Fond funciar. Decizia nr. 1082/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1082/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 1131/334/2013
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1082
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 SEPTEMBRIE 2015
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. LOREDAN G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de petenta R. F., domiciliată în ., oraș Broșteni, județul Suceava și de cabinet avocat Țiganeta A., cu sediul în ..766, . Suceava împotriva sentinței civile nr.884 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și C. ORĂȘENEASCĂ DE FOND FUNCIAR BROȘTENI, cu sediul în localitatea Broșteni, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului a constatat că prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 13 FEBRUARIE 2014, în baza art.412 al.1 pct.1 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării apelului pentru ca la data de 05 iunie 2015, cauza să fie repusă pe rol din oficiu, în vederea verificării perimării, în cauză fiind întocmit referatul asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea, prevăzut de art. 420 alin. 1 C.pr.civ..
Astfel, instanța de control judiciar în temeiul disp. art.416 NCPCiv înțelege să invoce, din oficiu, excepția perimării apelului promovat în cauză, rămânând în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare pe excepția perimării.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 16 aprilie 2013, petenta R. F. în contradictoriu cu intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene Suceava.
În motivarea cererii, petenta a arătat în esență că prin hotărârea nr. 2/28.02.2013 s-a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni privind constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren după autorul R. F. - veteran de război, pe motiv că cererea este tardivă. Mai arată petenta că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor însă Legea nr. 212/2008, astfel încât se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită – recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării. Petenta arată că a făcut dovada participării la război a autorului R. F. precum și vocația succesorală, aceasta fiind moștenitoare al autorului în calitate de soție supraviețuitoare.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, Legii nr. 1/2000 și Legea nr. 187/1945.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 42 din Legea nr. 1/2000.
S-au depus la dosar în xerocopii certificate: Hotărârea nr.2 din 28.02.2013a Comisiei Județene Suceava, anexa nr.48 Broșteni, tabelul privind terenurile în proprietate pe raza localității,adeverința emisă de Ministerul Apărării naționale Pitești, legitimație, acte stare civilă, legitimație de veteran de război, brevet, carte de identitate, adresa emisă de Instituția Prefectului către Primăria orașului Broșteni.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentei, ca nefondată, arătând că a invalidat propunerea de constituire întrucât cererea a fost formulată tardiv iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentei.
Instanța a încuviințat petentei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 884 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ , s-a respins plângerea petentei R. F., domiciliată în orașul Broșteni, ., județul Suceava, reprezentat de avocat Țiganetea A., cu sediul profesional în ..766, județul Suceava, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca neîntemeiată.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată la C. locală de fond funciar Broșteni la data de 9 iulie 2010 sub nr. 110, petenta a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 5 ha teren în baza Legii nr. 212/2008 după defunctul R. F., fila nr. 12 dosar.
Petenta este soția supraviețuitoare a defunctului R. F., fila nr. 16 dosar, decedat la data de 17.06.2002, fila nr. 43 dosar.
Defunctul R. F. figurează în evidențele MAPN că a luptat pe front cu Divizia „H., C. și C.” în perioada 12.04.1945 – 9.05.1945, fila nr. 13 dosar.
Prin hotărârea nr. 2 din 28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni întrucât cererea a fost depusă tardiv, persoana înscrisă la poziția 118 a fost împroprietărită iar în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, fila nr. 33, 33 dosar.
În termenul legal, petenta a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013, solicitând desființarea în parte a acesteia și constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului pentru suprafața de 5 ha teren vegetație forestieră după autorul R. F., fila nr. 2 dosar.
În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În cauza de față, cererea de constituire adresată C. locală de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Pentru a fi incidente disp. art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petenta trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front (dovada în acest sens făcându-se cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării) precum și a faptul că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Cu privire la prima condiție, respectiv ca autorul petentei să fi luptat pe front, instanța apreciază că petenta a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții întrucât din certificatul eliberat de UM_ Pitești reiese faptul că defunctul a luptat pe front atât cu Regimentul 15 Infanterie cât și cu Divizia „H., C. și C.”.
În ceea ce privește a doua cerință, respectiv că autorul petentei îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, instanța arată următoarele:
Petenta arată că autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit întrucât nu deținea vreo suprafață de teren, fila nr. 51 dosar.
Contrar celor susținute de petentă, instanța apreciază că simplul fapt că defunctul nu deținea o suprafață de teren în anul 1945 nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 din Legea nr. 184/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care avea ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire, compus din 7 – 15 membri.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuțiuni, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire, potrivit art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste.
Prin urmare, instanța reține că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.
Împrejurarea că autorul petentei nu deține la nivelului anului 1945 nicio suprafață de teren nu îi conferea acestuia în mod automat îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.
Instanța de fond a arătat că modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență deoarece, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie să facă dovada că lor sau autorii lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.
Întrucât petenta nu a depus la dosar tabelul întocmit de către comisia locală prin care să i se fi stabilit autorului petentei dreptul la împroprietărire pentru o anumită suprafață de teren, instanța apreciază că petenta nu a făcut dovada îndeplinirii celei de –a doua condiții prev. de art. 36 din Legea nr. 1/2000.
Distinct de acest aspect, instanța de fond a reținut că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depuse la data de 02.07.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Față de considerentele arătate, instanța de fond a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat apel petenta R. F. solicitând schimbarea în tot a acesteia, și rejudecând cauza pe fond să se dispună admiterea plângerii formulate de aceasta împotriva Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013, emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului Suceava, și desființarea în parte a acesteia, cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 110 si pe cale de consecința constituirea dreptului de proprietate in favoarea petenților, in calitate de urmași ai autorului R. F.-veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren vegetație forestiera, in baza L. 212/2008 si L. 1/2000 si L. 187/1945, pentru următoarele motive:
În fapt, prin sentința civila apelată s-a respins plângerea formulata de subsemnatul petent cu motivarea ca fata de autorul subsemnatului apelant, procesul de împroprietărire reglementat de Legea 187/1945, întrucât conform Listei definitive a improprietaritilor din ., acesta apare ca fiind împroprietărit cu suprafața de 0,50 ha, ori subsemnatul petent am solicitat diferența de 3,50 ha-pana la completarea lotului tip de 5 ha, conform L 187/1945 si L 212/2008, pentru ca toti cei care au luptat pe front sa beneficieze de aceleași recompense, respective aceiași suprafața de teren.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locala Brosteni, respectiv faptul ca a depus cererea la data de 02.07.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționata de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil in cazul cererilor depuse in baza Legii 1/2000, astfel ca cererea depusa de subsemnatul petent la comisia locală nu poate fi considerată tardivă întrucât Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, respective 27.01.2009, nu poate fi reținut ca termen de decădere.
De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ca terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, a solicitat a se constata de asemenea ca temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008, care prevede în mod expres că pot fi primite in proprietate atât terenuri agricole cat si forestiere.
Referitor la apărarea intimatei, precum ca la nivelul județului Suceava exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, a solicitat a fi înlăturată ca nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, si așa cum a arătat și în plângere, doar pe raza localității Brosteni sunt_ ha teren vegetație forestieră, proprietatea Statului R., lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Brosteni, depus la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 884/17.09.2013 și rejudecând cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulata inițial, făcând dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de L. 212/2008 si L. 147/1945 respectiv participarea la război si lipsa terenului in proprietate la nivelul anului 1945, precum si înscrierea autorului său pe lista definitivă a împroprietăriților din ., la poziția nr. 108, precum si dovada vocației sal succesorale, după autorul R. F.-veteran de război. In subsidiar a arătat ca este de acord și cu admiterea în parte a plângerii, pentru suprafața de 3,50 ha, întrucât conform Listei definitive a împroprietăriților din ., autorul său apărând înscris cu suprafața de 1,50 ha primite în baza L 187/1945.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466-482c. proc. civ., l 212/2008, l 187/1945, iar în baza art. 244 al. 4 c. proc. civ., a solicitat ca judecata să se facă și în lipsă.
Intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petenta solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentei, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz. 110 din anexa 48, având în vedere următoarele considerente:
În primul rând cererea formulată a fost depusă tardiv, întrucât în conformitate cu prevederile art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate".
la nivelul județului Suceava există un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, "ART. 36 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
a) Referitor la tardivitatea depunerii cererii, având în vedere art. 514 Cod procedură civilă, potrivit cărora: "Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești", a solicitat să se ceară promovarea în fața înaltei Curți de Casației și a Justiție a unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele de judecată, prin hotărâri judecătorești irevocabile, respectiv interpretarea dispozițiilor legale privind termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008.
Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin.1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr.127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, vână la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr.127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de F. F. are număr de înregistrare 115 din 02.07.2010.
Prin urmare această cerere depusă la data de 02.07.2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
A fost depusă ca speță soluția dată de Judecătoria B. - respectiv sentința 1224/20.09.2012 - conținutul speței „termen de introducere a cererii de constituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 202/2008".
b). Pentru a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 110 din anexa 48, întrucât autorul petentei nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
În raport de motivele invocate, de susținerile și de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, intimata a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței civilă nr. 884 pronunțată la data de 17.09.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._ . Totodată a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de judecată din data de 10 SEPTEMBRIE 2015, instanța de control judiciar a pus în discuție, din oficiu, excepția perimării cererii de apel.
Examinând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de apel invocată, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 224 Cod procedură civilă, instanța este obligată, în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Față de prevederile art.248 (1) Cod.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, după caz cercetarea în fond a cauzei și analizând cu prioritate excepția tardivității formulării apelului, reține următoarele:
Așa fiind, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepției perimării apelului invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 10.09.2015.
Reține instanța, că pricina a fost suspendată la data de 13 februarie 2014 în baza art. 412 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, față de lipsa părților, de împrejurarea că, prin înscrisul înaintat pentru termenul din 13.02.2014 la dosarul cauzei s-a confirmat decesul apelantei precum și împrejurarea că nu s-a solicitat eliberarea anexei 24 privind moștenitorii acesteia, instanța de control judiciar apreciind ca prioritară pronunțarea cu privire la moștenitorii defunctei R. F., față de acest incident procedural ivit în cauză, până la introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei susmenționate.
Prin urmare, ultimul act de procedură efectuat în acest dosar îl constituie încheierea de ședință din 13.02.2014.
De la data de 13.02.2014 până la data repunerii pe rol a cauzei – 05.06.2015, a trecut mai mult 6 luni de la data suspendării cauzei, iar în dosar nu s-a mai efectuat nici un act de procedură.
Potrivit art. 416 alin.1 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni, iar potrivit art.416 alin.2 Cod procedură civilă, termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
Având în vedere că de la data de 13.02.2014 cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina reclamantului și nu poate fi reținut niciun motiv de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, urmează a se constata că a intervenit perimarea prezentei cereri.
Față de aceste prevederi, instanța reține că excepția perimării apelului invocată din oficiu de către instanță este dată, urmând a fi admisă, așa încât tribunalul va constata perimat apelul promovat în cauza pendinte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite excepția perimării apelului, invocată din oficiu de către instanță.
Constată perimat apelul formulat de petenta R. F., domiciliată în ., oraș Broșteni, județul Suceava și de cabinet avocat Țiganeta A., cu sediul în ..766, . Suceava împotriva sentinței civile nr.884 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și C. ORĂȘENEASCĂ DE FOND FUNCIAR BROȘTENI, cu sediul în localitatea Broșteni, județul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 SEPTEMBRIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C. M. G. F. Ș. L.
N. F. G.
Red. C.M.N.
Jud. fond. U. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.7/16.09.2015.
| ← Anulare act. Decizia nr. 442/2015. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Decizia nr. 1064/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
