Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 882/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 882/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 1620/206/2014
Dosar nr._ Ordonanță președințială
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 882
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 OCTOMBRIE 2014
PREȘEDINTE: V. O. D.
JUDECĂTOR: S. A.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către pârâtul L. V., împotriva sentinței civile nr. 780 din data de 30 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamanții Șipotianu N. și Șipotianu P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanții intimați, asistați de avocat A. N., lipsă fiind pârâtul apelant.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, de către pârâtul apelant dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, pe care o anulează, apelul fiind legal timbrat și completări la motivele de apel și pune în discuție tardivitatea formulării acestora.
Apărătorul reclamanților intimați precizează că pârâtul apelant nu a formulat în termen legal completările la motivele de apel, însă prin acestea se reiterează aceleași motive.
Instanța, în măsura depășirii motivelor inițiale de apel, invocă tardivitatea formulării completărilor la motivele de apel.
Apărătorul reclamanților intimați, în măsura depășirii motivelor inițiale de apel, solicită admiterea excepției tardivității completărilor la motivele de apel formulate de către pârâtul apelant.
Instanța, în măsura în care completările la motivele de apel nu reprezintă o explicitare a motivelor inițiale, apreciază ca tardiv formulate completările la motivele de apel – f. 18-23, față de disp. art. 470 al. 1 lit. c și alin.3 din noul Cod de procedură civilă, conform cărora motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul trebuie arătate prin cererea de apel, sub sancțiunea decăderii.
Instanța pune în discuție probatoriul solicitat de către pârâtul apelant în sensul refacerii probelor administrate la prima instanță.
Apărătorul reclamanților intimați precizează că probele care au fost administrate la prima instanță au fost: proba testimonială - martorul audiat este prezent în instanță, astfel că nu se opune reaudierii acestuia, proba cu înscrisuri – reclamanții intimați nu mai au alte înscrisuri de depus la dosar; audierea minorului - această probă nu se poate administra în această fază procesuală, întrucât minorul nu se mai află la reclamanții intimați, deoarece pârâtul apelant a venit împreună cu poliția și l-a luat.
Având în vedere că prin cererea de apel (f.8), pârâtul apelant a făcut afirmații generice, în ceea ce privește probatoriul, neindicând în concret în ce măsură trebuie refăcut, ce probe trebuie readministrate de către instanța de apel, pentru ce motiv, ce nemulțumiri are în raport de administrarea probelor de către prima instanță, ce mai dorește să sublinieze prin refacerea probatoriului și prin completarea acestuia, respinge cererea de refacere a probatoriului formulată de către pârâtul apelant.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Apărătorul reclamanților intimați solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamanții intimați și arată că este de acord cu înscrisurile depuse de către partea adversă.
Având în vedere faptul că proba cu înscrisuri a fost solicitată potrivit disp. art. 478 al. 2 din noul Cod de procedură civilă, aceasta fiind utilă soluționării cauzei, instanța, în baza art. 479 al. 2 din noul Cod de procedură civilă încuviințează această probă.
Față de împrejurarea că prin completările la motivele de apel formulate de către pârâtul apelant s-a solicitat proba cu efectuarea în cauză a unei anchete sociale la domiciliul acestuia, constatându-se anterior că aceste completări au fost formulate tardiv, instanța respinge această probă ca tardiv formulată.
Apărătorul reclamanților intimați, față de susținerile pârâtului apelant formulate chiar și prin completările la motivele de apel, cu privire la fiul său N. A., în sensul că acesta la momentul accidentului i-ar fi intrat în cap un fier, precizează că prin înscrisul depus la dosar la acest termen de judecată – scrisoare medicală/bilet de ieșire din spital, reclamanții intimați au înțeles să facă dovada faptului că acesta a fost diagnosticat ca având luxație și solicită încuviințarea probei cu acest înscris.
Instanța încuviințează proba cu înscrisul depus la dosar de către apărătorul reclamanților intimați și pune în discuție probele solicitate de către pârâtul apelant prin răspunsul la întâmpinare – f. 57 dosar, respectiv proba cu efectuarea în cauză a unei anchete sociale și cea cu audierea minorului L. N.-A..
Apărătorul reclamanților intimați, având în vedere că părțile se află în procedura ordonanței președințiale, arată că pârâtul apelant este cel ce trebuie să producă aceste probe și apreciază că acestea ar fi utile în dosarul de fond, dosar în care s-a solicitat stabilirea domiciliului minorilor, în prezentul dosar instanța fiind ținută a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile ordonanței președințiale, motiv pentru care solicită respingerea acestor probe.
Instanța respinge probele solicitate de către pârâtul apelant, respectiv proba cu efectuarea în cauză a unei anchete sociale și cea cu audierea minorului L. N.-A., ca tardiv formulate, acestea trebuiau să fie solicitate prin cererea de apel; instanța nu consideră că acest probatoriu este impus de susținerile reclamanților intimați prin întâmpinare pentru a fi solicitat prin răspunsul la întâmpinare, de asemenea, mai trebuie precizat și faptul că minorul L. N.-A. fiind audiat în fața primei instanțe – f.52 dosar fond.
Apărătorul reclamanților intimați arată că nu mai are cereri de probe de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul reclamanților intimați solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, cu precizarea că atât la prima instanță, cât și în calea de atac, singurele dovezi ale celor susținute au fost cele produse de către reclamanții intimați, afirmațiile pârâtului apelant nu au fost dovedite, acesta a atașat la completările la motivele de apel și la răspunsul la întâmpinare o . acte din care rezultă că și-a făcut forme legale doar pentru sine la domiciliul indicat de reclamanții intimați, pârâtul apelant nu a formulat apărări, nu consideră să aibă în grijă interesul superior al minorului, nu are cunoștințe dacă minorul frecventează școala, acesta este atașat de bunicii materni, în cauză nu s-a făcut dovada că pârâtul apelant i-ar putea oferi acestuia tot ceea ce-i trebuie, iar copilul ar locui împreună cu concubina cu care pârâtul apelant mai are un copil.
Reclamantul intimat precizează că minorul a fost luat de tată în luna august, acesta s-a prezentat la domiciliul reclamanților intimați cu numita P. E., cu poliția și asistența socială, copilul nu a dorit să vorbească cu tatăl său, nici să-l vadă, acesta din urmă l-a amenințat pe reclamantul intimat că o să-l omoare, cu copilul reclamanții intimați au mai vorbit la telefon, însă nu sunt lăsați să vorbească cu acesta.
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
P. cererea înregistrată la data de 14 iulie 2014 reclamanții Șipotianu N. și Șipotianu P. l-au chemat în judecată pe pârâtul L. V., solicitând ca prin ordonanță președințială, să se stabilească locuința minorului L. N. A., născut la data de 13 octombrie 2006, la domiciliul reclamanților din satul Vama, ., nr.6, județul Suceava, până la soluționarea fondului cererii de drept comun, având același obiect, urmând ca pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de proces.
În motivarea cererii, întemeiată în drept pe disp.art.996 și urm.din Codul de procedură civilă, reclamanții au arătat că au introdus pe rolul acestei instanțe cerere de drept comun, prin care au solicitat stabilirea locuinței minorului N. A. la domiciliul lor, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, obligarea pârâtului la restituirea sumelor de bani constituind alocație de stat și pensie de urmaș, urmând ca instanța să dispună ca aceste drepturi să le fie plătite lor pentru minor, până la împlinirea majoratului său.
Au menționat că mama minorului, respectiv fiica reclamanților L. A., a decedat in urma unui accident rutier in anul 2011, iar în urma decesului, atât ei, cât și pârâtul și cei doi copii ai fiicei lor cu pârâtul, au fost implicați într-un litigiu privind acordarea de despăgubiri materiale și morale.
P. sentința civilă nr.423/2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud li s-a admis cererea și s-a dispus de către instanță să li se plătească sume importante de bani de firma de asigurări. Că sumele primite de minorii L. N. A. și L. C. C. sunt foarte mari și singura persoană care are control asupra acestor sume este pârâtul, care folosește sumele de bani pentru propriile interese și în detrimentul minorilor.
Au precizat reclamanții că minorul C. C. în vârstă de 14 ani a ales să locuiască la reședința pârâtului, în județul B., unde acesta s-a mutat de ceva vreme împreună cu concubina sa, cu care mai are un copil și care în prezent este din nou însărcinată.
Reclamanții au menționat că aparența dreptului există întrucât minorul L. N. A. a locuit în permanență în domiciliul lor, că pârâtul dorește să desprindă minorul din mediul său familial, iar minorul se teme că pârâtul va veni și îi va face rău, luându-l cu forța de la reședința pe care și-a stabilit-o în județul B., fapt care dacă s-ar realiza ar pricinui suferințe și traume psihice minorului, care l-ar afecta întreaga viață.
Pârâtul nu s-a prezentat în instanță, dar a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea cererii cu motivarea că nu s-a opus niciodată ca cei doi fii rezultați din căsătoria cu L. E. A., decedată într-un accident de circulație, să aibă relații cu reclamanții, dar acest lucru nu le dă dreptul acestora să îi ordone ceea ce trebuie să facă în privința copiilor săi, în condițiile în care are posibilități financiare. A precizat că din anul 2012 a plecat din domiciliul reclamanților, unde deține și în prezent o locuință proprietate personală și s-a mutat în satul P., ., unde deține o casă și teren dobândită prin cumpărare, urmând să-șui perfecteze actele. Că atunci când a plecat din domiciliul reclamanților, a rămas în relații foarte bune, iar înțelegerea a fost ca minorul N. A. să rămână la ei până își va aranja situația în . vedere interesul superior al fiului său cel mic, astfel încât a plecat doar cu minorul L. C. C., care este mai mare. Că în prezent reclamanții au formulat cererea de ordonanță președințială și o acțiune prin care au solicitat să se stabilească locuința minorilor la ei, ce face obiectul dosarului_, fără ca el să cunoască această împrejurare.
În aceste condiții pârâtul a invocat excepția necompetenței teritoriale și materiale a Judecătoriei Câmpulung Mold. motivat de împrejurarea că la data depunerii cererii de chemare în judecată el are deja domiciliul, fără forme legale, în satul P. din județul B., împrejurare de fapt care este cunoscută de reclamanți.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, motivat de împrejurarea că nu l-a pus în primejdie pe copilul său, că a existat o înțelegere verbală între el și reclamanți, referitor la minor, pe care el a respectat-o însă reclamanții au încălcat-o.
A precizat că în casa în care a locuit cu soția sa decedată, au rămas toate documentele sale, respectiv actele de proprietate ale imobilului din . stare civilă, anchete sociale și nu s-a deplasat până în prezent în locuința menționată mai sus, dorind să evite discuțiile neplăcute cu reclamanții, care au pus stăpânire pe toate bunurile mobile și imobile, care sunt bunurile sale și ale minorilor.
Pârâtul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La solicitarea reclamanților a fost audiată martora Șipotianu N. A., din depoziția căreia instanța a reținut că de la naștere minorul N. A. a locuit în gospodăria reclamanților, iar după moartea mamei sale, pârâtul a plecat la muncă în Italia, iar minorul a rămas în continuare în grija reclamanților, unde se află și în prezent. Că pârâtul a fost de acord ca minorul A. să locuiască împreună cu reclamanții, acesta plecând din . mai 2014 și precizând că pleacă în județul B. la sora sa să se recreeze însă de la data plecării și până în prezent nu s-a mai interesat de minorul A., nu l-a vizitat și nu i-a trimis nici un fel de bunuri. Martora a mai arătat că minorul A. este foarte atașat de reclamanți, că aceștia locuiesc într-o gospodărie formată din casă și anexe gospodărești, au teren, animale, sunt pensionari, astfel încât îi oferă condiții foarte bune minorului pentru a-i asigura o creștere și îngrijire corespunzătoare.
P. sentința civilă nr. 780 din data de 30 iulie 2014, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a respins excepția necompetenței materiale și teritoriale a cauzei invocată de pârât, a admis cererea având ca obiect „ordonanță președințială”, formulată de reclamanții Șipotianu N. și Șipotianu P., în contradictoriu cu pârâtul L. V. și în consecință a stabilit locuința minorului L. M. A., născut la data de 13 oct.2006 la domiciliul reclamanților, în sat Vama, ., nr.6, județul Suceava, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ și a obligat pârâtul la 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pe cale de ordonanță președințială se pot lua doar măsuri provizorii, grabnice, cu privire la păstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlăturarea pierderilor ce s-ar ivi cu prilejul executării.
O condiție generală de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială este urgența în luarea unor măsuri. Pe cale de ordonanță președințială, se pot lua numai măsuri vremelnice, iar nu măsuri cu caracter definitiv, care echivalează cu soluționarea în fond a pricinii.
În speță, părțile au pe rolul judecătoriei Câmpulung Mold.dosarul nr._/2014 având ca obiect „stabilire domiciliu minor, pensie de întreținere și pretenții”, în cauză nefiind încă fixat primul termen de judecată.
Din căsătoria lui L. V. cu L. E.-A., căsătorie încheiată la data de 4 martie 2000, au rezultat minorii L. N. A., născut la data de 13 oct.2006 și L. C. C., născut la data de 8 mai 2000. Mama minorilor, L. E. A., a decedat la data de 21 august 2011 în urma unui accident de circulație. După decesul acesteia pârâtul și cei doi minori au continuat să locuiască în . luna mai 2014, alături de reclamanți; după această dată, pârâtul împreună cu minorul C. C. a plecat în județul B., acesta afirmând că va sta să se recreeze la sora sa, martora Șipotianu N. A. arătând că acesta a plecat în județul B. împreună cu concubina lui, cu care are un copil, iar în prezent este însărcinată.
Minorul N. A. a rămas în continuare în grija și supravegherea reclamanților, de care este foarte atașat, aceștia vând o situație materială bună, care le permite să-i asigure minorului o creștere și îngrijire corespunzătoare.
Minorul este foarte atașat de reclamanți, împrejurare de fapt, care a fost observată și cu prilejul audierii acestuia, la termenul de soluționare a cauzei, ocazie cu care minorul a arătat că dorește să locuiască în continuare al bunicii săi, de care este foarte atașat.
De altfel, așa cum a rezultat din ansamblul probator al cauzei, pârâtul a fost de acord ca minorul N. A. să rămână în locuința reclamanților, însă aceștia au temerea că pârâtul îl va lua pe minorul A. din locuința în care a crescut de la nașterea sa și îl va duce în județul B., într-un mediu total nefavorabil, în condițiile în care acesta și-a refăcut viața, mai are un copil cu actuala concubină, care este în prezent însărcinată.
Instanța a reținut și împrejurarea că prin sentința civilă nr.423/2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud S.C.Asigurare Reasigurare Astra București a fost obligată, între altele, la suma de 120.000 lei daune morale și o sumă periodică de 133 lei lunar de la data accidentului-21.08.2011 și până la majorat în favoarea minorului N. A., născut la data de 13 oct,.2006, sumă pe care reclamanții se tem că pârâtul o va cheltui în scopuri personale, fără a-i asigura un viitor minorului.
În ceea ce-l privește pe pârât acesta nu a făcut dovada susținerilor sale din cererea aflată la dosar, iar referitor la excepția necompetenței teritoriale și materiale a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, de a soluționa cauza instanța a constatat că nu a fost dată pentru următoarele: potrivit art.107 cod proc.civilă cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
În speță, din notele scrise depuse la dosar a rezultat faptul că pârâtul nu are domiciliul stabil în satul P., ., așa cum a susținut acesta, domiciliul actual aflându-se în ., ..6, județul Suceava, acolo unde pârâtul a arătat că deține o locuință proprietate personală.
Acesta nu a depus la dosar acte din care să rezulte faptul că domiciliul actual este în județul B., pârâtul având doar reședința în satul P. judetul B., astfel încât instanța a apreciat că este competentă să soluționeze această cauză, motiv pentru care excepția invocată de pârât a fost respinsă ca nefondată.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța a admis acțiunea, așa cum a fost formulată de reclamanți și a stabilit locuința minorului L. A. la domiciliul acestora, în satul Vama, . nr.6, județul Suceava, până la soluționarea dosarului nr._ .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul prin care a arătat următoarele:
Sentința civilă atacată a fost dată cu încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute de art.16 alin. (1) și (2); art.21 alin.(3) și art.22 alin.(2) din Constituția României.
Mai mult, sentința civilă atacată a fost dată în lipsa unui raport de anchetă socială, Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Comunei Vama, județul Suceava nu are cunoștință nici de prezentul dosar, dar nu are cunoștință nici despre existența dosarului nr._ - Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, ceea ce contravine dispozițiilor art.41 - 44 Noul Cod Civil, coroborate cu art.1-3 din Anexa 1 - Regulamentul - cadru din Hotărârea de Guvern nr.1434 din 2 septembrie 2004 privind atribuțiile si Regulamentul - cadru de organizare si funcționare ale Direcției Generale de Asistentă Socială si protecția copilului raportate la art.108 din Constituția României.
Locuința unde instanța a stabilit domiciliul minorului L. M. A., este în fapt, dar și în drept, proprietatea exclusivă a pârâtului - ., nr. 6, ., în umbra prezentului litigiu și sub „protecția” instanței de judecată, bunicii materni au procedat la exploatarea minorului cu scopul de a-și satisface interesele meschine ascunse, . imobil ce aparține pârâtului.
Pentru motivele explicate mai sus, a arătat că se vede obligat să anunțe Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.
A precizat, în mod deosebit, că bunicii materni au procedat și la discriminare în privința minorilor: L. C. - C. - născut la data de 08 mai 2000 (diagnosticat cu grad de handicap major cu caracter permanent) și L. M. A. - născut la data 13 octombrie 2006. S-a ridicat problema că separându-i copiii, bunici materni au dat dovadă de punerea în aplicare a unui tratament inuman, degradant, aducând atingere vieții de familie, prin aplicarea unui tratament de diferențiere majoră între cei doi frați (copii minori) luându-l pe minorul L. M. A. de la adresa: ..100, . - locuința actuală a familie pârâtului (monoparentală) formată în prezent din 5 (cinci) membrii: L. V. - tată, L. C. - C. - fiu, L. M. A. - fiu, S. A. - S. - soția sa actuală (fără forme legale) și L. M. – Leonardo, născut la data de 03 iulie 2013 - fiu născut din relația cu soția actuală (fără forme legale). A arătat că nu dorește ca fiii săi să crească despărțiți, separați din cauza ambițiilor și orgoliilor pe care le manifestă în prezent bunicii materni (foștii săi socrii).
Fiul său cel mare - L. C. – C. (diagnosticat cu grad de handicap major, permanent) plânge încontinuu după fratele lui, L. M. A., faptul că a fost despărțit de fratele lui l-a marcat psihologic și există teama că starea în care se află se poate agrava din cauza faptului că a fost despărțit de fratele lui mai mic, cu care are o relație foarte strânsă, până în prezent nu au fost despărțiți. A subliniat în acest fel și încălcarea dispozițiilor art.50 din Constituția României în privința protecției de care ar fi trebuit să beneficieze fiul său cel mare L. C. - C., încălcare evidențiată prin pronunțarea Sentinței Civile nr.780/30.07.2014 - Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care nu a analizat corect și legal situația celor doi frați, fii săi și ai fiicei celor doi reclamanți. Bunicii materni au înțeles să ridice alocațiile celor doi copii minori, dar si pensia de handicap a fiului cel mare, încasând aceste sume de bani în interes propriu, utilizând banii în interes propriu.
După ce au încasat toate aceste sume de bani, de care minorii nu au beneficiat până în prezent, bunicii materni au înțeles să îl cheme în judecată, în mod abuziv, prin invocarea unor lucruri neadevărate, departe de realitate, prezentate în fața instanței de judecată ca fiind adevărate, acțiunea ce face obiectul prezentului dosar fiind introdusă cu rea-credință de către reclamanți și a solicitat în acest sens amendarea acestora. Mai mult, au angajat avocat - pe banii copiilor lui, apoi l-a obligat să plătească cheltuielile de judecată survenite prin judecarea prezentului litigiu. Pârâtul a arătat că nu recunoaște suma de 800 lei pe care instanța de judecată l-a obligat să o plătească, sumă ce poartă denumirea dată de instanță cheltuieli de judecată. Prezenta acțiune nu s-a justificat, obiectul prezentului dosar este un obiect „confecționat,,, conținutul dosarului nu a reflectat realitatea și a declarat pe propria răspundere că nu va permite nimănui, nici chiar instanței de judecată, să-i aducă atingeri asupra vieții sale de familie și implicit asupra vieții sale private. Nu face nimeni „afaceri” prin exploatarea copiilor săi, a considerat că a suferit, suferă și va suferi toată viața pentru pierderea fostei sale soții, mama celor doi minori, decesul acesteia i-a marcat, atât pe el, cât mai ales pe cei doi copii ai lor care vor simții lipsa mamei toată viața. A arătat că este apt psihologic, potent material/financiar să-și crească singur copii - în prezent 3(trei) la număr și nu va permite niciodată ca acești trei copii să crească separați datorită unor ambiții pe care le exercită foștii săi socrii asupra lor . Are cu ce să-i întrețin pe toți trei - în prezent deține și 50 de oi în . - deci îi crește hrănindu-i cu alimentație bio.
Față de toate cele relatate mai sus, a solicitat ca instanța de judecată să analizeze cu atenție motivele în fapt, dar cele prezentate în drept și să dispună admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, pentru următoarele motive:
a). aplicarea greșită a legii - instanța de judecată a interpretat greșit actul dedus/supus judecății în prezentul dosar - nu s-a justificat obiectul prezentului dosar: ordonanță președințială, pârâtul este tutorele minorului L. M. A. - condiție care vine în directă contradicție cu disp.art.996 noul Cod de procedură civilă, pagubele au fost pricinuite de reclamanți prin însușirea tuturor sumelor de bani care au titlul de alocații de stat oferite pentru îngrijirea minorilor și indemnizația de handicap a fiului său cel mare, pe care reclamanții au înțeles să și-o însușească în scopuri proprii;
b). încălcarea dreptului său fundamental la apărare - a se vedea cum s-a
desfășurat procedura de comunicare și citarea sa, prin încălcarea dispozițiilor art.153 -163 noul Cod de procedura civilă;
c). a solicitat refacerea probelor administrate la fond, deoarece probele administrate nu au corespuns cu realitatea, fiind nevoie și de administrarea altor probe decât cele prezentate la fond de către reclamanți.
A solicitat admiterea apelului, prin reformarea hotărârii primei instanțe sub forma unei soluții posibile în apel, cu cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat dispozițiilor art.466; art.468 - cu importanță deosebită asupra dispozițiilor art.468 alin.(5); art.470 - 471 Noul Cod de procedură civilă, raportat la art.41 - 44; art. 507 Noul Cod civil, dar și prin raportare la toate situațiile expuse în motivele descrise mai sus.
La data de 20 august 2014 pârâtul a formulat completări la apel prin care a arătat următoarele:
1. În primul rând a invocat mărturia mincinoasă depusă de martora Ș. N. A., aceasta nu a fost corectă când a depus mărturia de martor, a „uitat,, să precizeze că în momentul în care a divorțat de fostul soț nu avea nici domiciliu stabil și nici loc de muncă, însă pârâtul i-a pus martorei la dispoziție domiciliul său, ca să-i servească drept domiciliu stabil în vederea întocmirii raportului de anchetă socială și în acest fel a putut demonstra că are unde să locuiască împreună cu minorul care i-a fost încredințat de către instanța de judecată, având tot sprijinul său în toată perioada în care s-a derulat procesul de divorț dintre ea și fostul soț și ca drept mulțumire a înțeles să procedeze în acest fel - să depună mărturie mincinoasă în prezentul dosar;
2. Adeverința nr.5420/30 iunie 2014, eliberată de către Primăria Comunei Vama nu a reflectat realitatea, prin intermediul acestei adeverințe s-a trecut la procedura de inducere în eroare a instanței judecată, iar cu sprijinul doamnei avocat A. N. (pe care a acuzat-o de abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor sale în exercitarea funcției/ocupației) s-a trecut la prezentarea unor fapte mincinoase ca fiind adevărate, în acest fel s-au ascuns documente reale, legale care ar fi trebuit prezentate instanței de judecată, documente care au fost ...ascunse... cu rea-credință, atât de către reclamanți cât și de doamna avocat și s-a referit aici la următorul document:
- contract de vânzare - cumpărare cu păstrarea dreptului de uzufruct viager întocmit, redactat, consimțit si autentificat sub nr.1369 din data de 10 octombrie 2011. ora 13.00 de la Biroul Notarului Public A. M. S. L. - cu sediul în Mun. Câmpulung Moldovenesc. .. 3, județul Suceava.
P. documentul contract de vânzare cu păstrarea dreptului de uzufruct viager, reclamanții din prezentul dosar, au consimțit și declarat, în mod expres că au fost de acord cu intabularea nudei proprietăți pe cumpărătorii L. C. C. (minor - născut la data de 08 mai 2000), L. N. A. (minor - născut la data de 13 octombrie 2006) și pe L. V. - pârâtul din dosarul nr._, în cote de 1/3 pentru fiecare în cartea funciară a imobilului ce formează obiectul înscrisului contract de vânzare cu păstrarea dreptului de uzufruct viager, carte funciară nr._ a localității Vama (a depus documentul în copie). La acest document numiții Șipotianu N. și Șipotianu P. au consimțit liber, în mod expres, dar au ascuns cu rea-credință acest document, neprezentând situația reală, legală în fapt și drept, în judecarea fondului. Dacă se trecea la prezentarea adevărului în faza judecării fondului, sentința civilă dispusă asupra fondului ar fi fost altfel prezentată.
Ceea ce s-a constatat, având în vedere realitatea, instanța de judecată care s-a pronunțat asupra fondului, nu a dispus altceva decât tot ceea ce există consimțit prin alte documente autentice: stabilirea domiciliului minorului L. N. A. în locuința care îi aparține prin actul la care si reclamanții au consimțit în fata Notarului Public (cotă de 1/3 din suprafața totală). Sentința civilă atacată nu a schimbat în nici un fel situația existenta înainte de înregistrarea dosarului nr._, prezentată în contractul de vânzare cu păstrarea dreptului de uzufruct viager - document înscris în cartea funciară a localității Vama.
3. Având în vedere că este tatăl a trei copii minori, pe care are posibilitatea să îi crească singur, fără nici un ajutor, a declarat că nu este de acord să se exercite criteriul discriminării asupra copiilor săi. Băiatul cel mare - L. C. C. este încadrat într-o categorie de persoane cu grad de handicap - conform certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de Consiliul Județean Suceava, prin ceea ce au întreprins reclamanții prin intermediul prezentului dosar, au separat copiii, izolându-l pe fiul său L. N. A., determinându-i fiului său cel mare o stare de inferioritate și îndepărtare de societate, după ce că suferă prin acest handicap, acum după ce reclamanții l-au separat de fratele lui mai mic, acesta a suferit un șoc emoțional care i-a determinat un comportament de izolare. Foarte greu se poate intra în contact cu el, suferă pentru faptul că bunicii materni îl consideră handicapat, incapabil de a păstra legături puternice cu fratele lui mai mic. Când sunt împreună, cei doi frați sunt de nedespărțit și se simt foarte apropiați de fratele cel mai mic - L. M. Leonardo (născut la data de 03 iulie 2013, din relația pe care o are în prezent) față de care prezintă amândoi un comportament protector. Cei trei sunt foarte uniți, se simt foarte bine împreună.
La data de 04 august 2014 s-a deplasat în localitatea Vama, iar fiul său N. A. a izbucnit în lacrimi de bucurie când l-a văzut, l-a luat cu mel în . si de atunci sunt nedespărțiți, nu mai dorește să plece la bunicii materni. Minorul nu este timorat de tatăl său. În acest sens poate depune mărturie doamna asistent social C. T. M. în prezența căreia s-a deplasat, legal, la domiciliul său în .. nr.6. . de domnul C. T. C. - Șeful Postului de Politie al Comunei Vama. S-a întocmit proces - verbal cu privire la situația de fapt, dar și cu privire la situația în drept, precum si cu privire la voința liber exprimată de fiul său N. A., acest proces - verbal întocmit de către doamna asistent social se află înregistrat în registrul Serviciului de Asistentă Socială/Protecția Copilului din codrul Primăriei Comunei Vama.
4. Atât alocația de creștere oferită de Statul Român pentru ambii copii minori, cât și alte drepturi bănești, au fost încasate exclusiv de către bunicii materni, fiul său C. C. nu a beneficiat de nici un leu din aceste alocații lunare, alocațiile sunt înregistrate pe raza localității Vama.
5. Miza în judecarea prezentului dosar, dar și pentru judecarea dosarului nr._ - Judecătoria Câmpulung Moldovenesc se află în banii pe care urmează să-i încaseze atât el, cât și cei doi minori în urma despăgubirilor stabilite de către instanța de judecată de pe urma accidentului rutier în urma căruia toți au suferit grave accidentări, dar cea mai grea durere este că fiii săi și-au pierdut mama, iar el o soție care i-a fost prietenă, mamă, cel mai de încredere om pe care l-a putut cunoaște în viața sa. A mai arătat că nu vreau să jignească pe nimeni, dar este sigur că nu va mai avea un prieten adevărat în viața sa așa cum a fost soția pentru el. Nu crede că cineva își poate închipui cum s-a descurcat în momentele imediate după producerea accidentului, să-ți vezi copiii întinși pe jos, pe cele mic N. A. cu un fier intrat în craniu, fierul i-a străpuns craniul, iar soția sa țipa după ajutor. Nu a știut exact pe cine trebuie să salveze în primul rând, dar în așa fel încât să nu facă nici o greșeală. L-a ajutat foarte mult faptul că a fost pompier și era, într-un fel, obișnuit cu situații extreme, dar nu a fost niciodată până atunci, pus în situația să-și salveze propria sa familie, să aleagă între viața soției și viața copiilor săi. Era și el accidentat, dat asta nu a mai contat, el nu a mai simțit nimic, nici o durere. A acționat așa cum a considerat că este mai bine și deși știa că soția sa se va stinge, a încurajat-o încontinuu, dar nu s-a îndepărtat de copii, în cele din urmă a reușit să-și salveze copiii, dar cu prețul pierderii vieții soției care nu a rezistat timp de o oră până la venirea ambulanței la locul accidentului. Accidentul s-a produs din cauza unui alt șofer care a pătruns pe contrasens și a intrat direct în ei, i-a proiectat într-un zid. Soția sa a murit până la venirea ambulanței, în mai puțin de o oră de la producerea accidentului.
Fiul său cel mic N. A. (care avea 4 ani când a suferit gravul accident) a avut un fier intrat în cap, un fier care i-a străpuns craniul și știa că dacă îi scoate fierul din cap, acesta va pierde prea mult sânge și nu va supraviețui, de aceea a luat hotărâre să-i lase fierul așa cum era, intrat în craniu. Numai așa a reușit să-l salveze. Acum bunicii materni exercită o presiune asupra lor, vor să îl despartă de copiii lui, pe care îi consideră niște obiecte prin care pot obține satisfacerea unor orgolii și ambiții neomenești pe care le au. Mai mult, folosesc copiii ca pe niște obiecte prin care doresc să stoarcă bani din mai multe surse. Copiii lui au devenit mijloace de satisfacere a ambițiilor și orgoliilor bunicilor materni, copiii sunt monede de schimb pentru socrii săi. Nu dorește nimănui să treacă prin clipele de groază prin care a trecut el, și-ar fi dat și propria sa viață să o poată salva pe soție, numai că nu s-a putut.
Copiii săi nu au stat despărțiți de el, au locuit împreună cu pârâtul și mama lor (înainte de producerea accidentului rutier) în Italia, unde a lucrat cu forme legale (va depune Cartea de Identitate valabilă până în data de 18.12.2021), atât el cât și soția sa (decedată). Copiii au primit o educație foarte bună, au urmat cursurile grădiniței în Italia, ambii copii vorbesc italiana, franceza și engleza - nivel începător și mediu și dorește în continuare să aibă posibilitatea să-i ducă în Italia să urmeze cursurile școlii acolo.
6.Cu privire la plângerea penală înaintată de socrul său, plângere privind așa - zisa infracțiune prev. și pedepsită de art.206 Cod penal și art.238 Cod penal, a precizat că nu au relevanță în prezentul dosar, deoarece plângerea nu îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii: socrul său nu are calitatea de parte vătămată, prejudiciul nu se justifică prin inexistență, iar până la finalitatea dosarului, începând cu faza premergătoare - cercetarea penală și până la așa - presupusa trimitere în judecată (scopul bunicilor materni) are dreptul să beneficieze de prezumția de nevinovăție.
Mențiunile cu privire la această plângere penală nu au relevantă în prezenta cauză, nici nu a avut cunoștință despre existența acestei plângeri penale depusă de bunicul matern împotriva sa, doar când a citit sentința apelată a înțeles că există așa ceva, drept pentru care nu a avut posibilitatea să-și pregătească nici apărarea, deoarece nu a cunoscut nici conținutul plângerii, nu i-a fost comunicată, cum nu i-a fost comunicată nici cererea ce face obiectul prezentului dosar.
7. Având în vedere că minorul N. A. este lipsit de capacitate de reprezentare, este lipsit de capacitate de exercițiu - conform art. 41 Cod civil, a considerat că audierea minorului de către instanța de judecată s-a făcut abuziv, prin încălcarea disp.art.41 alin.(2) Cod civil, dar și prin nerespectarea dispozițiilor art.262 alin.(1); art.263 alin.(4) - (5); art.264 al.(4) Noul Cod de procedură civilă, mai ales în absența unui raport de anchetă socială, dar și în lipsa unui reprezentant al Serviciului de Asistență Socială - Protecția Copilului din cadrul Primăriei Comunei Vama.
P. toate motivele invocate la declararea apelului, dar și prin completările aduse la motivele de apel, a solicitat admiterea acestuia așa cum a fost declarat, motivat și completat și casarea în totalitate a sentinței apelate și rejudecarea fondului.
A solicitat ca instanța de judecată să analizeze cu atenție de câte ori reclamanții prin apărător ales s-au contrazic în afirmații, în acest sens a subliniat afirmațiile din paragraful 5 de la pagina nr.3 a sentinței apelate, s-a susținut că „de la naștere minorul N. A. a locuit în gospodăria reclamanților, iar dună moartea mamei sale, pârâtul a plecat la munca în Italia, iar minorul a rămas în casa reclamanților” dar mai jos, tot la pagina 3 a sentinței apelate, în paragraful 9 s-a precizat ”După decesul acesteia, (L. E. A. - mama minorilor) pârâtul si cei doi minori au continuat să locuiască în . luna mai 2014, alături de reclamanți”. Aceste contradicții, invocate cu rea-credință, dar și mărturia mincinoasă a martorei Șipotianu N. A. au determinat pronunțarea sentinței civile atacate în forma în care a fost pronunțată după judecarea fondului, cu multe defecte la judecarea fondului, ceea ce a contrazis în totalitate realitatea.
Mai mult, există documente care au fost „reținute„ cu rea-credință de către reclamanți, documente neprezentate în fața instanței de judecată, s-a încercat în acest mod, ducerea în eroare a instanței de judecată.
În drept, a invocat dispozițiilor art.471 și urm. Noul Cod de procedură civilă, cu raportare disp. art. 41 Cod civil, prin aplicarea disp. art.261 alin.(l); art.263 alin.(4) - (5); art. 264 alin(4) Noul Cod de procedură civilă.
Reclamanții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției instanței de fond și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare au arătat următoarele:
Ordonanța președințiala este o procedura speciala reglementata in Titlul IV art. 996 - 1001 noul C.. Așa cum stipulează art. 998 procedura de soluționare se face de urgenta si cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesita un timp îndelungat. Cererea este admisibila conform art. 996 când exista aparenta de drept, iar măsura este provizorie in cazuri grabnice.
Acțiunea a fost dovedita in totalitate cu actele depuse de către ei la dosar si cu audierea minorului L. N. - A. si a martorei Sipotianu N. A., in fata instanței, astfel cum a rezultat din piesele dosarului.
Măsura este provizorie întrucât pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc se afla dosarul nr._, având ca obiect si stabilire locuința minor, cauza aflata in procedura prealabila.
Așa cum s-a dovedit in prezenta speța, minorul N. A. a fost tot timpul in grija si sub supravegherea lor, fiind foarte atașat de ei, care au dovedit cu prisosința atât o stare materiala buna, cât si competenta morala pentru a avea grija de copil.
Cu privire la susținerile pârâtului, au arătat ca niciodată nu l-au discriminat pe nepotul C. C., acesta fiind crescut tot de către ei, si care, fiind mai mare ca vârsta, a ales sa stea pe perioada vacantei cu tatăl sau. Au arătat că ei cred că in memoria mamei acestor copii, fiica lor decedata, trebuie sa respecte voința copiilor si acesta este motivul pentru care nu au solicitat încă, stabilirea locuinței si a acestui minor la domiciliul reclamanților.
Imediat după soluționarea fondului prezentului dosar, pârâtul inducând in eroare atât serviciul de asistenta sociala al Primăriei Comunei Vama, cat si organele de politie, s-a prezentat la domiciliul lor împreuna cu o doamna pretinsa avocat, numita P. E., si au luat copilul cu forța in satul P., jud. B., creând o noua trauma in viata minorului pe care pretinde ca vrea sa îl ocrotească.
Așa cum se va observa chiar din "memoriul" de apel, pârâtul nu deține forme legale pentru nimic; nici pentru adresa care pretinde a fi domiciliul său, nici pentru soția sa actuala, in fapt concubina sa S. A. S..
Pârâtul i-a acuzat ca procedează la discriminare in privința nepoților lor, fapt total neadevărat si ca au interes in a se folosi de infimele sume de bani provenite din pensia de urmaș si alocația de stat.
Au arătat ca ambii sunt pensionari si pot proba veniturile din pensiile lor, iar copiii locuind la ei in mod constant este firesc ca sumele de bani care le revin sa fie folosite in scopul creșterii lor. Desigur, instanța va observa ca o alocație de 42 de lei pentru un minor este insuficienta întreținerii unui minor, iar reclamanții întotdeauna au venit in completarea acestei sume cu veniturile proprii.
Deși pârâtul "cetățean european" a susținut ca este "apt psihologic, potent material/financiar" sa-si crească copiii, acesta nu a făcut in nici un fel dovada veniturilor sale pentru ca nu are cum.
In fapt, veniturile sale sunt provenite din banii copiilor săi: L. N. A. si L. C. C., bani obținuți ca daune morale de aceștia după decesul mamei lor.
Pârâtul i-a botezat din nou pe copiii săi, uitând ca inițial minorul pentru care se lupta cu ei in instanța se numește N. A., si nu M. A..
Ar vrea, in plus, sa știe daca cele 50 de oi din com. P., aparțin . doar apelează sporadic la ele pentru obținerea alimentației bio cu care se lauda. Inutil de spus pentru informarea pârâtului, dar important pentru instanța si nepoții lor ca la data de 17.08.2014 reclamanții au făcut prohod după mama nepoților lor, L. E. A., si deși pârâtul a pretins ca decesul acesteia "1-a marcat atât pe el cat si pe cei doi copii minori" nu a fost prezent nici el, si i-a împiedicat si pe copii sa vina.
Acest individ nu și-a justificat calitatea de cetățean european, ca sa nu se mai vorbească de cea de tata, tocmai el fiind cel care încalcă fără prejudecăți drepturile unor copii nevinovați.
Cu privire la minorul C. C., au arătat ca ei s-au ocupat de școlarizarea acestuia ca si pentru N. A., au fost cei care au participat la ședințele cu părinții pentru ambii copii, pârâtul fiind mai mult plecat, acesta neavând cunoștința cum au crescut de fapt copiii lui. Sumele din indemnizația de handicap a acestui copil au fost . ei, dar nu in scopuri proprii cum a susținut pârâtul, ci in vederea procurării medicamentelor necesare conform indicațiilor medicului de familie pentru acest minor.
In drept, au arătat că își mențin motivarea din acțiunea introductiva de instanța.
Pârâtul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat următoarele:
La data la care a fost deschisă acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, pârâtul avea deja domiciliul stabil în ., jud. B., așa cum a reieșit și din Certificatul de Grefă nr.1295 din data de 03.09.2014, eliberat de către autoritatea judecătorească - Judecătoria Pogoanele, jud. B., prin care s-a atestat deschiderea dosarului nr._ la Judecătoria Pogoanele, jud. B., dosar înregistrat la data de 20.06.2014. A arătat că prin intermediul acestui dosar își perfectează contractul de vânzare - cumpărare al noului imobil situat la adresa: ..100, . și se cunoaște faptul că el are domiciliul stabil în . încă din luna noiembrie 2013, a luat hotărârea cumpărării imobilului din localitatea P., jud. B. din cauza tensiunilor la care este supus atât el, cât și minorii, tensiuni pe care le-au creat socrii săi, începând cu anul 2012. Nu mai poate asista la toate discuțiile pe care aceștia le creează de cele mai multe ori fără motiv.
A constatat acum ca nu a fost bine nici dacă a stat lângă dânșii după moartea soției sale, mama copiilor săi, dar nu este bine nici acum când a luat hotărârea de a părăsi casa unde a investit toți banii munciți de el, câștigați prin muncă cinstită în Italia. Nu a mai suportat tensiunile și hărțuirea la care l-au suspus socrii, după moartea soției, fiica dânșilor. Nu este vinovat de moartea soției sale, a încercat tot ce i-a stat în putere să o salveze în momentul accidentului.
A solicitat să-i fie analizată corect situația având în vedere că și el a fost rănit foarte grav în accident. Are posibilități să-și crească copiii. A solicitat sprijinul autorității tutelare din cadrul primăriei comunei Vama si autorității tutelare din cadrul primăriei comunei P., jud. B. - unde locuiește în prezent cu toți copiii săi, acum sunt împreuna, locuiesc împreuna în .. Au suferit toți trei foarte mult și încă suferă pentru că nu au liniște din cauza socrilor săi, care au introdus prezenta cerere de chemare în judecată prin rea-credință, pe baza multor lucruri neadevărate prin care au încercat să inducă în eroare instanța de judecată.
A sesizat instanța de judecată cu privire la dispozițiile art.107 Noul Cod de procedură civilă cu raportare la dispozițiile art.86 - 89 Noul cod civil în privința domiciliului său, de la data începerii prezentului litigiu, pe tot parcursul judecării fondului, având în vedere și confirmarea intențiilor sale prezentate de către Judecătoria Pogoanele, jud. B. pe baza Certificatului de grefă eliberat pentru dosarul nr._, certificat eliberat la data de 03.09.2014, iar pe portalul instanțelor de judecată se poate identifica data de 20.06.2014, dată la care a fost înregistrat dosarul nr._ de la Judecătoria Pogoanele.
A solicitat sprijinul Serviciului Autoritatea Tutelară din cadrul primăriei comunei Vama si mai ales. Serviciului Autorității Tutelare din cadrul primăriei comunei P., jud. B. - unde locuiesc în prezent minorii, care nu vor să fie despărțiți de el si nu vor să plece la bunici.
A solicitat efectuarea anchetelor psihosociale la adresa unde locuiesc minorii în prezent. A solicitat să se dispună efectuarea acestor rapoarte de anchetă psihosocială.
În întâmpinare reclamanții, prin intermediul avocatului ales, au făcut referire la anumite pachete/colete cu medicamente trimise de aceștia pentru fiul său C. C.. Aceste medicamente sunt distribuite prin medicul de familie care îl are sub supraveghere pe fiul său diagnosticat cu un handicap, medicamente care-i sunt atribuite gratuit de la Ministerul Sănătății. Din cauza faptului că socrii săi i-au confiscat toate actele copiilor, i-au oprit chiar și certificatele de naștere ale copiilor, certificate care se află în posesia reclamanților, din aceste motive a fost împiedicat să facă transferul dosarului medical al fiului său în județul B., . a apelat la mandatara sa P. E. care este membru fondator al unei Asociații Socio - Umanitare ce oferă sprijin în asemenea cazuri, dar îi oferă și ajutor în prezenta situație la care este supus prin existența dosarelor: dosar nr._ și dosar nr._ aflat la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava.
A solicitat admiterea apelului, casarea în totalitate a sentinței civile atacate, pentru următoarele motive:
1. Sentința atacată s-a dispus pe baza declarațiilor mincinoase ale martorei Șipotianu N. A., declarație care a prezentat date contradictorii și fața de elementele declarate de reclamanți, elemente care nu au corespuns cu realitatea;
2. Sentința civilă atacată a fost dispusă în lipsa rapoartelor de anchetă psihosociale utile, necesare și pertinente prezentei cauze, rapoarte care ar fi căzut în sarcina Serviciilor Autorităților Tutelare din cadrul Primăriei comunei Vama, respectiv Primăria comunei P., jud. B. unde locuiesc minorii în prezent.
3. Audierea în fața instanței de judecată a minorului N. - A. - născut la data de 13.10.2006, s-a efectuat prin încălcarea dispozițiilor art.258 Noul Cod civil - în privința ocrotirii familiei atât din partea autorităților competente, a societății și a statului. De asemenea, s-au încălcat dispozițiile art.262 Noul Cod civil - în ceea ce privesc condițiile legale prevăzute de situațiile în care copilul nu poate fi separat de părinții săi fără încuviințarea acestora, având în vedere faptul ca părțile nu se află în nici o situație specială, sau o situație de urgență care să impună calea ordonanței președințiale.
A arătat că trebuie să beneficieze de dreptul fundamental la apărare, ceea ce prin sentința civilă atacată nu s-a respectat, a solicitat intervenția instanței de judecată pentru încălcarea disp.art.24 alin.(1) Constituția României, a confirmat aceste încălcări și prin faptul că litigiul s-a judecat în faza fondului fără participarea Serviciului de Asistență Socială și Protecția Copilului/Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei comunei Vama, în acest sens a solicitat din partea instanței de judecată să se ceară declarația doamnei C. - angajată din cadrul Primăriei comunei Vama - Autoritatea Tutelară, care a fost de față pe toată durata vizitei lor la casa sa și a fiilor săi din ., nr.6. ., urmând a declara modul în care a decurs vizita acolo, faptul că nu a intrat nici în curte, dar mai ales, în casă, deși avea acest drept, dar nu a dorit să creeze probleme, nu a dorit o situație tensionată, iar toți martorii care au fost de față pot declara cum a decurs toată situația. Doamna C. poate declara dacă a exercitat presiune pârâtul, mandatara lui - P. E., sau celelalte persoane care au așteptat la poartă. Tot scandalul a fost din partea socrului care a creat presiune atât pe copil, cât și pe soacra sa. Copilul său a venit singur în brațele lui, când l-a îmbrățișat a început să tremure și să plângă. Copilul a venit cu ei de bună voie, la cererea sa, se poate demonstra și prin declarațiile angajaților Primăriei comunei Vama, a stat mai bine de o oră în curtea primăriei, toți angajații care se aflau în curte au putut vedea cum îl mângâia copilul său pe mâini. A solicitat declarații în acest sens.
A solicitat a se cere declarația soacrei, să declare dânsa dacă a făcut presiuni sau dacă a luat copilul cu forța. Să depună declarația sub jurământ. Toată vizita lor a decurs în mod civilizat, fără presiuni și tensiuni din partea lor.
A solicitat ca instanța să solicite din partea doamnei avocat A. N. să dea dovadă, în prezenta situație, de mai multă deontologie profesională, să trateze situația cu mai multă decență și mai mult respect, să păstreze, în memoria soției sale o atitudine de respect atât față de situație, cât mai ales față de copii săi, dar și față de pârât și a rugat-o să vadă lucrurile și din punctul său de vedere și măcar pentru o secundă să se pună în locul lui, la locul accidentului, în momentul imediat următor producerii accidentului - cu doi copii căzuți pe șosea, aruncați în locuri diferite, soția aruncată din mașină, lângă mașină, departe de copii, soția îl striga pe el, striga copiii, care erau amândoi accidentați grav, el era, de asemenea rănit, șoferul mașinii rănit și el grav, a murit și acesta, el căuta un telefon să poată apela telefonul de urgență, nu găsea nici un telefon, nu a mai ținut cont de rănile sale, nu-și mai simțea corpul, nu simțea durerea. Singura sa grijă era să găsească un telefon prin toate resturile mașinii lovite, apoi să vadă ce poate face să-și salveze soția și copiii. Unul dintre copii avea o bucată de fier intrată în craniu, bucata de fier i-a străpuns osul cranian și i-a intrat direct în calota craniană - este vorba despre N. A., în aceste momente a avut obligația să ia deciziile cele mai dure din toată viața sa de până atunci. A decis să nu-i scoată copilului său fierul din cap, deoarece putea muri din cauza hemoragiei. Decizie corectă, în acest fel i-a salvat viața. A găsit un telefon, a sunat, a anunțat accidentul, dar ambulanța nu putea ajunge la ei decât într-un interval de o oră, chiar dacă ar fi venit din două direcții diferite, din cauza zonei muntoase, nu putea ajunge la ei decât într-o oră. Această oră i s-a părut o viață, a încercat din toate puterile să comunice cu soția și cu cei doi fii, a încercat să-i inspire curaj soției sale, sperând că prin faptul că va comunica neîncetat cu ea, o va ține trează, va lupta pentru viața ei, spera să o salveze, deși era foarte grav rănită. Ambulanța a ajuns târziu, într-o oră, dar pentru soția sa era deja târziu, nu a mai putut fi salvată.
Doamna avocat A. N., cunoscând aspectele legale, având cunoștințe juridice aprofundate, avea obligația să respecte dispozițiile art. 263 Noul Cod civil - principiul interesului superior al minorului, cu precădere dispozițiile alineatului (2) al acestui articol: „pentru rezolvarea cererilor care se referă la copil, autoritățile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părțile să recurgă la metodele de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă”. Iar în privința vieții sale private, a solicitat respectarea dispozițiilor legale impuse de art.74 Noul Cod civil - atingeri aduse vieții private, cu importanță deosebită asupra aspectelor prevăzute de lit. e). - „ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace” și lit. i). în ceea ce privește „difuzarea sau utilizarea corespondenței, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele”. În acest sens, a precizat: nu admite să i se tină sub control viata privată -„concubina sa S. A. S.,, așa cum a numit-o doamna avocat este, în fapt și în drept, viitoarea sa soție cu care urmează să încheie căsătoria după ce i se vor elibera actele privind dreptul de proprietate, acte care se perfectează în momentul de față la Judecătoria Pogoanele, jud. B., prin intermediul dosarului civil nr._ (a depus Certificat de grefă în original + copii). Împreună cu viitoarea sa soție are deja un copil în vârsta de un an, locuiesc toți în locuința cumpărata de el, din banii lui, obținuți ca daune morale și materiale - în urma accidentului suferit de el - banii dați pentru cumpărarea acestei locuințe (clădire + teren curți/construcții, teren intravilan și extravilan) au fost bani obținuți, exclusiv, din partea sa de asigurare, obținuți pe numele său de la Societatea de Asigurări -S.C. asigurare Reasigurare Astra București.
A solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, completat și precizat și să se dispună casarea în totalitate a sentinței apelate.
Nu el și-a botezat pentru a doua oară copilul, a solicitat a se observa numele minorului indicat la fila 4 a sentinței civile atacate unde instanța de judecată a înscris numele minorului L. N. A. ca fiind L. M. A. - instanța de judecată a înscris această eroare: „Stabilește locuința minorului L. M. A....,,,eroare materială care trebuie îndreptată.
Apelul este nefondat.
Mai întâi, în ceea ce privește „completările la motivele de apel” (f.18-23), depuse la dosar la data de 20.08.2014, nu vor fi analizate de instanța de apel întrucât sunt formulate tardiv, cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de art.999 din noul Cod de procedură civilă pentru exercitarea căii de atac împotriva ordonanței, calculat conform art.470 alin.1, alin.5 din noul cod de procedură civilă de la data comunicării ordonanței către apelant, 4.08.2014 – așa cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 59 dosar prima instanță și care s-a împlinit la data de 11.08.2014, intervenind decăderea în condițiile art.470 alin.2 din noul cod de procedură civilă.
Așadar, instanța de apel va analiza doar criticile invocate până la data de 11.08.2014, adică doar pe cele expuse prin memoriul de apel (f.5-8) înaintat instanței la 5.08.2014, deci în termen legal conform prevederilor coroborate ale art.999 alin.1, art.470 alin.1 lit. c, art.470 alin.5 din noul cod de procedură civilă.
Criticile apelantului, invocate în termenul legal, sunt însă nefondate.
Astfel, o primă chestiune vizează citarea apelantului, invocând acesta încălcarea dreptului său fundamental la apărare prin nerespectarea dispozițiilor art.153 – art.163 din noul cod de procedură civilă.
Observă tribunalul, sub acest aspect, faptul că apelantul nu formulează critici concrete, mărginindu-se la a indica în mod generic textele legale care reglementează procedura de comunicare a actelor de procedură, fără a arăta în concret în ce măsură au fost nesocotite aceste dispoziții în speță.
Verificând însă actele și lucrările dosarului de primă instanță, tribunalul constată că pârâtul-apelant a fost citat la adresa com. P., ., jud. B., citația a fost primită de o rudă a acestuia, N. M., conform celor consemnate de factorul poștal (f.36) și netăgăduită de pârâtul-apelant, procedura de citare fiind, prin urmare, îndeplinită, fiind realizat scopul citării – încunoștințarea pârâtului-apelant despre proces – în condițiile în care pentru ultimul termen de judecată, din 30 iulie 2014, acesta a înaintat la dosar note scrise și înscrisuri (f.37-44).
În ceea ce privește criticile pe fondul cauzei, sunt de asemenea nefondate, acestea excedând în mare parte limitele în care a judecat prima instanță, fiind învederate chestiuni care interesează mai degrabă la rezolvarea acțiunii de drept comun având ca obiect „stabilire domiciliu minor, pensie de întreținere și pretenții”, ce face obiectul dosarului nr._ .
În procedura ordonanței președințiale, așa cum a reținut și prima instanță, nu se tranșează fondul raporturilor juridice, ci se iau măsuri provizorii, vremelnice, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara, în speță, avându-se în vedere, sub acest aspect, necesitatea menținerii minorului N.-A., născut la data de 13.10.2006, în mediul în care a crescut, care îi este familiar și prielnic, până la rezolvarea dosarului de fond.
În considerentele ordonanței se menționează că minorul provine din relația de căsătorie a pârâtului-apelant cu fiica reclamanților-intimați, L. E.-A., decedată în urma unui accident de circulație în anul 2011, că soții mai au un copil, C.-C., născut la data de 8.05.2000, că după decesul mamei cei doi minori au continuat să locuiască în . reclamanții-intimați, bunicii lor materni, până în luna mai 2014, când pârâtul-apelant a plecat împreună cu celălalt minor în jud. B., la o soră de a sa, locuind și în prezent în jud. B., în . într-o nouă relație, din care s-a mai născut un copil.
Este de observat că pârâtul-apelant nu a contestat situația de fapt reținută de prima instanță, faptul că minorul N.-A. a crescut alături de bunicii săi, în loc. Vama, acesta invocând prin memoriul de apel argumente care trebuie avute în vedere la stabilirea situației definitive a minorului, privitor la locuința acestuia, la autoritatea părintească, la dreptul la pensie de întreținere, dar în celălalt dosar, de drept comun.
În acel litigiu interesează, eventual, care dintre părți este proprietar asupra gospodăriei din . locuiesc reclamanții cu minorul, relațiile părinte-fiu și bunici-nepot, garanțiile morale și materiale pe care le prezintă fiecare parte, necesitatea ca frații să locuiască împreună, etc.
În prezentul litigiu, preocuparea primei instanțe, cu care tribunalul este de acord, a fost de a nu schimba intempestiv, până la rezolvarea acțiunii de drept comun, mediul de viață al minorului, cu atât mai mult cu cât și acesta și-a exprimat dorința de a locui în continuare la bunicii săi (f.52 dosar prima instanță).
Deci, prezenta hotărâre nu are autoritate de lucru judecat asupra litigiului de drept comun, întrucât nu tranșează care parte este mai potrivită să se ocupe de creșterea și educarea minorului din punct de vedere al garanțiilor morale și materiale pe care le prezintă, de aceea, tribunalul va înlătura din considerentele hotărârii aprecierile pur speculative precum că pârâtul-apelant ar putea cheltui în scopuri personale suma de bani obținută de către minor cu titlu de despăgubiri pentru vătămare corporală și pentru moartea mamei sale, prin sentința civilă nr.423/2013 a Tribunalului Suceava.
În concluzie, reținând că minorul trebuie să rămână până la lămurirea situației sale personale în mediul familial cu care s-a obișnuit și care nu-i este vătămător, câtă vreme nu s-a invocat și dovedit contrariul (pârâtul-apelant nesusținând că bunicii minorului i-ar pune în pericol creșterea și dezvoltarea sa fizică și psihică) tribunalul, găsind criticile din memoriul de apel nefondate, în baza art.480 alin.1 raportat la art.477 alin.1 din noul cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.453 alin.1 din noul cod de procedură civilă, pârâtul-apelant va fi obligat să plătească reclamanților intimați suma de 900 lei cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu avocat achitat conform chitanței nr. 15/2014 (f. 75).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către pârâtul L. V. – prin mandatar P. E. – com. P., .. 100, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 780 din data de 30 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamanții Șipotianu N. și Șipotianu P., domiciliați în com. Vama, ., nr. 6, jud. Suceava, ca nefondat.
Obligă pârâtul apelant să plătească reclamanților intimați suma de 900 lei cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 10 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. S. A. S. A.-M.
Red. V.O.D.
Judecător fond M. D.
Tehnored. S.A.M.
5 ex./29.10.2014
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 867/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
