate în acea parcelă, situată la locul numit „ la slatină” pe raza satului Slătioara, .: pădurea statului și Orfanii C..
Ulterior, terenul a fost folosit ca lot zootehnic, conform „situației terenului” provenit din donație, iar mai târziu a fost dat spre folosință unor cetățeni săraci.
După apariția Legii 18/1991, autoarei sale, defuncta I. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,4108 ha dispusă în două trupuri: 4312 mp. și 2,97 ha, din care face parte terenul în litigiu, fiind întocmită fișa proces verbal de punere în posesie.
Arată că reclamanții au dorit să rămână în posesia terenului achitând o chirie lunară autoarei sale, de comun acord cu aceasta, iar după decesul acesteia, cu ea, pârâta.
O parte din suprafețele de teren, cele de la stradă, au dorit să le cumpere în anul 1997 C. G. și M. N., însă această vânzare nu a mai avut loc.
Precizează pârâta că a achitat taxele și impozitele corect, a întocmit schițele cadastrale și a intabulat terenul în Cartea funciară și, pentru aceste motive, solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
In dovedire, anexează la dosar înscrisurile de care a făcut vorbire(f.46-73).
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare (f.41-42 dosar), prin care solicită respingerea excepțiilor invocate de către pârâți, ca nefondate.
In fapt, arată că au formulat acțiune în constatare, în baza uzucapiunii mari, de peste 30 de ani, deoarece pentru terenurile cu care au fost înzestrați de autorii lor, nu s-au făcut acte de proprietate.
Excepțiile invocate nu sunt date, motivat de faptul că ei nu justifică vreun interes legitim în constatarea dreptului de proprietate, în afara unor testamente la vremea respectivă, nu au fost valorificate - nu se face dovada moștenirii, dezbateri succesorale, iar alte titluri autentice nu s-au mai putut prezenta.
Consideră că sunt singurii care au exercitat o posesie continuă, în nume de proprietari, publică, nemijlocită, încât susținerile pârâților apar nefondate și solicită respingerea excepțiilor invocate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual active ca urmare a lipsei de interes invocată de intimata comisia de aplicare a Legii 18/1991 Rîșca, aceasta a fost pusă în discuția părților, anterior dezbaterilor în fond, excepție respinsă cu motivarea expusă în încheierea de ședință din data de 14.05.2013.
Prin sentința civilă nr. 920 din 20.05.2013, Judecătoria Fălticeni a respins cererea având ca obiect „nulitate absolută parțială a titlului de proprietate”, privind pe reclamanții C. T., C. G., C. C. și B. L., în contradictoriu cu pârâtele I. S. C. Olena, C. C. de fond funciar Râșca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, jud. Suceava, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr. 9 din 07.03.1995 (f.5 dosar) s-a reconstituit în favoarea autoarei intimatei, defuncta I. E., dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,4108 ha teren situat pe raza satului Slătioara, ..
Potrivit documentației înaintate de C. de fond funciar Rîșca, jud. Suceava și a celorlalte înscrisuri depuse la dosar, rezultă că suprafața de teren pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate contestat, suprafață în care se include și terenul în litigiu de 7690 mp. a fost evidențiată în registrul agricol din anii 1953-1954 al Primăriei ., pe numele C. Gh. V., tatăl defunctei I. E. și autoarea intimatei.
Această suprafață de teren a fost preluată la stat în baza decretului 308/1953, fapt dovedit cu înscrisurile de la filele 62-66 dosar - registrul de evidență a terenurilor predate statului, conform HCM nr. 308 din 01.02.1953, registru în care figurează și autorul C. Gh. V..
La apariția Legii 18/1991, I. E. - fiica defunctului C. Gh. V. a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate, înregistrată sub nr. 169 (f.97 dosar), prin care a solicitat restituirea mai multor suprafețe de teren, printre care și cel situat la „S.”, cca. 3 ha, terenul în litigiu.
In acest sens a fost întocmită documentație prevăzută de Legea 18/1991, în sensul emiterii fișei - proces verbal de punere în posesie (f.38 dosar), precum și a titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995.
Reclamanții au invocat, în principal, deținerea suprafeței de 7690 mp. teren situat pe raza satului Slătioara, ., încă din anul 1963, pentru care au solicitat pe cale separată, constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, ori, sub acest aspect, nu au prezentat o hotărâre judecătorească care să le confere acest drept, iar în altă ordine de idei, au invocat faptul că terenul se află în zona necooperativizată și nu se pot elibera titluri de proprietate pentru că terenurile nu au fost înscrise la CAP.
Ori, sub acest aspect, art. 8-11 din Legea 18/1991 prevede „ stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului se face prin constituirea sau reconstituirea acestui drept, suprafața adusă în cooperativa de producție fiind cea care rezultă din actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cerere de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori”
Potrivit probatoriului administrat, rezultă că bunicul intimatei, defunctul C. V., a figurat în registrul agricol până în anul 1953 cu suprafața de 3,4108 ha teren situat pe raza satului Slătioara, ., iar prin HCM nr. 308/1953 terenul a fost preluat la stat, autoarea acesteia I. E., în prezent decedată, a formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că în mod legal a fost emis pe numele acesteia din urmă, titlul de proprietate nr. 9/07.03.1995.
Potrivit art. 27 alin. 21 din Legea 18/1991 republicată și modificată prin Legea 247/2005 „proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în CAP, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, vor putea cere prefectului prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi”.
Față de situația de fapt reținută, susținerile reclamanților sunt considerate nefondate, întrucât au dreptul de a solicita titluri de proprietate și persoanele din zone necooperativizate care nu au predat teren la CAP.
Nefiind incidente dispozițiile art. III pct. 1 lit. a din Legea 169/1997 cu modificările ulterioare, instanța a respins cererea reclamanților de constatare nulitate absolută titlu de proprietate, ca nefondată.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții C. T., C. G., C. C. si B. L.,pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii, în sensul de a admite acțiunea astfel cum au formulat-o, respectiv de a constata nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995, emis pe numele autoarei prim-paratei, defuncta I. E., pentru suprafața totala de 3,4108 ha teren, situată pe raza satului Slatioara, ., cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că prin sentința civilă nr. 920/20.05.2013 a Judecătoriei Fălticeni a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta I. S. C. Olena, prin care au solicitat constatarea nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995, emis pe numele autoarei prim-pârâtei, defuncta I. E., pentru suprafața totală de 3,4108 ha teren, situată pe raza satului Slatioara, ..
Se motivează de către instanța de judecată prin prisma dispozițiilor art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată și modificată prin Legea nr. 247/2005, arătându-se că au dreptul de a solicita titluri de proprietate și persoanele din zonele necooperativizate care nu au predat teren la CAP.
Motivarea instanței este străină de natura cauzei, soluționându-se pricina prin prisma unor dispoziții legale care nu erau in vigoare la data când s-a emis titlul de proprietate in anul 1995.
Or, dispozițiile art. 27 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată și modificată datează de abia din anul 2005, or legea civilă nu retroactivează, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu își găsesc aplicarea în cauza de față.
Pe de altă parte, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, republicată, „stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. „
Rezultă de aici că noțiunea de „reconstituire a dreptului de proprietate” vizează acele situații în care persoana îndreptățită a avut teren în proprietate și a pierdut această proprietate în condițiile avute în vedere de lege.
Or, în cauză defuncta I. E. nu a pierdut în nici un fel dreptul de proprietate asupra acestui teren, terenul se află pe raza comunei R., care nu a fost supusă procesului de cooperativizare, unde nu a fost înființat CAP, iar terenurile nu au ieșit nici din posesia și nici din proprietatea persoanelor, astfel încât prevederile acestei legi nu sunt aplicabile în cauză.
De asemenea, potrivit alin. 2 din același art. 8 din Legea nr. 18/1991, persoanele îndreptățite să beneficieze de legea fondului funciar sunt „membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.”
Cum defuncta I. E. nu a avut niciodată calitatea de membru cooperator, cum nu a adus pământ în cooperativa agricolă de producție și nici nu i s-a preluat teren, a de constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 9/07.03.1995, incident fiind motivul de nulitate absolută prevăzut de art. III alin. 1 lit. a, pct. i din Legea nr. 169/1997.
Dacă într-adevăr acest teren a fost preluat din patrimoniul autoarei prim-paratei, în cauză oricum nu pot fi incidente prevederile Legii nr. 18/1991 pentru redobândirea dreptului de proprietate asupra acestuia, cel mult se putea uza de prevederile Legii nr. 10/2001.
Terenul a rămas în proprietate privată, întrucât în ipoteza contrarie ei nu aveau posibilitatea de a exercita posesia acestei suprafețe încă din anii 1960, astfel că și față de aceste considerente sentința apare ca fiind nelegală și netemeinică.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9, art. 3041 Cod procedură civilă.
La termenul de astăzi, 26.11.2013, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei de interes a reclamanților în a promova acțiune în anularea titlului de proprietate al pârâtei în temeiul Legii nr.18/1991, raportat la împrejurarea că nu dețin la rândul lor titlu de proprietate pentru terenul în litigiu și acordă cuvântul atât cu privire la excepția invocată cât și pe fondul recursului.
Intimatele C. C. de fond funciar Râșca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, deși legal citate, nu și-au delegat un reprezentant în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
Intimata I. S. C. Olena nu a formulat întâmpinare, însă prezent la dezbateri apărătorul ales al acesteia, avocat H. M. a solicitat admiterea excepției invocată din oficiu de instanță, dat fiind faptul că reclamanții nu justifică interes în promovarea acțiunii și, pe fond, respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică, cu precizarea că reclamanții au deținut terenul cu titlu de arendă.
Analizând excepția lipsei de interes a reclamanților în a promova acțiune în anularea titlului de proprietate al pârâtei în temeiul Legii nr.18/1991, raportat la împrejurarea că nu dețin la rândul lor titlu de proprietate pentru terenul în litigiu urmează a fi admisă, întrucât prin cererea formulată reclamanții C. T., C. G., C. C. și B. L. au solicitat să se constate nulitatea absolută parțiale a titlului de proprietate nr. 9 din 07.03.1995 emis pe numele autoarei prim pârâtei, defuncta I. E., pentru suprafața totală de 3,4108 ha teren, situat pe raza satului Slătioara, . au obținut constituire sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului individualizat anterior.
Potrivit art. III al.2 din Legea nr.169/1997 nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților și alte persoane care justifică un interes legitim.
Persoanele care justifică un interes legitim, în accepțiunea textului de lege indicat, sunt acele persoane care au fost prejudiciate prin acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanei chemată în judecată, înțelegând prin aceasta orice persoană ale cărei drepturi sau interese au fost încălcate sau nesocotite la eliberarea titlului de proprietate.
Prin urmare, reclamanții justifică interes în a promova acțiunea numai printr-un alt titlu de proprietate emis în baza legii fondului funciar sau printr-un alt act, eventual adeverință de proprietate eliberată de C. locală de fond funciar, Hotărâre a Comisei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Ordin al Prefectului sau hotărâre judecătorești, prin care se dovedește că le-a fost recunoscut, în condițiile Legii nr.18/1991, dreptul de proprietate ce le este lezat prin titlul a cărui anulare se solicită.
Așa fiind, deși reclamanții au invocat, în principal, deținerea suprafeței de 7690 mp. teren situat pe raza satului Slătioara, ., încă din anul 1963, pentru care au solicitat pe cale separată, constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, nu au prezentat o hotărâre judecătorească care să le confere acest drept, de a solicita anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei. Pentru ca interesul să fie protejat de lege, trebuie să fie născut și actual, personal și direct, condiții ce ar putea fi realizate în conformitate cu dispozițiile art. III al. 2 din Legea nr.169/1997, numai în ipoteza în care reclamanții ar opune pârâtei un drept real concurent, de natura celui contestat, ceea ce nu este cazul în speță, reclamanții neavând constituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu.
În aceste circumstanțe în care reclamanții nu au constituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, demersul judiciar inițiat de aceștia, prin care au solicitat anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei, este lipsit de utilitate practică și fără nici o consecință asupra patrimoniului lor.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că în cauză este dată excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii pentru anulare titlu de proprietate emis în favoarea pârâtei.
Reținerea cu precădere a excepției lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii, excepție de fond absolută și peremtorie, împiedică analiza pe fond a pretențiilor formulate și implicit a motivelor de recurs vizând aceste aspecte, în conformitate cu prevederile art.137 Cod procedură civilă.
Pentru considerente expuse, tribunalul, în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat și va menține legalitatea sentinței pronunțată de prima instanță.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod procedură civilă, dispune obligarea reclamanților recurenți să achite pârâtei intimate I. S. C. Oleana suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea prezentei acțiuni.
Respinge recursul formulat de reclamanții C. T., C. G., C. C. și B. L., toți cu domiciliul în comuna Rîșca, ., împotriva sentinței civile nr. 920 pronunțată la data de 20.05.2013 de Judecătoria Fălticeni, în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. S. C. Olena, C. C. de fond funciar Râșca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr. 36 ,județul Suceava, ca nefondat.
Obligă recurenții la plata către intimata I. S. C. Oleana a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. G. D. I. M.
Grefier,
S. A.
Red.IM/Tehnored. SA/2ex/Judecător fond A. I.
| ← Anulare act. Hotărâre din 21-05-2013, Tribunalul SUCEAVA | Grăniţuire. Decizia nr. 224/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
