Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1085/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 1085/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 2826/206/2013

Dosar nr._ - revendicare -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1085

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 SEPTEMBRIE 2015

PREȘEDINTE: C. M. N.

JUDECĂTOR: G. F. F.

GREFIER: Ș. LOREDAN G.

Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâții I. G., I. Z. și I. M., cu toții domiciliați în . Moldovei, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1378 din data de 22.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți V. M. și V. I., ambii domiciliați în ..354, județul Suceava și intimatul chemat în garanție . primar, cu sediul în . Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat M. F. pentru apelanții pârâți și intimații reclamanți, lipsă fiind apelanții pârâți și intimatul chemat în garanție.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă s-au depus la dosar o . înscrisuri respectiv: adresa remisă de . primar împreună cu copia deciziei nr. 410/31.08.1991 și tabelul nominal din care rezultă că lui I. G. i s-a reconstituit suprafața de 250 m.p., cu mențiunea că nu a fost emis titlu de proprietate (filele 66-71).

Instanța aduce la cunoștința apărătorului apelanților împrejurarea că relațiile solicitate la termenul anterior de judecată Comunei F. Moldovei – prin primar au fost comunicate.

Avocat M. F. precizează faptul că pentru termenul de astăzi pârâtul I. G. se află în imposibilitatea de a se prezenta în instanță întrucât este bolnav, în dovedirea acestor susțineri depunând la dosar copia biletului de externare ( fila 73).

Totodată, în ceea ce privește relațiile comunicate de intimata chemată în garanție Comunei F. Moldovei – prin primar, precizează că, în ceea ce îi privește pe clienții săi, aceștia nu sunt mulțumiți cu răspunsul primit motivat de faptul că deși li s-a cerut să indice motivul pentru care nu a fost încă eliberat titlul de proprietate pe numele lui I. G. pentru suprafața de teren în litigiu, nu numai că nu s-a răspuns dar s-a mai remis o dată copia deciziei din care rezultă că lui I. G. i s-a reconstituit suprafața de 250 m.p., recunoscându-se faptul că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate dar nu i-a fost eliberat titlul de proprietate.

Astfel, nici de această dată nu au arătat motivul pentru care parcela_ a fost dezmembrată în 2 parcele deși în cauză există edificat un gard, pârâții nu ocupă nici o suprafață de teren din proprietatea reclamanților însă terenul nu respectă nici o linie de hotar.

Față de această împrejurare apreciază că în cauză se impune remiterea unei noi adrese pentru comunicarea relațiilor solicitate.

Instanța pune în discuție necesitatea emiterii unei noi adrese către intimata chemată în garanție.

Intimații reclamanți apreciază că nu se mai impune remiterea unei noi adrese atâta timp cât cei 250 m.p. nu se învecinează cu ei și mai mult deși se susține că există gard, acest lucru nu este adevărat.

Instanța respinge ca neutilă proba cu emiterea unei noi adrese pentru noi lămuriri și noi răspunsuri către intimata chemată în garanție, apreciind că sunt lămuritoare înscrisurile de la dosarul cauzei, fiind suficiente probe la dosar prin care prezentul complet să își poată forma un punct de vedere la cauza pendinte.

Instanța văzând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând apărătorului apelanților și celorlalte părților să precizeze dacă sunt pregătiți pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.

Avocat M. F. și intimații reclamanți învederează faptul că sunt pregătiți pentru a pune astăzi concluzii pe fondul cauzei, instanța acordând cuvântul la dezbateri, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.

Avocat M. F. pentru apelanții pârâți solicită admiterea apelului, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în subsidiar solicită obligarea chematei în garanție . primar, să îi despăgubească cu sumele precizate, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate din ambele cicluri procesuale .

În principal, este de reținut că apelanții nu au ocupat nici o suprafață de teren de la intimați în condițiile în care aceștia au promovat în anul 2006 procesul pentru daune și servitute de trecere.

În mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție și s-a respins cererea de chemare în garanție a acesteia, de a fi obligată la plata sumelor indicate în petitul apelului.

Sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică întrucât n-a ținut cont nici de apărările pârâților, pentru că așa cum au arătat în întâmpinare, ei nu au ocupat în mod abuziv nici o suprafață de teren de la reclamanți si pe care refuză să le-o predea deoarece I. G. și I. Z. dețin terenul conform posesiei actuale, din anul 1979, când l-au primit de Primăria F. Moldovei pentru a-și edifica casa de locuit și l-au îngrădit de atunci.

Deși prin Decizia Prefecturii Suceava nr.410/31.08.1991, Articol unic, pârâtului I. G. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, așa cum rezultă din Tabelul nominal, poz.69 (înscrisuri depuse de chemata în garanție la filele 173-176 dosar) fapt care nu i-a fost adus la cunoștință, prin documentația întocmită . numai suprafața de 166 mp pârâtului I. M., care a cumpărat terenul, fiind de bună credință .

Prin încheierea acestui contract, a dorit și a înțeles că și-au reglementat situația juridică a terenului deținut, conform posesiei actuale, încă din anul 1979 și nicidecum să fie nevoiți să își ridice gardul și construcțiile existente pe acesta .

În cauză a fost întocmit un raport de expertiză din care rezultă cu certitudine faptul că pârâții nu au ocupat suprafețe de teren proprietatea reclamanților nici înainte nici după întocmirea actelor autentice de vânzare cumpărare între primărie si părțile din proces, iar din suplimentul raportului de expertiză rezultă că anexele gospodărești - șopron, coteț wc (closet) - au fost construite de către apelanți înainte de cumpărarea terenului.

De reținut este și faptul că potrivit Deciziei nr.410/31.08.1.1991 pârâtului I. G., i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, atunci de ce prin documentația întocmită de chemata în garanție, . a dispus numai vânzarea suprafeței de 166 mp teren.

În mod netemeinic și nelegal le-a fost respinsă și cererea reconvențională atâta timp cât din raportul de expertiză rezultă că suprafața de 16 mp, aflată în posesia lor, care reprezintă parte din parc. nr._ și_, a fost cumpărată de reclamanți prin Contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr.117 și 118 din 19.02.2013.

Este de reținut că pârâții au încheiat actele de vânzare cu chemata în garanție, în scopul de a nu tulbura liniștita posesie - cauză imorală - și deși expertul n-a identificat tabular și cadastral prin atribuire de numere parcelelor revendicate, lucru pe care l-au contestat, acestea identificându-se cu suprafața de 3 mp din imobilul_, notat S1 colorat în albastru în anexa grafică 7 și 13 mp din imobilul_, notat S2 colorat în roșu în anexa grafică 7, rezultă că aceste acte de vânzare cumpărare sunt lovite de nulitate parțială absolută pentru suprafața de 16 mp, astfel că cererea reconvențională, formulată și întemeiată în drept pe disp. art.1235, 1236, 1238, 1246 și 1248 din Noul Cod Civil, este întemeiată .

Prin cererea de chemare în garanție a Comunei F. Moldovei, prin primar, apelanții au solicitat ca în cazul în care vor cădea în pretenții prin admiterea acțiunii, aceasta să fie obligată să îi despăgubească, urmare a prejudiciului suferit, respectiv contravaloarea construcțiilor edificate de ei de bună credință, pe terenul lor, în valoare de 5.000 lei, daune morale în sumă de 5.000 euro pentru suferința cauzată, deoarece I. G., în vârstă de 67 de ani, de la data introducerii acțiunii a fost internat de nenumărate ori în spital, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar la filele 219-228, și 139-144, precum și din cel depus la termenul de astăzi și să le plătească, în conformitate cu disp. art.453 c. pr. civ., cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

În concluzie solicită admiterea apelului, respingerea acțiunii, admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată din ambele faze procesuale.

Intimații reclamanți V. M. și V. I., având pe rând cuvântul arată că solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.

Precizează că suprafața de teren în litigiu de 250 m.p. nu sunt în vecinătate, că cei 16 m.p. sunt sub saivan mai precis sunt aferenți peretelui saivanului iar ei nu doresc decât a face reparațiile necesare la saivan întrucât se degradează. Au mai arătat că se judecă cu apelanții din anul 2004, că în această perioadă au avut numeroase procese pe rolul instanțelor.

Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și înregistrată la 10 decembrie 2013 reclamanții: V. M. și V. I. în i-au chemat în judecată pe pârâții: I. G., I. Z. și I. M., chemat în garanție fiind . primar, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să le predea suprafața de 18,5 m.p. teren identic cu parte din parcelele topo_ și_.

În motivarea acțiunii lor, reclamanții au arătat următoarele:

Terenul în discuție face parte din cele două parcele topo menționate anterior, este situat pe . F. Moldovei și se învecinează atât cu terenul lor – al reclamanților cât și cu terenul pârâților.

Cu toate acestea pârâții le-au ocupat în mod abuziv suprafața de 18,5 m.p. și refuză să le-o predea.

La data de 20 februarie 2014 (fila 69 ) reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că au solicitat ca pârâții să fie obligați să-și demoleze construcțiile ce au fost edificate pe terenul lor.

Motivarea în drept.

Acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.480 și următorii din codul civil anterior.

Au fost anexate în copie: procesele - verbale nr.3368 și 3379 din 19 aprilie 2013 ale Primăriei comunei F. Moldovei, Încheierea 2088 din 21 februarie 2013 a BCPI C-lung Mold., contractele de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 117 și 118 din 19 februarie 2013 ale BNP Oltica V. A., extras CF_ a ..

Poziția procesuală a părților.

Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 44- 45) pârâții au arătat următoarele:

Într-adevăr ei dețin teren în vecinătatea celui deținut de reclamanți, teren pe care-l folosesc încă din anul 1979, când a fost primit de la Primăria comunei F. Moldovei și pe care l-au îngrădit, iar ulterior, și-au edificat o gospodărie formată din casă și anexe gospodărești: bucătărie de vară, magazie și șuri.

În cea ce-l privește pe el – pârâtul I. M. a arătat că a cumpărat parcela topo_ de la . contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.199 din 19 martie 2013 al BNP Oltica V. A..

În același timp ei au arătat că în ceea ce-i privește pe reclamanți, aceștia au cumpărat, ulterior, un saivan de la Primăria comunei F. Moldovei.

Referitor la afirmația reclamanților că le-ar fi ocupat o suprafață de teren, pârâții au arătat că acest lucru nu este adevărat și că între proprietățile lor nu există nici o suprafață de teren liberă.

Tot astfel, pârâții au arătat că în situația în care suprafața de teren revendicată de reclamanți s-ar regăsi pe terenul deținut de ei încât din anul 1979, înseamnă că documentația ce a stat la baza întocmirii formelor de transmitere a proprietății a fost greșită.

Pârâții au mai susținut că în mod greșit acțiunea reclamanților a fost întemeiată pe disp.art.480 din vechiul cod civil, câtă vreme ei au dobândit dreptul de proprietate la data de 19 februarie 2013 sub imperiul noului cod.

Totodată, pârâții au formulat și o cerere reconvențională (fila 45) solicitând ca – în contradictoriu cu: V. M. și V. I. să se constate nulitatea parțială a contractului de vânzare – cumpărare sub nr.117 și 118 din 19 februarie 2013, pentru suprafața de 18,5 m.p. teren care reprezintă poarte din parcela_ și_.

În motivarea cererii s-a arătat că terenul este proprietatea lui – a pârâtului I. M., dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.199 din 19 martie 2013 și deținut în fapt de I. G. și I. Z. din anul 1979 și pe care și-au edificat gospodăria.

S-a mai susținut că prin încheierea acestui contract au dorit să-și reglementeze situația juridică a terenului și nicidecum să fie nevoiți să-și ridice gardul și construcțiile existente pa acesta.

Ținând seama că reclamanți au încheiat actele de vânzare – cumpărare sus arătate cu scopul de a le tulbura lor liniștita posesie – cauză imorală – s-a solicitat admiterea cererii.

Cererea reconvențională a fost motivată în drept pe disp.art.209 cod procedură civilă precum și ale art.1235, 1236, 1246 și 1248 din noul cod civil.

S-au anexat, în copie: contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.199 din 19 martie 2013 al BNP Oltica V. A., Încheierea 3631 și 3632 ambele din 21 martie 2013 ale BCPI C-lung Mold., extras CF._ și_ a ., procesul – verbal 8671 din 11 februarie 2013, precum și extras de plan cadastral a CF_ F. Moldovei.

La data de 24 martie 2014 (fila 91-92) pârâții au formulat o cerere de chemare în garanție împotriva Comunei F. Moldovei prin primar, solicitând ca, în situația în care vor cădea în pretenții, să fie obligată aceasta să-i despăgubească ca urmare a prejudiciului suferit cu contravaloarea construcțiilor edificate de ei pe ternul în litigiu în valoare de 5.000 lei și daune morale în sumă de 5.000 Euro, precum și cheltuielile de judecată aferente.

În motivarea cererii s-au arătat următoarele:

Întrucât prin acțiune, așa cum a fost precizată, reclamanții au solicitat să fie obligați să le predea suprafața de 18,5 m.p. teren și să demoleze construcțiile pe care ei le-au edificat pe acest teren și ținând seama că în ceea ce-i privește pe ei – pârâții, terenul a fost primită în anul 1979 de la Primăria comunei F. Moldovei și care era îngrădit și pe care, apoi, și-au edificat anexe gospodărești.

Mai mult decât atât s-a arătat că prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.199 din 19 martie 2013 al BNP Oltica V. A., el - pârâtul I. M. a cumpărat acest teren și fiind de bună – credință că terenul este în limitele arătate și-a edificat gospodăria și, în nici un moment, nu a avut reprezentarea că trebuie să-și ridice gardul și cu atât mai mult construcțiile existente.

În situația în care se va constata că susținerile reclamanților sunt îndreptățite înseamnă că documentația care a stat la baza dobândirii dreptului de proprietate al lor – a pârâților asupra acestui teren, a fost întocmită în mod defectuos, fără să corespundă cu realitatea din teren și prin aceasta li s-au adus grave prejudicii materiale și morale.

În același timp pârâții au arătat că din anul 2006 de când au devenit vecini cu reclamanții (când aceștia și-au cumpărat saivanul situat pe parcela_) sunt în relații de dușmănie cu aceștia.

Pentru aceste considerente, în situația admiterii acțiunii reclamanților, au solicitat să fie despăgubiți de către chemata în garanție.

Cererea a fost întemeiată pe disp.art.72 și următorii cod procedură civilă.

Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 112-114) . solicitat respingerea, ca nefondată, a cererii de chemare în garanție, invocând următoarele argumente:

- potrivit dispozițiilor procedurale partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubiri, ori, în speță, nu există nici un fel de raport între cele două părți care să le permită pârâților să se îndrepte împotriva chematei în garanție și

- având în vedere că prin calitatea procesuală se înțelege titlul sau modul în care o persoană participă în raportul juridic, îndreptățind-o să fie parte în proces, iar calitatea procesuală pasivă, presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic s-a considerat că în ceea ce o privește pe . nu are calitate procesuală pasivă, sens în care a invocat această excepție.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că imobilul în discuție ar reprezenta proprietatea privată a Comunei F. Moldovei, iar prin Hotărârea Consiliului Local s-a dispus scoaterea la vânzare prin licitație publică, procedură care a fost întrutotul respectată.

Deși, publicitatea acestei licitații a fost asigurată pentru o durată de 30 de zile, iar adjudecatari ai acestei proceduri au fost reclamanții din prezenta cauză, pârâții nu au înțeles să se înscrie la licitație, încât nu se justifică chemarea în garanție a comunei.

Tot astfel, s-a susținut că pentru imobilul în discuție singurii care dețin acte de vânzare – cumpărare sunt reclamanții care, de altfel, sunt și proprietarii tabulari ai imobilelor, în timp ce pârâții refuză, în mod nejustificat, să respecte un drept de proprietate, pe care ei nu l-au deținut niciodată.

De asemenea s-a susținut că în ceea ce o privește pe . deține proces – verbal de predare a amplasamentelor către reclamanți, contractul de vânzare – cumpărare fiind încheiat în formă autentică.

În același timp s-a susținut că în ceea ce-l privește pe pârâtul I. M. acesta a cumpărat, tot ca urmare a adjudecării la licitație publică, imobilele în suprafață de 165 m.p. din CF_ și respectiv 478 m.p. din CF_, ele fiind singurele suprafețe pe care le-au dobândit, prin cumpărare, de la .>

În raport de aceste precizări s-a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Întâmpinările au fost motivate în drept pe disp.art.72 și următorii precum și ale art.205 cod procedură civilă.

Au fost anexate în copie: Hotărârea 59 din 20 decembrie 2012 emisă de Consiliul Local F. Moldovei, contractul de vânzare - cumpărare nr.117 din 19 martie 2013, raportul de evaluare întocmit la 17 aprilie 2012 de economist T. Sologiuc, Decizia din 31 august 1991 emisă de Prefectura județului Suceava și Tabelul nominal cu persoanele cărora li s-a atribuit teren prin decizii ale primărie întocmit la 06 iunie 1991 de către Comisia Comunală F. Moldovei.

Probe.

Reclamanții V. M. și V. I. au răspuns la interogatoriile formulate (fila 140-141 și respectiv 146-147) și au depus în copie: contractul de vânzare-cumpărare cu privire la o magazie de la soții Viciriuc N. și Viciriuc M., autentificat sub nr.4360 din 18 august 2004 de către BNP C. A. - S. A., precum și adresa 2747 din 17 august 2004.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză ce a fost întocmit de inginer C. G. (fila 183-189) cu planurile de situație anexate (fila 190-192 ) și planșele fotografice (fila 193-194 ), cu un supliment (fila 133-135) și planul de situație anexat (fila 136).

Prin sentința civilă nr. 1378 din data de 22.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ , s-a admis, în parte, acțiunea, așa cum a fost precizată, având ca obiect „revendicare imobiliară” formulată de reclamanții: V. M. și V. I., ambii din ..354, județul Suceava în contradictoriu cu pârâții: I. G., I. Z. și I. M. toți din comuna F. Moldovei, . și chemata în garanție . primar și în consecință:

Pârâții I. M., I. G. și I. Z. au fost obligați să le predea reclamanților suprafața de 16 m.p. teren reprezentând: 3 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de inginer C. G. ( fila 184 – 189 ) și notată cu S1 colorată cu albastru din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ) și 13 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată în același raport de expertiză tehnică și notată cu S2 colorată cu roșu din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ), pe conturul ce trece prin punctele: 1, 2, 3, delimitat cu verde din planul de situație aflat la fila 191 dosar.

Pârâții au fost obligați să demoleze parte din cotețul, WC – ul și șopronul ce depășesc această limită de hotar.

S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții: I. M., I. G. și I. Z., privind nulitatea parțială a contractelor de vânzare – cumpărare.

S-a admis excepția invocată de chemata în garanție . primar și în acest sens:

S-a respins, cererea de chemare în garanție formulată de pârâții: I. M., I. G. și I. Z. împotriva chematei în garanție . primar, pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.

Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților suma de 2100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

În CF_ a . dreptul de proprietate cu privire la ._ în suprafață de 266 m.p. este înscrisă pentru V. M. și V. I. în baza actului notarial nr.117 din 19 februarie 2013 al BNP Oltica V. A..

În CF_ a . dreptul de proprietate cu privire la ._ în suprafață de 58 m.p. este înscrisă pentru V. M. și V. I. în baza actului notarial nr.118 din 19 februarie 2013 al BNP Oltica V. A..

În CF_ a . dreptul de proprietate cu privire la ._ în suprafață de 166 m.p. este înscrisă pentru I. M. în baza actului notarial nr.199 din 19 martie 2013 al BNP Oltica V. A..

Din raportul de expertiză întocmit în cauză cu suplimentul efectuat ulterior, rezultă următoarele:

- prin imobilul_ în suprafață de 58 m.p. înscris în CF_ F. Moldovei se înțelege . 58 m.p., iar proprietar tabular sunt reclamanții;

- pârâții dețin din terenul proprietatea reclamanților o suprafață de 16 m.p. respectiv: 3 m.p. din imobilul_ înscris în CF_ F. Moldovei notată cu S1, colorată în albastru și suprafața de 13 m.p. din imobilul_ înscris în CF_ F. Moldovei notată cu S2, colorată în roșu (anexa grafică nr.7 din suplimentul de expertiză);

- limita de proprietate trece prin colțul gardului actual dinspre Pârâul Tonigărești în pct.2 (la un metru spre vest și 0,75 spre nord de colțul saivanului) continuă la 0,75 m. spre nord de colțul saivanului și se închide în puct.3 pe gardul limită de proprietate cu Hîrceag O. la 1,16m. de peretele saivanului și

- limita de proprietate trece prin șopronul de lemne amenajat lângă gardul existent, prin coteț, WC și spațiul de depozitare (șoproane) amenajat sub acoperișul ce unește saivanul proprietara reclamanților de anexele: magazie și bucătărie proprietatea pârâților.

Soluția instanței.

Față de cele mai sus arătate și în baza probelor administrate, instanța constatând acțiunea întemeiată, doar în parte, urmează a o admite și în acest sens îi va obliga pe pârâții: I. M., I. G. și I. Z. să le predea reclamanților suprafața de 16 m.p. teren reprezentând: 3 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de inginer C. G. ( fila 184 – 189 ) și notată cu S1 colorată cu albastru din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ) și 13 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată în același raport de expertiză tehnică și notată cu S2 colorată cu roșu din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ), pe conturul ce trece prin punctele: 1, 2, 3, delimitat cu verde din planul de situație aflat la fila 191 dosar și să demoleze parte din cotețul, WC – ul și șopronul ce depășesc această limită de hotar.

Pentru a se hotărî astfel urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:

Potrivit prevederilor art.555 alin.1 din noul cod civil: „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege”, în timp ce prin articolul 556 alin.1 din același cod se menționează că: „dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege”.

Tot astfel, prin articolul 557 din codul civil se arată că: „(1) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși.

(2) În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ”.

În acest sens trebuie făcută mențiunea că atât timp cât reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în discuție în anul 2013, sunt întemeiate obiecțiunile formulate de pârâți, în sensul că legea aplicabilă, în speță, este noul cod civil (sub imperiul căruia s-au derulat raporturile juridice ) și nu vechiul cod civil.

Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâți privind nulitatea parțială a contractului de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 117 și 118 din 19 februarie 2013 ale BNP Oltica V. A., aceasta apare ca nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.

Pentru a se hotărî astfel, au fost avute în vedere următoarele aspecte:

- pe de o parte – contractele respective îi vizează pe reclamanți în calitate de cumpărători și . calitate de vânzători, iar pârâții nu sunt părți în acele contracte și nu au făcut dovada că, prin încheierea lor le-ar fi fost lezat dreptul lor de proprietate;

- mai mult decât atât trebuie avut în vedere că în ceea ce-l privește pe pârâtul I. M., acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului său în suprafață de 166 m.p. ulterior întocmirii celor două contracte de vânzare – cumpărare vizându-i pe reclamanți, respectiv în baza contractului de vânzare – cumpărare nr.199 din 19 martie 2013 al BNP Oltica V. A. și

- potrivit raportului de expertiză cu suplimentul anexat ei sunt cei care dețin o suprafață de 16 m.p. din terenul dobândit de reclamanți și nicidecum situația nu se prezintă invers.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâți împotriva Comunei F. Moldovei prin primar și prin care se solicita obligarea acesteia la plata despăgubirilor, aceasta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, ce se consideră întemeiată și pin urmare aceasta va fi admisă, iar cererea respinsă pe acest considerent.

Pentru a se hotărî astfel, trebuie avute în vedere următoarele prevederi:

Este adevărat că potrivit art.72 alin.1 din codul de procedură civilă „partea interesată poată să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri”, însă, prin articolul 36 din același cod se menționează că: „calitatea procesuală rezultă din identitate dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Prin cererea de chemare în garanție s-a solicitat obligarea Comunei F. Moldovei la plata despăgubirilor civile și respectiv morale, pentru prejudiciile ce le-ar fi fost aduse prin admiterea acțiunii.

Așa cum s-a arătat mai sus, .-a înstrăinat reclamanților imobilele în baza celor două contracte de vânzare – cumpărare și apoi i-a înstrăinat și pârâtului I. M. suprafața de 166 m.p. teren disponibil, încât – în ceea ce o privește – nu are nici un raport juridic în legătură cu neînțelegerile dintre părțile litigante.

În acest sens trebuie avut în vedere că prin articolul 40 alin.1 din codul de procedură civilă se arată că: „cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule, sau după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate, ori ca lipsită de interes, după caz”.

Așadar, constatând că, în cauză, chemata în garanție . are calitatea procesuală pasivă, admițându-se excepția cererea va fi respinsă pe acest considerent.

Cheltuieli de judecată.

Pârâții vor fi obligat să le plătească reclamanților suma de 2100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu: plata taxei de timbru, plata onorariului de avocat, onorariu expert și c/val. deplasărilor la instanță.

Conform art.453 alin.1 din codul de procedură civilă „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată”, iar potrivit art.451 alin.1 din același cod: „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condiții art.330 alin.( 3 ), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile acuzate de necesitarea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”.

Văzând că acțiunea și cererea reconvențională au fost legal timbrate și că în ceea ce privește cererea de chemare în garanție, pârâții au fost scutiți de plata a 227,5 lei taxă judiciară de timbru prin Încheierea din 29 mai 2014 a acestei instanței ( restul fiind achitată).

Împotriva acestei sentințe au formulat în termen legal apel pârâții I. G., I. Z. și I. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele considerente:

În motivarea apelului pârâții au arătat că prin sentința apelată instanța de fond admite în parte acțiunea așa cum a fost precizată, având ca obiect „revendicare imobiliară" formulată de reclamanții V. M. și V. I. și îi obligă să le predea reclamanților suprafața de 16 mp, teren reprezentând: 3 mp din imobilul_ F. Moldovei, menționată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. C. G. și notată cu S1 colorată cu albastru din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză și 13 mp din imobilul_ F. Moldovei, menționată în același raport de expertiză tehnică și notată cu S2, colorată cu roșu din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză, pe conturul ce trece prin punctele: 1,2,3, delimitat cu verde din planul de situație aflat la fila 191 dosar; să demoleze parte din cotețul, wc-ul și șopronul ce depășesc această limită de hotar ; respinge cererea reconvențională formulată de către ei; admite excepția invocată de chemata în garanție . prin primar și în acest sens respinge cererea de chemare în garanție formulată de ei, pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia și îi obligă la plata sumei de 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată .

Pentru a ajunge la această soluție, instanța de fond n-a ținut cont nici de apărările lor, pentru că așa cum au arătat în întâmpinare, ei nu au ocupat în mod abuziv nici o suprafață de teren de la reclamanți si pe care refuză să le-o predea deoarece I. G. și I. Z. dețin terenul conform posesiei actuale, din anul 1979, când l-au primit de Primăria F. Moldovei pentru a-și edifica casa de locuit și l-au îngrădit de atunci.

Prin încheierea acestui contract, a dorit și a înțeles că și-au reglementat situația juridică a terenului deținut, conform posesie actuale, încă din anul 1979 și nicidecum să fie nevoiți să își ridice gardul și construcțiile existente pe acesta .

Nici de concluziile raportului de expertiză (răspunsul la obiectivul nr.6) din care rezultă cu certitudine faptul că „pârâții nu au ocupat suprafețe de teren proprietatea reclamanților nici înainte nici după întocmirea actelor autentice de vânzare cumpărare între primărie si părțile din proces", iar din suplimentul raportului de expertiză rezultă că anexele gospodărești - șopron, coteț wc (closet) - au fost construite de către pârâți înainte de cumpărarea terenului.

În realitate, conform raportului de expertiză întocmit la 04.06.2006 în dosarul nr._, în care s-a pronunțat ..07.2006, definitivă și irevocabilă, proprietarul tabular al terenurilor pe care se află amplasate construcțiile lor - I. GEHEORGHE și I. Z. și construcția (saivanul) reclamanților, era C. a lui N. S.; teren care însă se afla în administrarea Primăriei F. Moldovei ca urmare a unui schimb de terenuri intervenit în perioada 1,960-1962, când Primăria ar fi dat proprietarului tabular, un alt teren în schimb, însă nu existau acte în acest sens .

Aceste înscrisuri au fost depuse la filele 207-214 dosar fond .

După ce . în garanție - și-a reglementat situația juridică a terenului, conform sentinței civile nr.714/07X16.2012, a hotărât să vândă la licitație aceste suprafețe de teren,.ducându-i în eroare, atât:

a) prin faptul că pârâtului I. G. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, prin Decizia nr. 410/31.08.1991, poz.69 din Tabelul nominal, anexă a acestei decizii;

b) prin întocmirea documentației care a stat la baza dobândirii dreptului lor de proprietate, prin dezmembrarea numărului cadastral_. fără a respecta posesia si pentru a-i favoriza pe reclamanți,în detrimentul lor, acest lucru rezultă din răspunsul la obiectivul nr.2, în care expertul precizează: „terenul proprietatea pârâtului I. M. respectiv imobilul_. în zona limitei cu terenul reclamanților nu urmărește linia gardului existent în teren între terenul deținut de pârâți si terenul proprietatea reclamanților există în prezent un gard din lemn, neputând să precizeze el vechimea gardului dar crede că este edificat înainte de 19.02.2103".

Din simpla vizualizare a planșei foto, anexa nr.4 din raportul de expertiză, se poate observa că atât construcțiile cât și gardul sunt edificate cu mulți ani în urmă.

c) cât și mai ales datorită faptului că deși parc, nr._ de 58 mp. era tot în posesia noastră, primită de I. G. de la Primăria F. Moldovei, drept recompensă pentru efectuarea unor lucrări pe pr. Tonigăresti, cu mulți ani înainte de anul 2004 când reclamanții au cumpărat saivanul, au vândut-o tot reclamanților fără ca ei să fie anunțați, cum era legal, normal si firesc, despre data ținerii licitației, pentru a participa si noi la licitație. Pârâtul I. M. a cumpărat parc, nr._. în suprafață de 166 mp la data de 11.02.2013, după data ținerii primei licitații din 28.01.2013. la care au participat numai reclamanții. În acest sens au formulat plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, plângere depusă la fila 137, dosar fond .

Astfel, dacă conform Deciziei nr.410/31.08.1.1991 pârâtului I. G., i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, atunci de ce prin documentația întocmită de chemata în garanție, . a dispus numai vânzarea suprafeței de 166 mp teren .

Având în vedere că pârâții au încheiat actele de vânzare susarătate cu chemata în garanție, în scopul de a nu tulbura liniștita posesie - cauză imorală - și deși expertul n-a identificat tabular și cadastral prin atribuire de numere parcelelor revendicate, lucru pe care l-au contestat, acestea identificându-se cu suprafața de 3 mp din imobilul_, notat S1 colorat în albastru în anexa grafică 7 și 13 mp din imobilul_, notat S2 colorat în roșu în anexa grafică 7, rezultă că aceste acte de vânzare cumpărare sunt lovite de nulitate parțială absolută pentru suprafața de 16 mp, astfel că cererea reconvențională, formulată de apelanți și întemeiată în drept pe disp. art.1235, 1236, 1238, 1246 și 1248 din noul cod civil, este întemeiată .

Prin cererea de chemare în garanție a Comunei F. Moldovei, prin primar, am solicitat ca în cazul în care vor cădea în pretenții prin admiterea acțiunii, aceasta să fie obligată să îi despăgubească, urmare a prejudiciului suferit, respectiv contravaloarea construcțiilor edificate de ei de bună credință, pe terenul nostru, în valoare de 5.000 lei, daune morale în sumă de 5.000 euro pentru suferința cauzată, deoarece I. G., în vârstă de 67 de ani, de la data introducerii acțiunii a fost internat de nenumărate ori în spital, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar la filele 219-228, și 139-144, în prezent fiind tot internat în spital și să le plătească, în conformitate cu disp. art.453 c. pr. civ., cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

Au mai precizat că promovarea acestei acțiuni se datorează atitudinii și culpei Comunei F. Moldovei, prin ducerea lor în eroare atât asupra faptului că lui I. G. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp prin Decizia nr.410/31.08.1991, cât și a faptului că i-a favorizat pe reclamanți prin dezmembrarea numărului cadastral_ F. Moldovei astfel încât terenul cumpărat de aceștia să nu respecte posesia ci noua linia de hotar să treacă prin construcțiile edificate de noi cu bună credință, începând din anul 1979, când au primit terenul.

Din aceste motive consideră că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție și s-a respins cererea de chemare în garanție a acesteia, de a fi obligată la plata sumelor susarătate.

Pentru cele arătate, au solicitat în principal să admiterea apelului formulat, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în subsidiar dacă se va trece peste susținerile de mai sus (cu toate că n-a fost soluționat fondul cauzei pe probe ci pe excepție) au solicitat obligarea chematei în garanție . primar, să îi despăgubească cu sumele precizate, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate din ambele cicluri procesuale .

În drept, art.466 și urm. din c. pr. civ.

Intimatul chemat în garanție . primar a formulat întâmpinare în temeiul art. 205 Cod procedură civilă prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat, având în vedere următoarele aspecte:

În fapt, prin sentința instanței de fond, în mod corect si legal a fost admisă cererea introductivă a reclamanților V. M. si I., în sensul obligării pârâților I. M., I. G. și I. Z. să le predea reclamanților suprafața de 16 m.p. teren reprezentând:

- 3 m.p. din imobilul_ din CF_ a corn.cad.F. Moldovei, menționat prin raportul de expertiză tehnică întocmit de inginer C. G. ( fila 184 - 189 ) și notată cu SI colorată cu albastru din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză (fila 136 dosar);

- 13 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată în același raport de expertiză tehnică și notată cu S2 colorată cu roșu din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ), pe conturul ce trece prin punctele: 1, 2, 3, delimitat cu verde din planul de situație aflat la fila 191 dosar,

- a obligării pârâților să demoleze parte din cotețul și șopronul ce depășesc această limită de hotar, precum si în sensul admiterii excepției invocată de către . primar, în calitate de chemata în garanție, cu consecința respingerii acestei cereri fată de instituția noastră, hotărâre a instanței de fond pe care o considerăm legală si temeinică, ce solicităm a fi menținută de instanța de control judiciar, având în vedere următoarele aspecte:

1. Fată de reiterarea cereii de chemare în garanție si în calea de atac a apelului

• pârâții solicită obligarea comunei la plata unor despăgubiri și daune morale, solicitare inadmisibilă raportată la obiectul cauzei si calitatea comunei F. Moldovei - în cadrul litigiului dedus judecății;

• potrivit legii procesuale civile, partea poate sa cheme in garanție o alta persoana împotrivea căreia ar putea sa se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere in garanție sau in despăgubiri;

În speța de față, nu există nici un raport între comisie și persoanele care înțeleg să se îndrepte împotriva lor cu o astfel de cerere, raport care să le permită și să justifice dreptul pârâților de a se îndrepta împotriva chematei în garanție;

Mai mult, după cum în mod corect a reținut instanța de fond, având în vedere ca prin calitate procesuala a unei părți, se înțelege titlul sau modul în care o persoana participa in raportul juridic, îndreptățind-o sa fie parte în proces, iar calitatea procesuală pasivă, presupune existenta identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic, față de cele menționate, consideră că față de cererea de chemare în garanție, nu au calitate procesuală pasivă, situație față de care a solicitat menținerea soluției primei instanțe privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a comunei F. Moldovei prin Primar.

Față de fondul cauzei, arătă în mod repetat următoarele aspecte pe care le-a făcut cunoscute si primei instanțe:

Imobilul în discuție a reprezentat proprietatea privată a comunei F. Moldovei, aprobată de către Consiliul Local F. Moldovei spre a fi supusă procedurii de vânzare, prin licitație publică.

Procedura de licitație a fost organizată de . respectarea prevederilor legale în materie și a principiilor transparenței, tratamentului egal, a nediscriminării si a liberei concurențe.

Publicitatea acestei licitații a fost asigurată pentru o durată de 30 zile, adjudecatari ai acestei proceduri fiind reclamanții prezentei cauze, pârâții neînțelegând nici măcar să se înscrie la licitație, pentru ca în prezent să ne cheme în garanție pentru presupuse prejudicii morale și materiale.

d) Pentru imobilul în discuție, unicii deținători ai actelor de vânzare cumpărare sunt reclamanții, fiind în prezent și proprietari tabulari ai imobilului, pârâții refuzând în mod nejustificat să respecte un drept de proprietate, care nu a fost deținut niciodată de către aceștia.

Pe cale de consecință, având în vedere cele prezentate mai sus, a solicitat instanței de judecată, respingerea apelului formulat de pârâți, în contradictoriu cu . Suceava, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

A solicitat ca, în caz de neprezentare, să se dispună judecarea cererii și în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.583 Cod Procedură Civilă, în drept, art. 205, 72 și urm. Cod procedură civilă.

Intimații reclamanți V. M. și V. I. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile pronunțate de instanța de fond, avându-se în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă în mod cert că terenul pe care apelanții au edificat construcțiile fără autorizație de construire este proprietatea reclamanților.

Expertul a stabilit clar linia de demarcație dintre parcelele proprietatea reclamanților și proprietatea pârâților.

Au mai arătat că nu cunosc ce suprafață de teren au cumpărat pârâții apelanți dar în mod categoric Primăria comunei F. Moldovei nu putea să le vândă terenul proprietatea reclamanților, cu care aceștia sunt întabulați.

În consecință, apreciind că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică au solicitat respingerea apelului și judecarea cauzei și în lipsă.

Apelanții pârâți au formulat răspuns la întâmpinările intimaților astfel:

Răspuns la întâmpinarea reclamanților intimați V. M. și V. I., prin care arătăm următoarele:

- din probele administrate, respectiv raportul de expertiză, rezultă că noi nu am ocupat suprafețe de teren proprietatea reclamanților nici înainte nici după întocmirea actelor autentice de vânzare cumpărare între primărie și părțile în proces, iar din suplimentul raportului de expertiză rezultă că anexele gospodărești-șopron, coteț, WC (closet) -au fost construite de către noi înainte de cumpărarea terenului;

- instanța n-a fost investită cu o acțiune în grănițuire și stabilirea liniei de hotar, între proprietățile lor ;

- reclamanții au știut ce au cumpărat, punând la cale acest plan, cu chemata în garanție, . și suprafața de 18,5 mp, după calculele acestora-13 mp, raport expertiză din curtea noastră pe care sunt amplasate anexele gospodărești susarătate, însă noi n-am știut că suprafața de teren pe care am cumpărat-o, nu respectă linia de hotar, gardul edificat de ei încă din anul 1979 și posesia exercitată de atunci.

Răspuns la întâmpinarea chematei în garanție . care arătăm următoarele:

- . întocmit în mod tendențios documentația pentru vânzarea terenurilor la licitație, prin dezmembrarea nr. cadastral_, fără a respecta posesia și pentru a-i favoriza pe reclamanți în detrimentul nostru . Acest lucru rezultă din răspunsul la obiectivul nr.2, în care expertul precizează că terenul proprietatea subsemnatului pârât I. M., respectiv imobilul nr._, în zona limitei cu terenul reclamanților, nu urmărește linia gardului existent în teren, între terenul deținut de pârâți și terenul proprietatea reclamanților, există un gard din lemn care este edificat înainte de 19.02.2013 ;

- . încheiat actele de vânzare cu scopul de a ne tulbura liniștita posesie și a ne determina, fără nici un temei legal, să își ridie gardul și anexele gospodărești edificate cu mulți ani în urmă ;

- promovarea acestei acțiuni s-a datorat numai atitudinii nesincere a acesteia, prin întocmirea cu bună știință a documentațiilor topo-cadastrale, prin ducerea noastră în eroare asupra suprafeței de teren pe care am cumpărat-o, motiv pentru care considerăm că aceasta are calitate procesuală pasivă, fiind singura responsabilă de crearea acestei situații, impunându-se obligarea acesteia la plata sumelor solicitate;

- chemata în garanție, . ascuns faptul că lui I. G., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, încă din anul 1991, conform Deciziei nr.410/31. 08.1991, poz. 69 din tabelul nominal anexă a acestei decizii, iar după atâția ani ne vinde numai suprafața de 166 mp . I. M. a arătat că a fost de bunăcredință în momentul încheierii contractului, înțelegând că astfel și-a reglementat situația juridică a terenului deținut conform posesiei actuale încă din anul 1979 și nicidecum să fim nevoiți să ne ridicăm gardul și construcțiile existente pe acesta .

Pentru cele arătate mai sus, apelanți au solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și prin raportare la prevederile art. 476 și următoarele Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Pârâții I. G., I. Z. și I. M. au formulat apel împotriva sentinței civile nr. 1378/22 decembrie 2014, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată; în subsidiar solicită obligarea chematei în garanție . primar, să îi despăgubească cu sumele precizate, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate din ambele cicluri procesuale, arătând că nu au ocupat nici o suprafață de teren de la intimați; că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție și s-a respins cererea de chemare în garanție a acesteia, de a fi obligată la plata sumelor indicate în petitul apelului; că instanța de fond nu a ținut cont de apărările pârâților, în condițiile în care dețin terenul conform posesiei actuale, din anul 1979, când l-au primit de Primăria F. Moldovei pentru a-și construi casa de locuit și l-au îngrădit de atunci.

Mai arată apelanții, că prin Decizia Prefecturii Suceava nr.410/31.08.1991, pârâtului I. G. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, așa cum rezultă din Tabelul nominal, poz.69 (înscrisuri depuse de chemata în garanție la filele 173-176 dosar); că prin documentația întocmită . numai suprafața de 166 mp pârâtului I. M., care a cumpărat terenul, fiind de bună credință .

Mai învederează apelanții că raportul de expertiză întocmit în cauză relevă că ei nu au ocupat suprafețe de teren proprietatea reclamanților nici înainte nici după întocmirea actelor autentice de vânzare cumpărare între primărie si părțile din proces, iar din suplimentul raportului de expertiză rezultă că anexele gospodărești - șopron, coteț wc (closet) - au fost construite de către apelanți înainte de cumpărarea terenului; că pârâții au încheiat actele de vânzare cu chemata în garanție, acte de vânzare cumpărare ce sunt lovite de nulitate parțială absolută pentru suprafața de 16 mp, astfel că cererea reconvențională, formulată și întemeiată în drept pe disp. art.1235, 1236, 1238, 1246 și 1248 din noul cod civil, este întemeiată .

Din analiza probelor administrate în ambele faze procesuale, tribunalul reține că reclamanții intimați V. M. și V. I. figurează înscriși cu dreptul de proprietate pentru suprafețele de 58 mp teren curți construcții, situat în intravilanul comunei F. Moldovei, . . de 58 mp, aparținând nr. cadastral_, nou format prin dezmembrarea nr. cadastral_ a localității Fd Moldovei,, în baza actului de dezmembrare 116/19.02.2013 înscris în CF_, dobândit prin sentința civilă nr. 714/07.06.2012, pronunțată de Judecătoria C-lung Moldovenesc; suprafața de 174 mp teren curți construcții, identic cu . de 174 mp, aparținând nr. cadastral_ din CF electronică_ a localității Fd. Moldovei, în baza aceleiași sentințe civile, ca bunuri comune în devălmășie.

De asemenea, mai figurează ca proprietari tabulari pentru suprafața de 266 mp teren identic cu imobilul cu nr. cadastral_ din CF_ UAT Fd. Moldovei, situația rezultând din documentele depuse la filele 6 – 19 dosar fond.

Obiectul prezentului litigiu îl constituie revendicarea unei suprafețe de 18,5 mp teren, identic cu parte din parcelele topo_ și_ .

La rândul lor, pârâții apelanți I. G., Z. și M. exhibă ca titlu de proprietate, contractul de vânzare – cumpărare încheiat între . I. M., pentru suprafața de 166 mp teren curți construcții intravilan com. Fd. Moldovei, . . de 166 mp, parte din CF_, și același contract pentru suprafața de 477 mp teren fânaț intravilan con. Fd. Moldovei, . CF_ a . – filele 47 – 58 dosar fond.

Trebuie de precizat că pârâții au formulat și o cerere reconvențională, solicitând a se constata nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare – cumpărare nr. 117 și 118 încheiate între reclamanți și . că este dată cauza imorală, în condițiile art. 1235 – 1236, 1246 – 1248 Noul Cod civil.

Tribunalul reamintește că demersul inițiat de reclamanții intimați se circumscrie unei acțiuni în revendicare, așa încât judecătorul fondului a reținut incidența în speță, a prevederilor art. 555 – 557 Noul Cod civil.

Astfel, în conformitate cu aceste texte, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege, acest drept putând fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său.

Cât privește modul de dobândire a dreptului de proprietate, legiuitorul a prevăzut că acesta poate fi apropriat prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună – credință, dar și prin efectul unui act administrativ.

În speță, reclamanții au revendicat suprafața de 18,5 mp teren, despre care arată că face parte din parcele topo_ și_.

Pentru a determina dacă, într-adevăr, acest teren este ocupat parțial, fără vreun just titlu, de către pârâți, trebuie să se procedeze în primul rând, la compararea titlurilor de proprietate pe care părțile și le opun reciproc, apoi la verificarea existenței unei eventuale suprapuneri între terenul în litigiu și suprafața deținută de pârâți.

Pe de altă parte, așa cum arătam anterior, pârâții au solicitat nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare – cumpărare 117 și 118 încheiate între . reclamanți, pentru cauză imorală.

Noul cod civil redefinește această noțiune, arătând că, prin cauza actului juridic se înțelege scopul mediat, respectiv mobilul pentru care se încheie un astfel de act.

Astfel, potrivit art. 1235 Cod civil nou, cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Cauza trebuie să existe, să fie licită și morală. Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri, și este ilicită când este contrară legii și ordinii publice, dar și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

În continuare, legiuitorul prevede sancțiunea ce intervine în asemenea împrejurare, făcând vorbire despre o nulitate absolută, așa cum rezultă din dispozițiile art. 1238 alin. 2 Noul Cod civil: cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască.

Aceste reglementări trebuie corelate prin raportare la prevederile art. 1246 – 1248 Noul cod civil, ce fac vorbire despre nulitatea contractului, arătând că o astfel de sancțiune intervine când actul este încheiat cu încălcarea condițiilor cerute pentru încheierea sa valabilă.

Din ansamblul probator administrat în cauză, nu rezultă care ar fi cauza imorală, respectiv mobilul pentru care părțile, în speță . reclamanții intimați, au încheiat cele două contracte a căror nulitate parțială se solicită.

De asemenea, pârâții apelanți nu au reușit să demonstreze că cele două contracte reprezintă de fapt, mijlocul prin care părțile ar fi urmărit încălcarea unei norme legale imperative; ei nu au făcut referire despre care normă legală de la respectarea căreia părțile s-ar fi sustras, ar fi vorba.

De altfel, judecătorul fondului corect a reținut și faptul că cele două contracte de vânzare cumpărare au avut ca părți pe reclamanți, în calitate de cumpărători și . și vânzător, pârâții nefiind parte în aceste contracte.

În atare împrejurări, pârâții ar fi trebuit să demonstreze că, prin aceste contracte, li s-ar fi încălcat dreptul de proprietate, ceea ce nu au reușit.

Așadar, soluția instanței de fond cu privire la cererea reconvențională este corectă.

Pe de altă parte, pârâtul intimat I. M. a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 166 mp teren după încheierea contractelor a căror nulitate se solicită a fi constatată.

Astfel, contractele de vânzare – cumpărare nr. 117 și 118 au fost încheiate în baza sentinței civile nr. 714/7 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Ca și consecință, s-a procedat la dezmembrarea numerelor cadastrale menționate.

Terenul ce constituie proprietatea pârâtului I. M. a fost dobândit de către acesta în baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 199 din 19 martie 2013, fiind vorba despre suprafața de 166 mp din CF_ Fd. Moldovei – filele 47 – 51 dosar fond.

Din această perspectivă, tribunalul reține că documentația eliberată de . faza apelului demonstrează că, deși prin Decizia 410/31 august 1991, pârâtului I. G. s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren, conform mențiunilor de la poziția 69, în speță nu există emis titlu de proprietate pentru suprafața de 250 mp teren (filele 66 – 70 dosar apel).

În atare împrejurări, instanța de control judiciar reține că apărările pârâților, formulate prin întâmpinare, și reiterate prin motivele de apel, referitoare la faptul că nu au ocupat vreo suprafață de teren și că nu este dat refuzul lor de a o preda, sunt neîntemeiate, întrucât pentru terenul în litigiu, aceștia nu au titlu de proprietate, deși imobilul se află în posesia lor.

De altfel, identificarea imobilelor descrise anterior a fost efectuată și prin raportul de expertiză întocmit în cauză, care relevă că între terenul proprietatea pârâtului I. M. și terenul reclamanților se află un gard din lemn, edificat anterior datei de 19 februarie 2013; că terenul folosit de pârâți este până la limita saivanului, în condițiile în care operațiunile de dezmembrare a imobilului vechi_ Fd. Moldovei sunt corect efectuate din punct de vedere tehnic, cu precizarea că, la întocmirea documentației de dezlipire s-a avut în vedere streașina clădirii și posibilitatea ca proprietarul saivanului să aibă acces la partea din spate a acesteia.

Mai mult, se menționează că pârâții dețin teren din proprietatea reclamanților, în anexa 3 la raportul de expertiză fiind evidențiată situația cu limita de proprietate între terenul reclamanților și cel al pârâților.

Cât privește suprafața pe care pârâții o dețin din terenul reclamanților, suplimentul la raportul de expertiză – filele 234 și următoarele menționează că este vorba despre 16 mp teren, dispus după cum urmează: 3 mp din imobilul_ din CF_ Fd. Moldovei, notată cu S1 și colorată în albastru în anexa grafică 7 și 13 mp din imobilul_ F. Moldovei, notată cu S2 colorată în roși – anexa grafică 7.

În ceea ce privește construcțiile, suplimentul la raportul de expertiză concluzionează în sensul că anexele magazie și bucătărie de vară se află pe terenul pârâților; că între aceste construcții și saivanul de pe terenul reclamanților, s-a edificat anterior, de către pârâți, un acoperiș sub care s-au amenajat un coteț, și un WC.

Potrivit art. 563 Cod civil, acțiunea în revendicare aparține proprietarului unui bun care se află în posesia unei alte persoane sau care se află în detenția unei alte persoane, fără drept.

În condițiile în care s-a demonstrat că pârâții dețin în plus o suprafață de 16 mp teren, că această suprafață este parte din terenul proprietatea reclamanților, corect instanța de fond a admis în parte acțiunea precizată, obligând pârâții să predea reclamanților, suprafața de 16 mp teren, compus din 3 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată prin raportul de expertiză tehnică întocmit de inginer C. G. ( fila 184 – 189 ) și notată cu S1 colorată cu albastru din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ) și 13 m.p. din imobilul_ din CF_ a . menționată în același raport de expertiză tehnică și notată cu S2 colorată cu roșu din anexa nr.7 la suplimentul raportului de expertiză ( fila 136 dosar ), pe conturul ce trece prin punctele: 1, 2, 3, delimitat cu verde din planul de situație aflat la fila 191 dosar; ca și consecință, corect pârâții au fost obligați să demoleze parte din cotețul, WC – ul și șopronul ce depășesc această limită de hotar.

Cât privește cererea de chemare în garanție, tribunalul constată că aceasta a primit o justă soluționare, prin raportare la prevederile art. 72 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 36 același Cod.

Astfel, în mod corect, judecătorul fondului a reținut incidența în speță a acestor prevederi legale, statuând că, prin cererea de chemare în garanție, s-a solicitat obligarea Comunei Fd. Moldovei, la plata despăgubirilor civile și morale, pentru prejudiciile ce li s-ar aduce prin admiterea acțiunii.

Într-adevăr, documentația depusă la dosar demonstrează că această instituție a vândut reclamanților, suprafețele de teren menționate în petitul acțiunii, dar și suprafața de 166 mp teren către pârâtul I. M.. Faptul că această instituție a înstrăinat succesiv, la cele două părți, terenuri, nu-i conferă automat, calitatea de chemat în garanție, în condițiile în care nu s-a dovedit existența unui raport juridic între vânzător și cumpărători, în legătură cu neînțelegerile dintre părți.

Având în vedere aspectele dezvoltate mai sus, în considerarea art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, cum soluția instanței de fond este legală și temeinică, tribunalul va respinge apelul formulat de pârâții I. G., I. Z. și I. M., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge apelul formulat de pârâții I. G., I. Z. și I. M., cu toții domiciliați în . Moldovei, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1378 din data de 22.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți V. M. și V. I., ambii domiciliați în ..354, județul Suceava și intimatul chemat în garanție . primar, cu sediul în . Suceava, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 SEPTEMBRIE 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

C. M. G. F. Ș. L.

N. F. G.

Red. G.F.F.

Jud. fond. B. G.

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.5/05.10.2015.

← Partaj judiciar. Decizia nr. 1064/2015. Tribunalul SUCEAVA		Cereri. Decizia nr. 404/2015. Tribunalul SUCEAVA →

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1085/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1085/2015. Tribunalul SUCEAVA