Decădere din drepturi părinteşti. Sentința nr. 1870/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1870/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 1870/2015
Dosar nr._ -decădere din drepturi părintești-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA NR. 1870
Ședința publică din data de 17 decembrie 2015
Președinte: S. A.
Grefier: R. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror T. Doinița din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava
Pe rol, judecarea cererii având ca obiect „decădere din drepturi părintești” formulată de reclamanta H. G., în contradictoriu cu pârâtul B. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat M. L. care sustituie pe avocat H. L., pentru reclamanta H. G., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat M. L. a depus la dosar împuternicire avocațială și delegație de substituire pentru avocat H. L., pentru reclamanta H. G..
Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea cauzei, față de dispozițiile art.94 ali.1 lit.a, art.114 ali.1, art.129 alin.2 pct.2 și art.131 ali.1 din Codul de procedură civilă, și a pus în discuția părților excepția invocată.
Apărătorul reclamantei a arătat că lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Reprezentanta Ministerului Public a solicitat admiterea excepției invocate de către instanță.
Instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Deliberând,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 25 noiembrie 2015 și înregistrată sub nr._, reclamanta H. G., în contradictoriu cu pârâtul B. V., a solicitat decăderea din exercițiul drepturilor părintești a acestuia.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul este tatăl minorei H. V. R., născută la data de 04.08.2000, paternitatea minorei fiind stabilită prin sentința civilă nr. 1 din 3 ianuarie 2001 a Judecătoriei Gura Humorului, prin aceeași sentință pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 250.000 ROL lunar, începând cu 1 septembrie 2000 și până la majoratul fetei lor minore.
A mai arătat, reclamanta, că, la data de 23.11.2015 a formulat plângere penală împotriva pârâtului, potrivit dispozițiilor art. 378 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, întrucât cu rea credință nu a achitat niciodată pensia de întreținere, acumulând o datorie totală de 6890 RON, că are date certe că realizează venituri substanțiale, dar refuză sistematic, constant și chiar de la data stabilirii faptului că este tatăl biologic al minorei, să o ajute în vreun fel.
Mai mult decât atât, pârâtul nu achită nici suma de 130 lei, ce i se cuvine minorei, care în prezent are 15 ani și nevoi majore de îmbrăcăminte, alimentație corespunzătoare, bani pentru rechizite, ore suplimentare, etc.
Astfel, consideră că pârâtul se face vinovat de neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești, aducând atingere interesului superior al minorei, astfel cum sunt ele prevăzute de dispozițiile art. 508 Cod procedură civilă.
Față de cele arătate, a solicitat reclamanta admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În dovedire, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, și proba cu martorii C. A. V. și M. T. A., precum și efectuarea unei anchete sociale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 508 și următoarele Cod procedură civilă.
La termenul de astăzi, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea cauzei.
Examinând excepția invocată, Tribunalul reține următoarele considerente, prin raportare la actele și lucrările dosarului:
Potrivit art.94 alin.1 lit.a „ Judecătoriile judecă în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: a) cererile date de Codul civil în competenta instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel”, iar potrivit art.114 alin.1 „ Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.
După cum rezultă din art.129 alin.2 pct. (2) cod civil „ Necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”, iar potrivit art.131 alin.1 „ La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu”.
În cauză, obiectul acțiunii cu care a fost investită instanța de judecată, vizează decăderea pârâtului din exercițiul drepturilor părintești, în calitate de tată al minorei H. V. R., născută la data de 04.08.2000, context ce impune competența judecării litigiului în primă instanță în favoarea Judecătoriei Suceava.
În aceste condiții, față de dispozițiile legale mai sus menționate, Tribunalul va admite excepția de necompetență materială, și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect „decădere din drepturi părintești” formulată de reclamanta H. G. (CNP:_), cu domiciliul în orașul Gura Humorului, ., ., jud.Suceava, în contradictoriu cu pârâtul B. V., cu domiciliul în orașul Gura Humorului, ..C1, sac.A, ., în favoarea Judecătoriei Suceava.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2015.
Președinte, Grefier,
S. A. R. M.
Red. S.A.
Tehnored. R.M.
4 ex. 17.12.2015
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 458/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
