Acţiune în constatare. Decizia nr. 182/2016. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 182/2016 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-02-2016 în dosarul nr. 182/2016

Dosar nr._ Acțiune în constatare

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA NR. 182

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12 FEBRUARIE 2016

PREȘEDINTE V. O. D.

JUDECĂTOR A. I. M.

GREFIER S. A.-M.

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de către reclamantul M. D. T. și de către pârâtul L. A., împotriva sentinței civile nr. 2548 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 5 februarie 2016, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 12 februarie 2016.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelurilor de față, constată:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 30.10.2014, reclamantul M. D. T. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L. A., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că la data de 31.07.2004 i-a vândut pârâtului autoturismul marca Audi tip A4 cu numărul de identificare WAUZZ8DZV173322, cilindri 1896 cmc, cu numărul de înmatriculare_, să se dispună radierea autoutilitarei marca Audi A 4 cu numărul de identificare WAUZZ8DZV173322, cilindri 1896 cmc, cu numărul de înmatriculare_ de pe numele reclamantului și obligarea pârâtului la înmatricularea autovehiculului pe numele său. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului și sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că la data de 31.07.2004 i-a vândut pârâtului autoturismul marca Audi A4 cu numărul de identificare WAUZZ8DZV173322, cilindri 1896 cmc, număr de înmatriculare_ urmând ca ulterior să procedeze la radierea acestui autoturism de pe numele său și înmatricularea autoturismului pe numele noului proprietar- pârâtul.

A mai arătat reclamantul că nu a putut proceda la radierea autoturismului întrucât actele mașinii au intrat în posesia pârâtului la data vânzării și deși a încercat de nenumărate ori să între în posesia acestora, convocându-l atât telefonic, cât și personal pe pârât, acesta a amânat întâlnirile de fiecare dată, refuzând să-i predea actele.

Reclamantul a susținut, de asemenea, că a fost nevoit să plătească impozitul și amenzile contravenționale deși autoturismul nu se mi află în posesia sa de la data vânzării.

Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, art. 17 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 453 Cod procedură civilă.

Pârâtul L. A. nu a depus la dosar întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 2548 din data de 14.05.2015, Judecătoria Suceava a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. D. T., în contradictoriu cu pârâtul L. A..

A luat act că la data de 31.07.2004 între reclamantul M. D. T., în calitate de vânzător și pârâtul L. A., în calitate de cumpărător a intervenit vânzarea-cumpărarea autovehiculului marca Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, număr de înmatriculare_ .

A obligat pârâtul L. A. să înmatriculeze autovehiculul marca Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322 de pe numele său.

A respins ca nefondate celelalte capete de cerere.

A compensat cheltuielile de judecată și obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 500 lei cu acest titlu, după compensare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că autoturismul Audi cu nr. de identificare WAUZZZ8DZVA173322, nr. de înmatriculare_ este înmatriculat la data prezentei pe numele reclamantului M. D. T..

Din Contractul de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit încheiat la data de 31.07.2004 instanța a reținut că acesta a fost vândut către pârâtul L. A. – f. 6.

La data de 08.07.2005 pârâtul L. A. a vândut autoturismul în cauză către numitul Timis S. P., conform Contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit depus la fila 38 dosar.

Conform art. 11 al. 4 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar, iar pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiții, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, și presupune următoarele operațiuni:

a) înscrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar;

b) transcrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

Prin urmare, de fiecare dată, noul proprietar, respectiv cumpărătorul are obligația de a solicita autorității competente transcrierea dreptului de proprietate, în 30 zile de la dobândirea proprietății.

Conform art. 8 din Ordinul nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere;

b) fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia;

c) cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie;

d)documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie;

e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie. În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie;

f) dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia;

g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia;

h) dovada plății taxei de înmatriculare;

i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate;

j) plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar;

k) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare;

l) dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar;

m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare;

n) procura specială, după caz.

În speță, niciunul din dobânditorii succesivi ai dreptului de proprietate, respectiv niciunul din noii proprietari nu și-a îndeplinit obligația legală sus-arătată, astfel că autoturismul a rămas înmatriculat pe numele reclamantului.

În materia vânzării bunurilor mobile, transferul proprietății operează de drept la data încheierii contractului, fără altă formalitate, chiar dacă bunul nu a fost predat sau prețul nu a fost plătit încă (art. 1295 al. 1 cod civil 1864), iar înmatricularea reprezintă o chestiune distinctă, o operațiunea administrativă prin care se atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice, fiind obligatorie pentru punerea în circulație a autovehiculului conform art. 11 al. 1 din O.U.G. 195/2002.

Prin urmare, instanța a luat act că la data de 31.07.2004 între reclamantul M. D. T., în calitate de vânzător și pârâtul L. A., în calitate de cumpărător a intervenit vânzarea-cumpărarea autovehiculului marca Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, număr de înmatriculare_ .

Raportat la situația de fapt și normele de drept mai sus enunțate instanța a admis cererea reclamantului-vânzător în contradictoriu cu pârâtul L. A., în calitate de cumpărător și a obligat pârâtul L. A. să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate a autoturismul Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322 pe numele său.

Conform art. 1 al. 1 din Ordinul 1501/2006 autoritatea competentă pentru coordonarea înmatriculării și radierii autovehiculelor și remorcilor, autorizarea provizorie sau pentru probe este Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Conform al. 2 din același, înmatricularea, radierea, autorizarea provizorie sau pentru probe se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în a căror rază de competență proprietarii își au domiciliul sau sediul ori reședința, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate.

În ceea ce privește cererea privind obligarea la plata impozitului în sumă de 2205 lei:

Conform înștiințării de plată_/15.10.2014 emisă de Primăria mun. Suceava reclamantul figurează în evidențele acesteia cu suma de 1.878,57 lei reprezentând impozit mijloc de transport.

Conform chitanței nr. 5396 C. din 02.02.2007, reclamantul a achitat suma de 326 lei reprezentând impozit mijloace de transport.

Conform art. 264 al. 4 C.P.C. orice persoană care dobândește/înstrăinează un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.

Or, o asemenea declarație, pentru scoaterea din evidențele fiscale a autovehiculului în cauză reclamantul a formulat abia la data de 18.05.2009 (fila 10), fiind deci în culpă în ceea ce privește calculul impozitului de compartimentul fiscal al primăriei pentru perioada anterioară.

Cum nimeni nu își poate invoca propria culpă în apărarea intereselor sale, acest capăt de cerere a fost respins.

Pe de altă parte, reclamantul nu a făcut dovada faptului că a achitat la rândul său impozitul în sumă de 1.878,57 lei solicitat conform înștiințării de plată_/15.10.2014 emisă de Primăria mun. Suceava, o atare dovadă fiind făcută numai pentru suma de 326 lei chitanței nr. 5396 C. din 02.02.2007.

În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 380 lei reprezentând amenzi contravenționale, cererea a fost vădit nefondată, fiind respinsă, având în vedere următoarele:

- procesul verbal . nr._/05.12.2003 (amendă 60 lei) este anterior vânzării către pârât (31.07.2004);

- procesul verbal . nr._/21.12.2005 (amendă 50 lei) a fost încheiat pentru conducerea fără număr de înmatriculare montat corespunzător a altui autovehicul (SV_);

- procesul verbal . nr._/28.12.2005 (amendă 50 lei) a fost încheiat pentru conducerea fără număr de înmatriculare montat corespunzător a altui autovehicul (SV_);

- procesul verbal . nr._/04.03.2006 (amendă 50 lei) a fost încheiat pentru conducerea fără număr de înmatriculare montat corespunzător a altui autovehicul (SV_);

- procesul verbal . nr._/24.03.2006 (amendă 70 lei) a fost încheiat pentru folosirea neregulamentară a telefonului mobil în timp ce conducea alt autovehicul (SV_);

- procesul verbal . nr._/27.03.2006 (amendă 50 lei) a fost încheiat nepurtarea centurii de siguranță în timp ce conducea alt autovehicul (SV_);

- procesul verbal . nr._/31.03.2006 (amendă 50 lei) a fost încheiat pentru conducerea fără număr de înmatriculare montat corespunzător a altui autovehicul (SV_); toate aceste contravenții fiind săvârșite personal de petent și fără nicio legătură cu acțiunile sau inacțiunile pârâtului.

În baza art. 453 al. 2 C.P.C. instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată (755 lei pentru reclamant și 1000 lei pentru pârât) și a dispus obligarea reclamantului la plata către pârât a sumei de 245 lei cu acest titlu, după compensare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile.

Prin apelul său, pârâtul a solicitat, în principal, admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii petitului privind obligarea sa la înmatricularea autoturismului „AUDI A4 " cu nr. de înmatriculare_ pe numele său motivat de faptul că așa cum a arătat și probat în fața instanței de fond a vândut acest autoturism prin contractual de v-c din 08.07.2005 numitului T. Ș. P., domiciliat în ., conform înscrisului existent la dosar.

A arătat că nu știe unde se află în prezent acest autoturism și dacă mai există, motiv pentru care a solicitat respingerea cererii reclamantului de obligarea a sa de a înmatricula pe numele său autoturismul ce nu-l mai deține din 2005, ce nu a post radiat de pe numele vânzătorului la momentul respectiv în termen de 30 de zile și pentru care nu deține niciun fel de act necesar înmatriculării pe numele său conform art. 8 din Ordinul 1501/2006.

In ceea ce privește restul sentinței prin care au fost respinse celelalte petite ale acțiunii, a apreciat-o ca legală și temeinică și a solicitr menținerea sa.

În drept, a invocat disp. art. 466- 482 c. pr, civ.

Prin apelul său, reclamantul a arătat următoarele:

Sentința civilă atacată este parțial netemeinică și nelegală în ceea ce privește nepronunțarea asupra capătului de cerere privind radierea autoturismului marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ de pe numele său, respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului și a sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale și dispoziția de obligare a pârâtului doar la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru următoarele considerente:

In mod greșit prima instanță a admis doar în parte acțiunea dispunând obligarea pârâtului la înmatricularea autovehiculului pe numele său și respingând capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului și a sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale și obligarea pârâtului doar la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să constate că la data de 31.07.2004 i-a vândut pârâtului autoturismul marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ ;

- să dispună radierea autoturismului marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_, de pe numele său si obligarea pârâtului la înmatricularea autovehiculului pe numele său;

- să oblige pârâtul la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului și a sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale;

- să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că la data de 31.07.2004 i-a vândut pârâtului autoturismul marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ urmând ca ulterior să procedeze la radierea acestui autoturism de pe numele său, vechiul proprietar și înmatricularea autoturismului pe numele noului proprietar - pârâtul.

Potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, „radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii", iar aceasta se face pe baza depunerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare și a plăcuțelor cu număr de înmatriculare ori de înregistrare, după caz, a cărții de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele înmatriculate după 1 iulie 1993), a fișei de înmatriculare cu viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale, stabilită potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscală, precum și a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (1) - (4) - alin. 2 lit. d al art. 24 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1501/2006, referindu-se la trecerea vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.

El nu a putut prezenta actele sus menționate în vederea radierii întrucât aceste acte au intrat în posesia pârâtului la data vânzării și, deși a încercat de nenumărate ori să intre în posesia lor, convocându-1 atât telefonic, cât și personal pe pârât ca să se întâlnească în acest sens, acesta a amânat întâlnirile de fiecare dată, refuzând practic să o facă - situație care a rezultat din probatoriul administrat în cauză.

Prima instanță nu s-a pronunțat deloc asupra capătului de cerere privind radierea autoturismului marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZ VI73322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ de pe numele său.

În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtului la plata impozitului aferent acestui autoturism în sumă de 2205 lei în mod greșit prima instanță a respins-o cu motivarea că trebuia să declare la autoritatea publică că acest autoturism a fost înstrăinat și că pe de altă parte nu a făcut dovada plății impozitului. A solicitat a se observa că a depus această declarație înregistrată la Primăria mun. Suceava sub nr._/20.05.2009 (f 10 dosar fond) și mai mult, chiar la „organul financiar - Primăria P." există înregistrat pe numele cumpărătorului - pârâtul L. A. - acest autoturism - proces verbal 366/2004 (f 7 dosar fond) - mențiunea existentă de altfel și pe certificatul de înmatriculare al autoturismului „înstrăinat către L. A. -31.07._" (f 9 dosar fond), deci impozitul trebuia plătit de pârât de la data cumpărării autoturismului.

A făcut dovada plății parțiale a impozitului pe autovehicul și pârâtul trebuia obligat la plata sumei de 326 lei către el (suma fiind plătită de reclamant-plată nedatorată) și la plata către mun. Suceava a sumei de 1878,57 lei datorată cu titlu de impozit conform înștiințării de plată (f 11 dosar fond) - deci în total suma de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului așa cum a solicitat.

În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtului la plata sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale în mod greșit prima instanță a respins-o cu motivarea că aceste procese verbale de contravenție sunt pe numele său. Da, sunt pe numele său însă sunt contravenții săvârșite de conducătorul autoturismului în cauză după înstrăinarea acestuia către pârât - înstrăinare după care autoturismul a fost în exclusivitate în posesia pârâtului și nu a reclamantului - dovadă fiind așa cum a arătat înregistrarea la „organul financiar - Primăria P." a autoturismului pe numele cumpărătorului - pârâtul L. A.- proces verbal 366/2004 (f 7 dosar fond) – mențiune existentă de altfel și pe certificatul de înmatriculare al autoturismului „înstrăinat către L. A. - 31.07.2004" (f 9 dosar fond).

Pentru motivele expuse în mod greșit pârâtul a fost obligat la plata doar în parte a cheltuielilor de judecată, el datorând toate cheltuielile efectuate cu acest proces constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat (f 24 și 51 dosar fond).

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate, admiterea capetelor de cerere privind radierea autoturismului marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ de pe numele său, obligarea pârâtului la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului si a sumei de 380 lei cu titlu de amenzi contravenționale și obligarea pârâtului la plata integrală a cheltuielilor de judecată de la fondul cauzei.

A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtului si la plata cheltuielilor de judecată din apel.

În drept, a invocat disp. art. 466 și urm. Cod proc.civ. și 453 noul Cod de procedură civilă.

Reclamantul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de către pârât, ca nefondat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că pârâtul a declarat apel cu motivarea că în mod greșit prima instanță 1-a obligat la înmatricularea autovehiculului pe numele său întrucât el nu mai este în posesia acestui autoturism întrucât 1-a înstrăinat.

Prima instanță a dispus însă în mod corect obligarea pârâtului la înmatricularea autovehiculului pe numele său întrucât aceasta era obligația sa legală după ce a cumpărat acest autoturism. Reclamantul nu are niciun raport juridic cu cumpărătorul său astfel că acțiunea sa a fost corect admisă de către instanță.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că la data de 31.07.2004 i-a vândut pârâtului autoturismul marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindree 1896 cmc, număr de înmatriculare_ urmând ca ulterior să procedeze la radierea acestui autoturism de pe numele reclamantului, vechiul proprietar și înmatricularea autoturismului pe numele noului proprietar - pârâtul.

Potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, „radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii", iar aceasta se face pe baza depunerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare și a plăcuțelor cu număr de înmatriculare ori de înregistrare, după caz, a cărții de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele înmatriculate după 1 iulie 1993), a fișei de înmatriculare cu viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale, stabilită potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscală, precum și a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (1) - (4) - alin. 2 lit. d al art. 24 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1501/2006, referindu-se la trecerea vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.

El nu a putut prezenta actele sus menționate în vederea radierii întrucât aceste acte au intrat în posesia pârâtului la data vânzării și, deși a încercat de nenumărate ori să intre în posesia lor, convocându-1 atât telefonic, cât și personal pe pârât ca să se întâlnească în acest sens, acesta a amânat întâlnirile de fiecare dată, refuzând practic să o facă - situație care a rezultat din probatoriul administrat în cauză.

După înstrăinarea autoturismului către pârât acesta a fost în exclusivitate în posesia pârâtului și nu a reclamantului - dovadă fiind și înregistrarea la „organul financiar - Primăria P." a autoturismului pe numele cumpărătorului - pârâtul L. A. - proces verbal 366/2004 (f. 7 dosar fond) - mențiune existentă de altfel și pe certificatul de înmatriculare al autoturismului „înstrăinat către L. A. -31.07.2004" (f 9 dosar fond).

In drept, a invocat dispozițiile art. 205 și urm. și 453 Cod procedură civilă.

Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, însă prin apărătorul său, prezent la dezbateri, a solicitat respingerea apelului declarat de către reclamant.

Apelul reclamantului M. D.-T. este nefondat.

O primă critică vizează nepronunțarea instanței asupra capătului de cerere privind radierea autoturismului marca AUDI tipul A4 cu nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, cilindre 1896 cmc, număr de înmatriculare_ de pe numele său, însă această critică nu poate face obiect de apel, față de prevederile exprese ale art. 445 din noul cod de procedură civilă, conform cărora „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442 – 444.

Așadar, partea nu are un drept de opțiune între procedura sumară specială reglementată prin art. 444 din noul cod de procedură civilă și calea de atac de reformare atunci când apreciază că instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere cu care a fost învestită, fiind obligată să recurgă la acea procedură.

Faptul că în speță reclamantul a formulat cerere de completare a hotărârii, care a fost respinsă cu motivarea că instanța s-ar fi pronunțat asupra tuturor pretențiilor și că nu ar fi incidente prevederile art. 444 din noul cod de procedură civilă, nu schimbă cu nimic situația, instanța de apel fiind ținută de criticile efectiv aduse sentinței în considerarea limitelor efectului devolutiv al apelului guvernate de regula tantum devolutum quantum apellatum-art. 477 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, or, sub acest aspect, singura critică a reclamantului invocată prin memoriul de apel privește nepronunțarea asupra pretenției de radiere auto, critică pe care tribunalul o găsește inadmisibilă ca motiv de apel față de prevederile exprese ale art. 445 din noul cod de procedură civilă.

O altă critică vizează respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2205 lei cu titlu de impozit aferent autoturismului în cauză.

Sub acest aspect, ca și prima instanță, tribunalul reține mai întâi că nu s-au produs dovezi decât pentru suma de 326 de lei, achitată de către reclamant cu chitanța nr. 5396 C. din data de 02 februarie 2007, fila 12 dosar, astfel că nu poate pretinde diferența până la 2205 lei.

În ceea ce privește suma efectiv achitată, de 326 lei, singurul lucru cert este data plății, februarie 2007, fără a rezulta cărei perioade i-ar corespunde, chestiune de fapt absolut necesară, în condițiile în care autoturismul a fost supus unor tranzacții succesive, fiecare dintre cumpărători datorând impozitul conform art. 261 din codul fiscal, pentru perioada în care a avut proprietatea autoturismului.

În privința pârâtului L. A., acesta a fost proprietar în perioada 31 iulie 2004, prin cumpărare de la reclamant, fila 6 dosar – 8 iulie 2005, când l-a vândut numitului T. Ș. P., fila 45, or, reclamantul nu a dovedit că suma achitată de el cu titlu de impozit este aferentă acestei perioade, pentru a se putea regresa împotriva pârâtului.

Acestea sunt motivele pentru care se impune menținerea soluției de primă instanță, tribunalul nefiind de acord cu cele menționate în sentință în sensul în care reclamantul ar trebui să suporte impozitul fiind în culpă pentru neînștiințarea în termen legal a compartimentului de specialitate din cadrul administrației publice locale despre schimbarea proprietarului autoturismului.

Argumentele tribunalului, care substituie parțial considerentele primei instanțe, fac irelevante criticile din apel pe acest capăt de cerere.

În ceea ce privește contravaloarea amenzilor contravenționale, corect prima instanță, în raport de conținutul proceselor verbale, filele 13-19, a reținut că respectivele fapte care au atras acele amenzi au fost săvârșite personal de către reclamant, fără nicio legătură cu acțiunile sau inacțiunile pârâtului; dacă aprecia că nu a săvârșit acele contravenții, reclamantul avea posibilitatea de a ataca procesele-verbale cu plângere; în lipsă, acele procese verbale de contravenție, în care apare numele reclamantului la rubrica „contravenient”, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Nerecurgând la procedura specială a contestării contravențiilor reținute în sarcina sa, reclamantul nu mai poate contesta în acest cadru procesual situația de fapt reținută de agentul constatator.

În fine, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, apelantul se rezumă la a critica generic faptul că nu i-au fost acordate, indicând că a suportat cu acest titlu suma totală de 755 lei, filele 24, 51.

Însă, este de observat că instanța a avut în vedere aceste cheltuieli, însă a stabilit că se impune compensarea cu cheltuielile pârâtului, de 1000 de lei și, raportat la soluție și la prevederile art. 453 alin. 2 din noul cod de procedură civilă, a apreciat că reclamantul datorează pârâtului, după compensare, o diferență de 245 lei.

Reclamantul nu a contestat compensarea, nu a formulat critici concrete în raport de soluția instanței, nu a arătat în concret ce erori a comis instanța în privința cheltuielilor de judecată.

Pentru toate considerentele învederate, în limitele criticilor efectiv invocate, găsite nefondate și față de prevederile art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul reclamantului ca nefondat.

Apelul pârâtului L. A. va fi admis pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a arătat anterior, pârâtul este primul cumpărător al autoturismului în cauză, vânzându-l încă din anul 2005 numitului T. Ș. P..

Greșit prima instanță a admis acțiunea în contradictoriu cu primul cumpărător, față de dispozițiile legale incidente în materie și pe care prima instanță le-a reținut de altfel în considerente, dispoziții care instituie obligația pentru efectuarea operațiunilor de radiere/înmatriculare auto în sarcina noului proprietar.

Astfel, potrivit art. 17 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, „ radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii”.

De asemenea, potrivit art. 11 alin. 4 din același act normativ, „în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Ordinul MAI nr. 1501/2006 „transcrierea dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea noului proprietar,

b) fișa de înmatriculare a vehiculului, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale,

c) cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie,

i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate,

j) plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar".

Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit aceste reglementări rezidă din faptul că noul, adică ultimul proprietar, deține actele autoturismului – carte de identitate, certificat de înmatriculare, acesta având interesul, dar și resursele necesare pentru punerea de acord a situației de fapt cu cea de drept.

În acest context, a menține soluția primei instanțe înseamnă a valida o hotărâre imposibil de pus în executare, în condițiile în care pârâtul, primul cumpărător, nu deține nici autoturismul, nici actele acestuia încă din anul 2005; în plus, soluția de primă instanță nu reflectă actuala situație juridică a autoturismului în cauză.

Pentru considerentele învederate, în baza art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, tribunalul va admite apelul pârâtului, va schimba în parte sentința, în sensul că va respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtului la înmatricularea pe numele său a autovehiculului marca Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, ca nefondat.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 alin 1 din noul cod de procedură civilă reclamantul-apelant va fi obligat la plata către pârâtul-apelant a sumei de 1270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din primă instanță și din apel, reprezentând onorariu avocațial, parțial de la prima instanță – 750 lei, fila 52, față de admiterea unui capăt de cerere al reclamantului, din cele patru formulate, respectiv integral din apel, 500 lei, fila 46, și integral taxa de timbru de 20 de lei aferentă apelului, fila 23, față de soluțiile date apelurilor părților; va înlătura dispoziția, contrară, din sentință, privind cheltuielile de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul reclamantului M. D. T., domiciliat în Suceava, .. 19, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2548 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .

Admite apelul pârâtului L. A., domiciliat în ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2548 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .

Schimbă în parte sentința civilă nr. 4246/17.09.2015 a Judecătoriei Suceava, în sensul că:

Respinge capătul de cerere vizând obligarea pârâtului la înmatricularea pe numele său a autovehiculului marca Audi A4, nr. de identificare WAUZZZ8DZV173322, ca nefondat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Obligă reclamantul-apelant la plata către pârâtul-apelant a sumei de 1270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din primă instanță și din apel, și înlătură dispoziția, contrară, din sentință, privind cheltuielile de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 12.02.2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

V. O. D. A. I. M. S. A.-M.

Red./Tehnored. V.O.D.

Judecător fond L. Ciproan Ș.

4 ex./03.03.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 182/2016. Tribunalul SUCEAVA