Fond funciar. Decizia nr. 587/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 587/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 4167/227/2013
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 587
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 APRILIE 2015
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul T. M., prin curator special Ș. A., domiciliat în mun. Rădăuți, ., ., . împotriva sentinței civile nr.2495 din data de 27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. _ , în contradictoriu cu intimații: reclamanta Ș. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. I. R., .., mun. Fălticeni, jud. Suceava, pârâții-reclamanți: G. N. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. R. - cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava,C. C. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, PÎȘLAC I. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, C. DE F. FUNCIAR DOLHASCA, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA DE APLICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. G., T. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, și moștenitorii pârâtei P. C.: B. TUDORIȚA – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, C. L. – cu dom. în satul Gulia, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. A. – cu dom. în mun. Bucuresti, ., ., ., Sector 6, P. C. – cu dom. în mun. Hunedoara, ., ..A,., P. F. – cu dom. în mun. Fălticeni, ., .,., P. G. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,., P. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. V. – cu dom. în mun. Bucuresti, .. 8-10, ..4,., Sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații pârâți B. Tudorița, P. F. și P. G., intimații pârâți G. N. și B. M. asistați de avocat I. S., care reprezintă în instanță și interesele pârâților reclamanți B. R., C. C. și Pîșlac E., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Prezentă în instanță pentru a asigura asistența într-o altă cauză, avocat F. I. R. solicită rectificarea citativului în sensul că nu asigură asistență/reprezentare juridică intimatei reclamante Ș. M.. Mai precizează că este real faptul că i-a acordat acesteia asistență în fața instanței de fond însă nu a mai încheiat cu aceasta contract de asistență și în prezenta cale de atac.
Instanța de control judiciar dispune rectificarea citativului în sensul solicitat de avocat F. I. R. după care, învederează faptul că prezentul apel privește faptul că avocatul desemnat pentru a fi curatorul lui T. M. contestă modalitatea în care s-a avansat onorariul său din bugetul de stat.
Părțile prezente învederează faptul că T. M., apelantul din prezenta cauzpă este decedat de 30 de ani, iar prezentul apel este formulat de curatorul desemnat în fața instanbței de fond.
Mai mult arată că prezenta cerere cu care a fost investită instanța nu este făcută de părți și fiindu-le prezentate semnăturile acestea arată că nici acestea nu sunt ale lor.
Față de toate acestea intimații pârâți solicită respingerea apelului ca nefondat.
Avocat I. S. lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a apelului.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
P. cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată la data de 28.11.2013 sub nr._, reclamanta Ș. M. a chemat în judecată pârâții: P. G., PISLAC E., B. R., C. C., B. M., G. N., T. M., P. C., C. de fond funciar Dolhasca și C. județeană de fond funciar Suceava, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută partială a Titlului de proprietate nr. 4049/08.11.2004, în sensul de a se dispune excluderea din titlu a persoanelor: P. G., G. N., T. M. si P. V., cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin titlul de proprietate nr. 4049/08.11.2004, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctei P. E., decedată la data de 22.09.1981, în titlu fiind menționate următoarele persoane:
-Serbau M., reclamanta, nepoată de fiu al defunctei, în calitate de moștenitoare testamentară, fiind instituită ca legatar universal de către defunctă conform testamentului autentificat sub nr. 3686/17.11.1971 al fostului notariat de Stat al județului Suceava;
-P. G. si T. M., în calitate de fii ai defunctei;
-G. N., în calitate de fiică postdecedată a defunctei P. E. si după care au rămas ca moștenitori pârâții Pislac E., B. R., C. C., B. M. si G. N., în calitate de descendenți de gradul I;
-P. V., în calitate de fiu postdecedat la data de 17.12.1995 si după care s-a dezbătut succesiunea conform certificatului de moștenitor nr. 71/19.03.1998 al BNP L. C. din Fălticeni, singura moștenitoare acceptantă fiind P. C., în calitate de șotie supraviețuitoare.
Defuncta P. E. a fost proprietara unei suprafețe de 0,81 ha teren, iar după apariția Legii nr. 18/1991, reclamanta susține că a fost singura care a formulat la C. de fond funciar Dolhasca cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta P. E., conform cererii nr. 2846/18.03.1991.
Cum numiții P. G., G. N., T. M. si P. V. nu au respectat procedura prevăzuta de dispozițiile legilor fondului funciar pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, întrucat nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, care sa le fie si validată, reclamanta consideră că aceste persoane nu sunt îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate, în conformitate cu dispozițiile art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997, motiv pentru care a formulat prezenta actiune prin care a solicitat a se constata nulitatea absoluta partială a titlului de proprietate.
Pentru aceste motive solicită admiterea actiunii astfel cum a fost formulată.
In drept, a invocat dispozițiile art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997, art. 453 NCPC.
In dovedirea acțiunii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, relații ce solicită a fi solicitate de la C. de fond funciar Dolhasca si C. județeană de fond funciar Suceava cu privire la întreaga documentație ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 4049/08.11.2004.
Mentionează că în prezenta cauza, raportat la dispozițiile art. 60 ind. 1 din Legea nr. 192/2006, nu este necesara participarea la ședința de informare privind avantajele medierii, iar acest litigiu, fata de obiectul pricinii nu poate fi solutionat printr-o tranzactie sau printr-un acord de mediere.
Susține că prezenta actiune este scutita de la plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor din Legea nr. 1/2000.
A depus la dosar înscrisuri (f.6-20).
Conform art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a comunicat pârâților duplicatul acțiunii formulată de reclamantă, pentru ca acestia să depună întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, în termen de 25 de zile de la comunicare.
Pârâții: Pîșlac E., B. R., C. C., B. M. si G. N. au formulat si depus la dosar întâmpinare si cerere reconvențională (f.42-43 dosar) la acțiunea reclamantei S. M. prin care înțeleg să răspundă la toate capetele de cerere în drept si în fapt.
Solicită, ca în urma probatoriului administrat în cauză să se respingă acțiunea reclamantei ca nefondată, să se admită cererea reconvențională, cun obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pe calea cererii reconvenționale, în contradictoriu cu: S. M., P. G., T. M., P. C., C. locala de fond funciar Dolhasca și C. Județeană de fond funciar Suceava, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate nulitatea absolută partială a Titlului de proprietate nr. 4049/08.11.2004, în sensul de a se dispune:
Excluderea reclamantei parate S. M. de pe titlu, pe motiv ca aceasta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după P. E. (decedata la data de 22.09.1981), atât timp cat tatăl sau P. V. (decedat in data de 17.12.1995) era în viață;
Excluderea suprafeței de 3.600mp teren arabil extravilan situat între vecinii Drum, Moștenitorii lui Iantuc V., Drum si B. D. pe raza satului Probota, oraș Dolhasca, jud. Suceava, întrucât moștenitorii lui P. E. nu erau îndreptățiți la reconstituirea acestei suprafețe.
În motivare au arătat că, după apariția Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, moștenitorii defunctei P. E., decedată în data de 22.09.1981, menționați în titlu de proprietate nr. 4049/08.11.2004 s-au adresat Comisiei locale de fond funciar Dolhasca în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparținut autoarei lor.
Susțin că ei - pârâții-reclamanți sunt fii lui G. N., decedată în 29.12.1997.
Motivele de anulare invocate de reclamantă, în temeiul Legii nr. 18/1991, sunt neîntemeiate, deoarece Titlul de proprietate nr. 4049/08.11.2004 este legal emis pe numele autoarei lor G. N..
Consideră ca prin Titlul de proprietate nr. 4049/2004 s-a reconstituit in mod ilegal în favoarea reclamantei S. M., dreptul de proprietate pentru terenurile care au aparținut lui P. E., decedată în data de 22.09.1981.Testamentul autentificat sub nr. 3686/1971 la Notariatul de Stat îi conferă reclamantei la momentul 1991 (când s-a formulat cererea de reconstituire) doar dreptul de moștenitor testamentar cu titlu universal raportat la averea mobilă si imobilă care se va constata că aparține defunctei la momentul decesului.
Întrucât P. V. (decedat în data de 17.12.1995) moștenitor legal al lui P. E., era în viață în anul 1991, consideră că doar acesta era îndreptățit să formuleze cerere de reconstituire si nu fiica acestuia P. E..
Actul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea lor, mai este lovit de nulitate absolută parțială si în ceea ce privește suprafața de 3.600mp teren arabil, extravilan, situat intre vecinii Drum, Moștenitorii lui Iantuc V., Drum si B. D. pe raza satului Probata, oraș Dolhasca, jud. Suceava, la locul numit „Secătura",deoarece pentru aceasta suprafața de teren s-a eliberat în favoarea autorilor acestora, G. Gh N. si G. M N. Titlul nr. 849/03.03.1995.
Precizează pârâții că anterior colectivizării autorii lor G. Gh N. si G. M N., au fost înzestrati de către bunicii lor, P. E. si P. G., cu mai multe suprafețe de teren printre care se află si suprafața de 3.600 mp în litigiu, suprafața care a fost trecută în rolul lor agricol. Întrucât suprafața de 3.600 mp aparținea părinților acestora, consideră că în mod nelegal s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceeași suprafața după bunicii lor, reconstituirea care profită pe nedrept si celorlalți moștenitori.
Pentru toate aceste motive, pârâții-reclamanți solicită respingerea acțiunii ca nefondată, admiterea cererii reconvenționale și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, art.III pct. 1 lit. a Legea nr. 169/1997.
În dovedire au solicitat probele cu înscrisuri si expertiza topo cadastrală.
C. de fond funciar Dolhasca a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.51).
Susține că în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că defuncta P. E., decedată la 22.09.1981 figura înscrisă în rolul agricol eferent anilor 1959-1961 cu suprafata de 0,83 ha teren dispus în mai multe trupuri.
Titlul de proprietate nr. 4049/08.11.2004 contestat în prezenta cauză, emis în conformitate cu dispozițiile legii fondului funciar, a fost eliberat în baza hotărârii Comisiei Judetene nr. 13.589/19.11.1991 prin care s-a validat propunerea comisiei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru numiții: S. D. M., P. G., G. natalia, T. M., P. Gh. V., menționați în anexa 3 la pozitia 148(256), moștenitori după defuncta P. E..
Întrucât în cauză, nu au identificat un motiv de nulitate a titlului de proprietate contestat, raportat la probatoriul administrat, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al cererii.
În drept a invocat disp. art. 205 Cod pr. civilă, legea_, legea nr. 169/1997 reactualizată.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 16.XII. 2013, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus la dosar întâmpinare (f.53-55 dosar).
În motivare a arătat că titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor întru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Este vorba de o procedura în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.
Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor municipiilor.
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicita relații și doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.
De asemenea, potrivit art. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, „Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia Județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat nr. 20".
Conform prevederilor legale în vigoare, procesul - verbal de punere în posesie se întocmește de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoana i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, aceasta fiind o premergătoare emiterii titlului de proprietate.
La baza întocmirii procesului - verbal de punere în posesie stau documentațiile prin care s-au reconstituit/constituit dreptul de proprietate prin hotărâri ale comisiei județene și care sunt depozitate în arhiva comisiilor locale.
A invocat disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Față de cele sus-menționate, solicită instanței ca judecarea prezentei cauze să se facă contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dolhasca, comisie de la care se pot solicita relații cu privire la acțiunea formulată de reclamantă întrucât aceasta este responsabilă cu punerea în posesie a persoanelor îndreptățite conform legislației în materie de fond funciar și întocmește documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
Susține că în arhiva instituției se regăsesc numai documentațiile în baza cărora s-au emis hotărârile comisiei județene de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor locale de fond funciar și a ordinelor emise de prefect, nefiind depozitate și documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, documentații care sunt păstrate, de altfel în arhiva Oficiului cadastru si Publicitate Imobiliară Suceava (1 exemplar), precum și în arhiva Comisiei locale de fond funciar (1 exemplar).
In ceea ce privește obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de Proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată, a invocat disp. art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu precizarea că, C. județeană este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicționala, fără personalitate juridică, fără patrimoniu propriu si respectiv buget propriu.
Pe cale de consecință, susține că în mod greșit s-a solicitat obligarea Comisiei Județene Suceava la plata cheltuielilor de judecată.
In drept a invocat art. 205 din Legea nr. 134/2010,art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005, art. 51 și art. 52 din Legea nr. 18/1991.
Pârâta P. C. a depus la dosar întâmpinare (f.71) prin care a solicitat admiterea acțiunii formulată de reclamanta Ș. M. așa cum a fost formulată.
Reclamanta-pârâtă Ș. M. a formulat întâmpinare si răspuns la întâmpinare (f.73-75) prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii reconvenționale si înlăturarea apărărilor formulate față de cererea ei de chemare în judecată.
Cu privire la cererea reconvențională, susține că aceasta este nefondată, motivat de următoarele:
1) Printr-un prim capăt de cerere reconvențional s-a solicitat ca reclamanta sa fie exclusă de pe titlu întrucât nu ar fi fost persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după autoarea P. E., decedata la data de 22.09.1981, atâta vreme cât tatăl său, P. V., decedat la data de 17.12.1995 era în viață.
Se motivează că în anul 1991, acel testament prin care era instituită legatar universal de către P. E., nu-i conferea vocație decât la averea mobilă și imobilă care se va constata că îi aparține la momentul decesului, iar câtă vreme tatăl său, P. V., care era fiul defunctei, trăia în anul 1991, acesta era îndreptățit la reconstituire și nu reclamanta.
Consideră că aceste motive nu pot fi primite:
Ea, Ș. M., este beneficiara testamentului autentificat sub nr. 3686/1971 al fostului Notariat de Stat Județean Suceava, prin care defuncta P. E., decedată în anul 1981, a instituit-o legatar universal cu privire la întreaga avere mobilă si imobilă ce se va constata că îi aparține.
Într-adevăr, la data deschiderii succesiunii defunctei în anul 1981, terenurile pentru care ulterior s-a reconstituit dreptul de proprietate, nu erau în circuitul civil. Insă, obiect al legatului poate fi si un lucru viitor, care nu exista în momentul testării, dar nici chiar în momentul deschiderii moștenirii. Dintre bunurile viitoare, numai moștenirea nedeschisă nu poate forma obiectul unui legat, conform art. 702 si 965 din vechiul Cod civil.
Pe de alta parte, instituirea unui legatar universal semnifică o exheredare indirectă a moștenitorilor legali, iar legatarul universal are dreptul de a culege întreg emolumentul masei succesorale ramase de pe urma defunctului.
Cu privire la bunurile ce formează masa succesorală, aici se includ atât bunurile existente la data deschiderii succesiunii, cat si bunurile care intra ulterior în masa succesorală. Odată cu . legii fondului funciar s-a născut pentru persoanele îndreptatite sau succesorii acestora dreptul de a solicita reconstituirea, drept patrimonial potestativ, care face parte din masa succesorală, urmând a fi exercitat de către legatarul universal, în cursul termenului de decădere prevăzut de lege.
Faptul că a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la C. de fond funciar Dolhasca, înăuntrul termenului prevăzut de lege, semnifica ca si-a exercitat dreptul ce i-a revenit potrivit testamentului a cărui beneficiară a fost instituita de către P. E..
Menționează că nu a formulat cererea în calitate de moștenitoare a defunctului său tata, P. V., care la rândul său apare înscris în titlul ce face obiectul prezentului litigiu, si care este fiul lui de cujus si care trăia la momentul reconstituirii dreptului de proprietate. Ea nici măcar nu are calitate de moștenitor acceptant al acestuia, întrucât potrivit certificatului de moștenitor ce l-a depus la dosar, mama sa, pârâta P. C., este singura moștenitoare acceptantă.
Susține că se face confuzie între cele doua categorii de moștenitori, nu exista temei pentru care să fie exclusă din titlu, atâta vreme cat are calitate de moștenitor testamentar, câtă vreme a înțeles să beneficieze de prevederile testamentului, iar paratele-reclamante nu indică în concret motivul de nulitate absolută dintre cele strict prevăzute de dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, astfel încât să își poată face apărări si pe motivul concret de nulitate absolută.
Al doilea capăt al cererii reconvenționale vizează excluderea de pe titlu a suprafeței de 3.600 mp teren arabil, din extravilan, motivându-se ca există o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, în sensul ca aceeași parcelă apare înscrisă si în T.P. nr. 849/1995, emis autorilor pârâților-reclamanti G. Gh. N. si G. M. N., aceasta reprezentând o înzestrare pe care defuncta P. E. ar fi făcut-o fiicei acesteia, G. N..
Sub un prim aspect, învederează că odată cu întâmpinarea si cererea reconvențională nu i-au fost comunicate si înscrisurile depuse de către pârâții-reclamanți, astfel ca eventuale apărări nu pot formula în concret pe baza doar a celor comunicate.
Susține reclamanta-pârâtă că și aici, ca si la capătul de cerere anterior, nu se indică în concret motivul de nulitate absolută prevăzut de lege pentru care se impune ca acest titlu sa fie anulat parțial prin excluderea acestei parcele, doar simpla referire la prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, nesatisfăcând exigențele prevăzute de Noul Cod de Procedura Civilă.
In alta ordine de idei, titlul autoarei P. E. a fost în mod legal emis si prin reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la . teren arabil din extravilan, întrucat în perioada anilor 1959-1962 aceasta era proprietara acestei parcele, terenul acesta figurează în registrul agricol al sau, l-a predat la CAP si nu există dovada vreunei înzestrări pe care sa o fi făcut fiicei acesteia, G. N..
Cu privire la cererea sa de chemare în judecata, reclamanta-pârâtă arată ca aceasta vizează constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate, în sensul excluderii pârâților, motivat de faptul ca restul persoanelor, în afară de ea sunt persoane neîndreptățite la reconstituire si prin aceea că nu s-au adresat cu cererea Comisiei de fond funciar Dolhasca în sensul de a li se reconstitui dreptul de proprietate, menținându-și temeiurile de drept invocate în cererea introductivă.
Mai arată si ca pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, este necesara formularea unei cereri, excluzându-se de către legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea cererii si respingerea ca nefondata a cererii reconvenționale.
La data de 18.03.2014, C. de fond funciar Dolhasca a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâții: Pîșlac E., B. R., B. M., G. N. (f.122-123 ).
P. cererea reconventionala, pârâții reclamanți solicită să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 4049/2004, în sensul de a dispune excluderea din titlu a reclamantei Ș. M., precum și excluderea suprafeței de 3.600 mp teren arabil extravilan, învecinat cu: drum, most. Ianțuc V., drum, B. D..
Susține că pârâtii reclamanți nu au precizat temeiul în drept al cererii formulate.
In motivare a arătat că în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că defuncta P. E., decedată la 22.09.1981 figura înscrisă în rolul agricol aferent anilor 1959 -1961 cu suprafața de 0,83 ha, teren dispus în mai multe trupuri.
Titlul de proprietate nr. 4049/8.11.2004, contestat în prezenta cauză, emis în conformitate cu dispozițiile legii fondului funciar, a fost eliberat în baza hotărârii comisiei județene nr. 13.589/19.11.1991, prin care s-a validat propunerea comisiei de reconstituire a dreptului de proprietate pentru numiții: Ș. D. M., P. G., G. N., T. M., P. Gh. V., menționați în anexa 3 la poziția 148 (256), moștenitori după defuncta P. E..
Cu privire la cererea de excludere a reclamantei întrucât avea calitatea de legatar cu titlu universal al defunctei P. E., raportat la mențiunile testamentului nr. 3686/1971, practica juridică este neunitară, întrucât se reține faptul că mențiunea „bunurile ce se vor găsi în patrimoniu la momentul decesului" conferă legatarului vocație la o cotă parte din moștenire, însă există un punct de vedere că, prin care această mențiune nu limitează îndreptățirea legatarului la o parte din bunurile defunctului.
In ceea ce privește excluderea suprafeței de 3.600 mp teren arabil extravilan, învecinat cu: drum, most. Ianțuc V., drum. B. D. din T.P. nr. 4049/8.11.2004, învederează instanței că urma verificărilor s-a constatat că suprafața de teren figurează înscrisă atât în rolul agricol al def. P. E., cât și al def. G. N..
Intrucât în cauză, nu au identificat un motiv de nulitate a titlului de proprietate contestat, raportat la probatoriul administrat, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al cererii.
In drept a invocat disp. art. 205 Cod pr. civilă, legea_, legea nr. 169/1997 reactualizată.
Atașează documentația aferentă eliberării titlului de proprietate nr. 849/1995 (f.124-128).
Față de cererea reclamantei-pârâte depusă la fila 150 dosar, la termenul de judecată din data de 20 mai 2014, instanta a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor defunctei P. C. (decedată la data de 11.04.2014 – potrivit certificatului de deces . nr._ – fila 152)), respectiv: P. A., P. F., P. V., P. G., P. C., B. Tudorița, C. L. și P. M., care au fost citați la adresele indicate, cu duplicatele cererii de chemare în judecată și a cererii precizatoare.
P. încheierea de ședință din 20.02.2014 instanta a dispus numirea unui curator special pentru reprezentarea intereselor pârâtului T. M., în persoana d-lui avocat Ș. A. (f.113 dosar).
Apoi, prin încheierea sedintei de judecată din data de 09.09.2014, pentru pârâții: B. Tudorița, C. L., P. A., P. C., P. F., P. G., P. M., P. V. a fost numit de către Biroul de Avocați Fălticeni, avocat T. Teona, în calitate de curator special (f. 202 dosar).
La data de 19.12.2013, C. Locală Dolhasca a înaintat la dosar înscrisuri (f.58-69).
La solicitarea instantei Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliară Suceava a depus la dosar procesul verbal de punere în posesie întocmit de C. Locală Dolhasca după care s-a completat si emis titlul de proprietate nr. 4049/08.11.2004 pe numele autoarei P. Gh. E. (f.117-119 dosar).
In cauză a fost efectuat raportul de expertiză specialitatea topografie de către expert L. Ș. (f.217-227 dosar).
P. sentința civilă nr. 2495 din data de 27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ , s-a admis cererea principală formulată de reclamanta/pârâtă Ș. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. I. R., .., mun. Fălticeni, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâții/reclamanți: G. N. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. R. - cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava,C. C. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, PÎȘLAC I. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava și pârâții: C. DE F. FUNCIAR DOLHASCA, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA DE APLICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. G., T. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, și moștenitorii pârâtei P. C.: B. TUDORIȚA – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, C. L. – cu dom. în satul Gulia, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. A. – cu dom. în mun. Bucuresti, ., ., ., Sector 6, P. C. – cu dom. în mun. Hunedoara, ., ..A,., P. F. – cu dom. în mun. Fălticeni, ., ., P. G. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,., P. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. V. – cu dom. în mun. Bucuresti, .. 8-10, ..4,., Sector 6.
S-a respins cererea reconvențională ca nefondată.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 4049/2004 emis de pârâta C. Judeteană Suceava, în sensul excluderii din titlu a titularilor P. G., G. N., T. M. si P. V..
Pârâții (moștenitorii defunctei P. C.) au fost obligați să plătească suma de 800 lei onorariu curator special T. Teona.
Pârâtul T. M. a fost obligat să plătească suma de 900 lei onorariu curator special Ș. A..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
P. titlul de proprietate nr. 4049/8.11.2004 emis de C. Județeană Suceava s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctei P. E., decedată la 22.09.1981, pentru suprafata de 8.100 mp. teren intravilan și extravilan pe raza satului Probota, oras Dolhasca.
După apariția Legii nr. 18/1991 reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitor testamentar (f.12) conform cererii înregistrată sub nr. 2846/1991 (f.18,61 dosar).
Pârâții P. G., T. M. precum și defuncții G. N., P. V. deși au calitatea de moștenitori legali ai defunctei P. Gh. E. (ultimii doi fii postdecedați) nu au formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, astfel cum reiese din documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 4049/2004 (f.58-63).
Dispozițiile art. 13 din legea nr. 18/1991 privitoare la stabilirea calității de moștenitor se coroborează cu prevederile art. 11 din aceeași lege care instituie prin alin. 3 obligativitatea formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se face de fiecare moștenitor, în nume personal, cererea formulată doar de unul din moștenitori, neputând profita tuturor moștenitorilor.
Or, în speță, atât timp cât numai reclamanta în calitate de moștenitor testamentar și-a exprimat voința expres, prin cerere, în mod nelegal s-a reconstituit dreptul și în favoarea celorlalți titulari: P. G.; G. N., T. M. si P. V..
În aceste condiții, constatând incidența disp. art. III lit. a din legea 169/1997, instanța a admis cererea principală și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 4049/2004 emis de pârâta C. Județeană Suceava, în sensul excluderii din titlu a titularilor P. G., G. N., T. M. si P. V..
În ceea ce privește capătul de cerere reconvențional, instanța constată că reclamanta este beneficiara testamentului autentificat sub nr. 3686/1971 al fostului Notariat de Stat Județean Suceava, fiind instituită legatar universal cu privire la întreaga avere mobilă si imobilă ce se va constata că îi aparține (testament fila 12 dosar).
Conform art. 888 vechiul cod civil, legatul universal este dispoziția prin care testatorul lasă la moartea sa, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.
Ceea ce caracterizează legatul universal nu este cantitatea bunurilor culese (emolumentul) ci vocația la întreaga universalitate oferită legatarului, ca expresie a principiului potrivit cu care proprietarul poate dispune de bunurile sale în mod liber si absolut (art. 480 Vechiul cod civil) atât prin acte între vii cât si prin acte pentru cauză de moarte.
In aceste condiții, atât timp cât reclamanta-pârâtă a formulat cerere în mod expres, înăuntrul termenului prevăzut de lege, în baza legatului era îndreptățită la reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.
In ceea ce privește motivul de nulitate parțială a titlului de proprietate nr. 4049/2004 sub aspectul excluderii suprafeței de 3.600 mp. teren se reține, din documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate faptul că în perioada 1959-1962, conform filei registru agricol, defuncta P. Gh. E. figura cu acest teren predat la CAP.
Potrivit disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Astfel, sub acest aspect, titlul de proprietate a fost legal emis.
Faptul că ar exista o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, suprafața de 3.600 mp. fiind inclusă și în titlul de proprietate nr. 849/1995 emis pe numele autorilor pârâților-reclamanți G. N. și G. N., nu constituie un motiv de nelegalitate al titlului de proprietate nr. 4049/2004.
Față de aceste considerente cererea reconvențională apare ca nefondată fiind respinsă ca atare.
Văzând dispozițiile art. 48 din OUG nr. 80/2013, instanța a obligat pe pârâții (moștenitorii defunctei P. C.) să plătească suma de 800 lei onorariu curator special T. Teona și pe pârâtul T. M. să plătească suma de 900 lei onorariu curator special Ș. A..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel avocatul Ș. A., în calitate de curator special pentru pârâtul T. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele considerente:
P. încheierea de ședință din 20.02.2014 a fost desemnat curator pentru pârâtul T. M. (fila 113). În baza acestei numiri, s-a prezentat la fiecare termen de judecată pentru a reprezenta în instanță interesele acestei părți. Pe parcursul procesului, atât ceilalți pârâți (rude cu T. M.), cât și reclamanta au declarat că persoana ale cărei interese le ocrotesc în calitate de curator este decedată.
Demersurile întreprinse pentru a confirma această situație nu au avut succes, primăria de la ultimul domiciliu cunoscut al persoanei ocrotite dezvăluind, ca răspuns la adresele înaintate în acest sens de instanță, că nu există în registrele lor un certificat de deces pe numele acestei persoane.
În aceste condiții, soluția propusă de Judecătoria Fălticeni în hotărârea nr. 2495/2014, prin care avansarea sumei de 900 de lei cuvenită curatorului special cu titlu de remunerație cade în sarcina unei persoane de negăsit și presupus decedată, apare ca fiind una ineficientă.
Modalitatea de stabilire a remunerației curatorului special este reglementată de art. 58 alin. 4 din Noul Cod de Procedură Civilă, care stabilește că dreptul de a fixa cuantumul remunerației provizorii și ulterior finale este de resortul instanței. Astfel, instanța poate stabili, prin încheierea prevăzuta de art. 58 alin. (4) din Codul de procedura civila, ca avansarea remunerației curatorului sa se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsura este in interesul continuării procesului”.
Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecata și vor fi puse in sarcina pârtii care pierde procesul.
Art.49 arată că, „ în mod excepțional, in cazuri urgente, care nu suferă amânare si daca nici nu sunt îndeplinite condițiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare si vor fi puse in sarcina părții care pierde procesul.
A apreciat că în cauză articolul 46 este aplicabil. Ori dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul și este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistentei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.
Având în vedere că deja s-a pronunțat o hotărâre de primă instanță pe parcursul unui proces la care și-a îndeplinit atribuțiile de curator special la numeroase termene de judecată fără să fie dispusă sau achitată plata unui onorariu provizoriu și având în considerare și punctul de vedere al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției cu privire la plata remunerației curatorului special prevăzut de art. 58 și art. 167 N.C.P.C., a solicitat admiterea apelului în sensul modificării soluției din hotărârea 2495/2014 prin care obligația de avansare a sumei de 900 de lei cu titlu de onorariu curator special care în sarcina pârâtului T. M., astfel: plata onorariului să se suporte din sumele cuprinse distinct în bugetul de venituri si cheltuieli ale Ministerului Justiției, urmând ca acestea să fie incluse în cheltuielile de judecată și puse în sarcina părții care cade în pretenții.
Intimații Pîșlac E., B. R., C. C., B. M. și G. N. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de T. M., deoarece în mod corect a pus în sarcina acestuia onorariul curatorului special și nu în sarcina lor.
Examinând sentința civilă apelată prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situația în care reclamantul învederează, motivat, că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța va putea încuviința citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acțiune subsecventă demersurilor nereușite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii.
Însă, în cazul în care instanța încuviințează citarea părții pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58 din același cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.
Astfel, legiuitorul a extins protecția prevăzută la art. 58 alin. (1) din codul de procedură civilă și asupra celor chemați în judecată și al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat.
Este evident că această instituție, astfel cum este legiferată în Codul de procedură civilă, este menită să dea eficiență art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind asigurat în plenitudinea sa.
În cauza dedusă judecații instanța a încuviințat, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului T. M. prin publicitate, fiind obligată să numească un curator dintre avocații baroului, potrivit art. 58 din același cod, care a fost citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului (art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă), întrucât, în această ipoteză, prevederile legale fiind imperative nu lasă posibilitatea de apreciere a instanței în ceea ce privește numirea curatorului.
Potrivit art. 48 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepțional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul.
Ori numirea curatorului special pentru pârâtul T. M. s-a făcut în condițiile în care instanța de fond a dispus citarea acestuia prin publicitate prin încheierea din data de 20 februarie 2014, după ce s-au făcut verificări în baza de date pentru evidența persoanelor și nu a fost identificat nici un domiciliu al pârâtului.
Ca urmare, conform adresei emise de instanță în baza încheierii de ședință sus menționate, s-a solicitat Baroului de Avocați Fălticeni desemnarea unui curator special care să îl reprezinte pe pârâtul T. M..
Cum desemnarea curatorului special nu s-a dispus printr-o încheiere de ședință, ci doar printr-o rezoluție aplicată pe adresa către barou (fila 113 dosar), nu s-a stabilit nici onorariul provizoriu pentru curator și nici persoana care trebuie să suporte cheltuielile cu plata onorariului curatorului, această chestiune fiind rezolvată odată cu fondul cauzei.
În cazul numirii curatorilor speciali dintre avocații baroului, similar situației experților judiciari, instanța va fixa prin încheierea prin care s-a dispus numirea unui curator special și remunerația provizorie a acestuia, precum și modalitatea de plată, aceasta putând fi ulterior majorată, la cererea curatorului, după încetarea calității sale, în funcție de activitatea desfășurată în concret.
Chiar dacă instanța a omis stabilirea remunerației provizorii și modalitatea de plată prin încheierea prin care a dispus numirea curatorului, nici avocatul nu a solicitat aceasta, deși s-a prezentat la mai multe termene de judecată și se presupune că a studiat dosarul.
Astfel, s-ar fi putut pune în discuție necesitatea plății onorariului provizoriu de către reclamantă în condițiile art. 48 alin.2 din O.U.G. nr. 80/2013 sau din bugetul statului în condițiile art. 49 din același act normativ.
Cum avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului se face în mod excepțional și în cazuri urgente, iar obligarea celeilalte părți la plata onorariului se putea face numai în condițiile în care procesul era în curs și în măsura în care era în interesul continuării judecății, tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a pus în sarcina persoanei a cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului plata onorariului acestuia.
Față de cele reținute, în temeiul art. 480 C.proc.civ. tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de curatorul special al pârâtului T. M. și va păstra hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de avocat Ș. A., în calitate de curator special pentru pârâtul T. M. domiciliat în mun. Rădăuți, ., ., . împotriva sentinței civile nr.2495 din data de 27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. _ , în contradictoriu cu intimații: reclamanta Ș. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. I. R., .., mun. Fălticeni, jud. Suceava, pârâții-reclamanți: G. N. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, B. R. - cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava,C. C. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, PÎȘLAC I. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Ionas S., mun. Fălticeni, ., jud. Suceava, C. DE F. FUNCIAR DOLHASCA, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA DE APLICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. G., T. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, și moștenitorii pârâtei P. C.: B. TUDORIȚA – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, C. L. – cu dom. în satul Gulia, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. A. – cu dom. în mun. Bucuresti, ., ., ., Sector 6, P. C. – cu dom. în mun. Hunedoara, ., ..A,., P. F. – cu dom. în mun. Fălticeni, ., .,., P. G. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,., P. M. – cu dom. în satul Probota, orasul Dolhasca, jud. Suceava, P. V. – cu dom. în mun. Bucuresti, .. 8-10, ..4,., Sector 6, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 APRILIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. L. I. M. Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. fond. D. E. G.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex. 20.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 276/2015. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 749/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
