Anulare act. Decizia nr. 864/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 864/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2203/314/2014
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 864/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. F. F.
Judecător C. N. M.
Grefier L. A.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanții M. Ș., domiciliată în mun. Suceava, .. 29, ., ., O. L., domiciliată în mun. Suceava, ., ., ., M. A., domiciliat în mun. G., ., ., . și T. M., domiciliată în mun. Suceava, ., ., . și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat B. A., cu sediul în mun. Suceava, ., nr.43, . B, . împotriva sentinței civile nr. 4512 din data de 07.10.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți M. F., domiciliată în București, ., sector 2, M. M. F., domiciliat în București, ., sector 2, G. D., domiciliată în București, ., nr. 15, . și M. V., domiciliat în București, ., sector 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta reclamantă M. Ș. asistată de avocat B. A. care reprezintă în instanță interesele tuturor apelanților reclamanți, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că au fost depuse relațiile solicitate prin adresa emisă de către instanță Camerei Notarilor Publici București.
În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, în baza art.392 Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile acordând cuvântul asupra fondului cauzei.
Av. B. A. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea în totalitate a sentinței civile apelate și trimiterea spre rejudecare în temeiul art.480 alin.3 Cod procedură civilă, fără cheltuieli de judecată, instanța de fond în mod greșit soluționând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților. Prin acțiunea formulată reclamanții au înțeles să invoce nulitatea absolută a unui certificat de moștenitor emis în favoarea autorului pârâților din prezenta cauză. Cu actele de stare civilă s-a făcut dovada că M. G. la data decesului avea moștenitori fii și fiice, apelanții din prezenta cauză. Instanța de fond a apreciat că nu este dată calitatea procesuală pasivă pentru că nu ar fi acceptat moștenirea după M. A.. Însă, după decesul lui M. A., tatăl, respectiv soțul pârâtei din prezenta cauză, bunurile au fost ținute în continuare, pârâții au locuit în continuare în imobilul ce a aparținut lui M. A.. Acești pârâți au acceptat calitatea lor de succesori după M. A.. Întocmirea unor declarații de renunțare la 9 ani de la deces nu reprezintă nicio relevanță, termenul fiind de 6 luni, aceste declarații fiind întocmite pro causa. Totodată arată că actul notarial este în mod evident nul.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 27.02.2014 sub nr._, reclamanții M. Ș., O. L., M. A. și T. M. au chemat în judecată pe pârâții M. F., M. M. F., G. D. și M. V. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 120/11.04.2005 emis de B.N.P. P. A., cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanții au arătat că au calitatea de moștenitori au autorului lor, M. G., decedat la data de 12.06.2000, fiind copiii, respectiv nepoată de fiu postdecedat.
Reclamanții au precizat că s-au adresat notarului public în vederea emiterii unui certificat de moștenitor care să le permită realizarea unui partaj voluntar, moment în care au fost înștiințați de faptul că la data de 11.04.2005 B.N.P. P. A. eliberase certificatul de moștenitor nr. 120 în care se atesta că unic moștenitor al tatălui lor M. Georgi (G.) pe nepotul său de frate, M. Aleaxandru, astfel că certificatul de moștenitor este nul absolut, fiind emis unei persoane care nu avea în acel moment calitatea de moștenitor, fiind încălcate la emiterea acestuia dispozițiile art. 76 și art. 77 din legea nr. 36/1995.
Reclamanții au mai arătat că M. G., decedat la data de 12.06.2000 avea la data decesului patru copii în viață, ei reclamanții și fratele lor M. M., tatăl reclamantei T. M.. În favoarea acestuia, în indiviziune cu fratele său M. A., fusese emis titlul de proprietate nr. 508/1993 după autoarea lor comună, M. Ș. a A..
De asemenea, reclamanții au arătat că profitând de coincidența de nume, numitul M. A., tatăl pârâților din prezenta cauză, nepot după frate al tatălui lor, a solicitat eliberarea unui certificat de moștenitor în care să fie trecut ca moștenitor al acestuia, deși nu avea această calitate, ei, copii lui fiind în viață.
În ceea ce privește certificatul de moștenitor, reclamanții au precizat că au luat cunoștință de existența acestuia în cursul anului 2013, la momentul la care au dorit realizarea unui partaj voluntar după defunctul lor tată, M. G. și au arătat că valoarea obiectului cererii este de 5.000 lei.
În drept au fost invocate prevederile art. 88, art. 76, art. 77 din Legea nr. 36/1995 în forma în care aceasta era în vigoare la data emiterii certificatului de moștenitor contestat.
În dovedire reclamanții au depus la dosar înscrisuri (filele 5-26)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 355 lei.
Pârâții M. F., M. M. F., G. D. și M. V. nu au formulat întâmpinare, dar au depus la dosar declarațiile lor de opțiune succesorală cu privire la defunctul M. A. (filele 52-55).
Prin sentința civilă nr4512/07.10.2014 a Judecătoriei Suceava, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată din oficiu.
A respins acțiunea civilă având ca obiect „anulare act”, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, astfel încât va analiza, cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată din oficiu.
Prin prezenta acțiune reclamanții M. Ș., O. L., M. A. și T. M. au chemat în judecată pe pârâții M. F., M. M. F., G. D. și M. V., solicitând instanței să anuleze certificatul de moștenitor nr. 120/11.04.2005 emis de BNP P. A. și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În certificatul de moștenitor menționat s-a stabilit că unicul moștenitor după defunctul M. Georgi, decedat la data de 12.06.2000, cu ultimul domiciliu în . Suceava, este M. A., nepot de la fratele D., consemnându-se că defunctul era divorțat și nu avea ascendenți sau descendenți în viață.
Legitimarea procesuală pasivă, condiție pentru exercitarea dreptului la acțiune, presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Raportat la obiectul și temeiul de drept al acțiunii, prima instanță a constatat că persoanele care trebuie chemate în judecată pentru anularea certificatului de moștenitor sunt succesorii în drepturi ai celui menționat în certificat drept moștenitor al defunctului, respectiv succesorii lui M. A., decedat la data de 03.09.2005(conform certificatului de deces de la fila 20 dosar).
Or, pârâții din prezenta cauză nu sunt în succesori în drepturi ai defunctului M. A., din declarațiile autentificate sub nr. 884, 886,887, și 888, pe data de 23.05.2014, la BNP Asociați B. (filele 52-55), rezultând că aceștia, în calitate de soție supraviețuitoare și, respectiv, fii ai defunctului, nu au făcut nici un act de acceptare tacită, forțată sau expresă la succesiunea defunctului M. A. și înțeleg să rămână străini de succesiunea acestuia, potrivit legislației în vigoare la data decesului. Așadar, pârâții și-au exercitat dreptul de opțiune succesorală, prevăzut de art. 686 cod civil din 1865 (aplicabil în cauză raportat la data deschiderii succesiunii după defunctul M. A.) și au renunțat la moștenirea ce li se cuvenea după defunctul M. A., prin această manifestare de voință pârâții desființând cu efect retroactiv vocația lor succesorală (conform art. 696 Cod civil eredele care renunță este considerat că nu a fost niciodată erede), devenind străini de moștenire.
Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată din oficiu și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții M. Ș., O. L., M. A. și T. M..
În motivare au arătat că au dovedit cu actele de stare civilă depuse la dosar faptul că la data decesului M. G. avea în viață patru copii-pe ei, reclamanții și pe fratele lor M. M., tatăl reclamantei T. M.. În favoarea acestuia, în indiviziune cu fratele său M. A. fusese emis t.p. nr.508/09.09.1993.
Profitând de coincidența de nume avută cu unchiul său, M. A., autorul pârâților din prezenta cauza solicită eliberarea unui certificat de moștenitor în care să fie trecut ca unic moștenitor al defunctului M. G.„declarând în fals faptul că acesta nu a fost căsătorit și nu are descendenți în viață deși ei, copii lui trăiau.
În acest sens a fost eliberat certificatul de moștenitor contestat nul absolut pentru încălcarea, la data emiterii lui, a disp. art. 76 și 77 din Legea nr. 36/1995 în vigoare la data de 11.04.2005 data eliberării lui având în vedere faptul că numitul M. A. nu era moștenitorul tatălui lor.
Acțiunea lor a fost respinsă pe considerentul faptului că pârâții din prezenta cauză (soția supraviețuitoare și respectiv copii numitului M. A.) nu au acceptat succesiunea după acesta, astfel încât nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză.
O asemenea excepție nu este dată în cauză.
Astfel, potrivit disp. art. 700 Cod civil, în vigoare la data decesului autorului pârâților dreptul la a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii. De asemenea, potrivit art. 694 Cod civil cel care a acceptat succesiunea nu mai poate reveni asupra acceptării, opțiunea succesorală fiind un act juridic unilateral și în principiu irevocabil.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă fară dubiu faptul că M. A., autorul pârâților, a decedat la data de 03.09.2005 având ultimul domiciliu în București, ..
Din însăși declarațiile de renunțare la succesiune rezultă că pârâții M. F., M. P. V. și respectiv M. Gh. F. M. continuă să locuiască în imobilul care a fost proprietatea defunctului.
Acest aspect este de natură să conducă la concluzia că pârâții au acceptat în mod tacit succesiunea după defunctul lor soț și respectiv tată, folosința bunului succesoral reprezentând manifestarea de voință neechivocă în sensul acceptării succesiunii.
Pe de altă parte, declarațiile de renunțare la succesiune date ulterior acceptării acesteia au fost facutq/cîupă termenul prev. de art. 700 Cod civil care instituie regula prescriptibilității dreptului de a accepta succesiunea.
Art. 700 Cod civil prevede că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii care este data decesului.
Renunțarea la moștenire este actul juridic unilateral, expres și solemn prin care succesibilul declară, în cadrul termenului de prescripție succesorală că nu îsi însușește titlul de moștenitor devenind străin de succesiune.
Declarația de renunțare la succesiune facută peste termenul prev. de disp. Art.700 nu produce nici un fel de efecte.
Dacă succesibilul nu și-a exercitat dreptul de opțiune în termenul prev. de disp. art. 700 se stinge dreptul de a accepta succesiunea și, o dată cu acest drept, se stinge cu efect retroactiv și titlul de moștenitor, acesta devenind străin de succesiune. Stingerea prin prescripție a dreptului de opțiune atrage chiar stingerea vocației succesorale.
Prin urmare, declarațiile de renunțare expresă date după 9 ani de la data decesului defunctului nu erau necesare în condițiile în care succesibilii nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de lege.
În cauză declarațiile de renunțare la succesiune nu pot produce nici un fel de efect juridic, ele fiind date evident „pro causa"în condițiile în care au fost date după ce pârâții au acceptat succesiunea în mod tacit, prin preluarea bunurilor din masa succesorală și după 9 ani de la moartea autorului lor. De asemenea, în cauză instanța de fond face o confuzie între legitimitatea procesuală pasivă a pârâților și calitatea lor de succesibili ai defunctului M. A., persoana în favoarea căruia a fost emis certificatul de moștenitor nul absolut.
Calitatea procesuală este o condiție de exercitare a acțiunii civile și ea este dată de identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecății.
In cauza, calitatea procesuală pasivă a pârâților este dată de faptul că există o identitate între aceștia și subiectul raportului juridic dedus judecății, ei invocând în cauză o cauză de nulitate absolută a unui act juridic și nu de calitatea lor de moștenitori ai defunctului M. A..
Câtă vreme după acest defunct nu a fost emis nici un certificat de vacanță succesorală în condițiile disp. art. 85 din Legea nr. 36/1995, pârâții din prezenta cauză justifică calitate procesuală pasivă în acțiunea care are ca obiect constatare nulitate absolută a certificatului de moștenitor emis în favoarea autorului lor.
In drept și-au întemeiat cererea de apel pe disp. art. 466 și 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor aduse de către apelanți, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în speță, Tribunalul reține că apelul este fondat pentru următoarele argumente:
Sintetizând motivele de apel invocate de către apelanți, aceștia susțin în principal greșita soluționare a cererii lor pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepție reținută de instanța de fond nefiind dată în cauză.
Astfel, reține instanța de fond în considerentele sentinței apelate că pârâții din prezenta cauză nu sunt succesori în drepturi ai defunctului M. A., din declarațiile autentificate sub nr.884,886,887 și 888, din data de 23.05.2014, la BNP Asociați B. ( filele 52-55 dosar) rezultând că aceștia, în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv, fii ai defunctului, nu au făcut nici un fel de act de acceptare tacită, forțată sau expresă la succesiunea defunctului M. A. și înțeleg să rămână străini de succesiunea acestuia.
Prin urmare, conchide instanța de fond, pârâții nu pot figura în proces în calitate de pârâți, în cadrul acțiunii ce vizează anularea unui certificat de moștenitor, în care autorul pârâților figurează drept unic moștenitor al autorului reclamanților.
Această argumentație a instanței de fond nu poate fi însă primită pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței de fond, reclamanții, în calitate de moștenitori ai defunctului M. G., copii respectiv nepoată de fiu post decedat au solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.120/11.04.2005 emis de pe urma defunctului lor tată și bunic, decedat la data de 12.06.2000, cu ultimul domiciliu în . Suceava, cu masa succesorală descrisă în certificat, motivat de faptul că M. A.-autorul pârâților și nepot de la fratele D., al defunctului M. G. a declarat în mod fals că este unicul moștenitor al defunctului, ei, reclamanții, fiind în viață și adevărații moștenitori în calitate de descendenți.
Pârâții prin poziția lor procesuală nu au contestat această situație de fapt însă ulterior primirii cererii de chemare în judecată, 5.05.2014 ( conform comunicărilor filele 45-50) respectiv la data de 23 mai 2014 ( filele 52-55 dosar fond) au dat declarații în fața notarului public că înțeleg să rămână străini de succesiunea defunctului M. A..
Este evident că aceste declarații de renunțare la succesiune au fost date ”pro causa” în condițiile în care pârâții s-au prezentat la notar după 9 ani de la decesul autorului lor respectiv după primirea cererii prin care au fost chemați în judecată de către reclamanți pentru anularea unui certificat de moștenitor eliberat la solicitare autorului lor care a declarat date neadevărate despre autorul reclamanților respectiv că nu ar avea alți moștenitori și că el ar fi unic moștenitor.
A nu judeca litigiul pe fond reținând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților care au dat dovadă de rea credință prin faptul că au dat acele declarații de renunțare la moștenire după inițierea demersului judiciar de către reclamanți, înseamnă a lăsa în ființă un act juridic care conține date false, recunoscute de către pârâți și rezultând în mod evident din probele aflate la dosar.
Un argument în plus ar fi faptul că reclamanții au inițiat o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale după autorul lor, defunctul M. G. iar demersul or nu poate fi finalizat întrucât există un alt certificat de moștenitor după defunct, în favoarea autorului pârâților, contestat prin cererea de față și a cărui anulare se solicită.
Prin urmare, față de considerentele sus-arătate, în temeiul dispozițiilor art.480 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi admis iar hotărârea primei instanțe va fi anulată cu consecința trimiterii cauzei primei instanțe pentru soluționarea ei pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanții M. Ș., domiciliată în mun. Suceava, .. 29, ., ., O. L., domiciliată în mun. Suceava, ., ., M. A., domiciliat în mun. G., ., ., . și T. M., domiciliată în mun. Suceava, ., ., . și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat B. A., cu sediul în mun. Suceava, ., nr.43, . B, . împotriva sentinței civile nr. 4512 din data de 07.10.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți M. F., domiciliată în București, ., sector 2, M. M. F., domiciliat în București, ., sector 2, G. D., domiciliată în București, ., nr. 15, ., . și M. V., domiciliat în București, ., sector 2.
Anulează hotărârea nr.4512/7.10.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe pentru judecata fondului litigiului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2015
Președinte, Judecător, Grefier,
G. F. F. C. N. M. L. A.
Red C.N.M
Jud.fond C. A.
Tehnored.L.A.
9 ex./20.07.2015
| ← Constatare nulitate act juridic. Hotărâre din 19-06-2015,... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 371/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
