Fond funciar. Decizia nr. 373/2013. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 373/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 373/2013

Dosar nr._ fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 373/2013

Ședința publică de la 08 Februarie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. I. M.

Judecător V. O. D.

Judecător L. A.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI SUCEAVA- Suceava, .,nr.36, CP_,jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.3621/28.09.2012 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații S. M. domiciliată în com. Șerbăuți, ., CP_, jud. Suceava și C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘERBĂUȚI- Șerbăuți, CP_, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei S. M., av. B. S., lipsă fiind părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța dispune rectificarea citativului în sensul că recurentă este C. Județeană P. S. D. De P. Privată Asupra Terenurilor De Pe Lângă Prefectura Județului Suceava iar S. M. este intimată.

Av. B. S. înmânează instanței delegația de reprezentare și întâmpinare în dublu exemplar.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că din înscrisurile depuse petenta a făcut dovada că este membru cooperator precum și dovada că e proprietara imobilului. Recursul formulat se referă la faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile art.24 din legea 18/91 însă în cauză s-a apreciat ca fiind aplicabile dispozițiile art.23 alin. din Legea 18/1991. Totodată este aplicabil și art.8 din decretul 42/1990. Aceste texte de lege protejează deținătorii suprafețelor de teren aferent caselor de locuit. Scopul legiuitorului este de a consolida dreptul de proprietate privată a deținătorilor acestor imobile. Membrii Comisiei Locale nu au efectuat verificări iar persoana la care se face referire în recurs nu a fost pusă în posesie. De asemenea prin hotărârea nr.770 emisă de C. Județeană Suceava, cererea intimatei de constituire a dreptului de proprietate a fost respinsă doar pe motivul că nu a depus acte doveditoare. Aceasta solicită respingerea recursului ca nefondat și anularea hotărârii Comisie Județene, fără cheltuieli de judecată.

Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub nr._ din 10.02.2011, petenta Sanduleac M., a chemat în judecată intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șerbăuți și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă prefectura județului Suceava, solicitând instanței desființarea Hotărârii Comisiei Județene Suceava nr. 770/16.12.2010 și constituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 600 m.p. teren aferent gospodăriei, situată în .> În motivarea plângerii, petenta a arătat că în anul 1976 s-a edificat actuala gospodărie pe un teren ce i-a fost pus la dispoziție de către Primăria comunei Șerbăuți, iar prin sentința civilă nr. 199 /2010 rămasă definitivă și irevocabilă, i s-a recunoscut dreptul de proprietate cu privire la construcțiile edificate și astfel în conformitate cu disp. art. 23 din Lg. 18/1991 trebuie să beneficieze de constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul aferent curții și construcțiilor.

Plângerea a fost motivată în drept pe disp art. 23 din Lg. 18/1991 republicată.

Intimata C. județeană de fond funciar Suceava, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât petentul a solicitat constituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 600 m.p. aferentă locuinței, fără a prezenta acte doveditoare și nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 23–24 din Lg. 18 /1991 republicată.

Intimata C. locală de fond funciar Șerbăuți nu a formulat întâmpinare.

Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.1234/24.03.2011 a admis în parte hotărârea comisiei județene nr.770/16.12.2010 a constituit petentei dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 500 mp teren aferentă construcției situată în ., cu motivarea că prin hotărârea comisiei județene menționată i-a fost respinsă cererea pentru constituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 600 mp aferentă construcției, întrucât nu prezintă acte doveditoare.

Prima instanță a reținut că prin hotărârea comisiei județene Suceava, în cauză nu s-a depus un act de atribuire a terenului, dar petenta este proprietara casei de locuit cu anexe gospodărești, conform sentinței civile nr.199/15.01.2010 a Judecătoriei Rădăuți, reținându-se că petenta figura în registrul agricol cu o casă de locuit încă din anul 1977.

Potrivit art.6 din Statutul CAP “Adunarea generală poate da în proprietate personală, cu plată, noilor căsătoriți, membri ai CAP ce doresc să-și construiască o locuință și nu au posibilitatea să o facă pe terenul proprietatea părinților, locuri de casă în suprafață de cel mult 500 mp din terenuri, proprietatea CAP-ului, situate în Vatra Satului”.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către intimata C. județeană Suceava invocând motive de nelegalitate și că în mod greșit instanța de fond a constituit dreptul de proprietate reclamantei, motivând faptul că aceasta ar fi edificat o construcție în anul 1976, fără a face dovada că ar fi primit de la fostul CAP o suprafață de teren în acest sens, precum și că aceasta a fost membră cooperatoare sau persoană îndreptățită în sensul prevederilor art.24 din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Reclamanta (petenta) S. M. prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului invocând că este proprietara casei de locuit cu anexe gospodărești, potrivit sentinței civile nr.199/15.01.2010 a Judecătoriei Rădăuți, iar în registrul agricol al Primăriei Șerbăuți, figurează cu una casă de locuit din anul 1977. Astfel în mod corect a apreciat prima instanță că o astfel de suprafață i-a fost dată ei în vederea edificării unei gospodării, ceea ce s-a înfăptuit, potrivit dovezii extrasului din registrul agricol, unde petenta figurează cu una casă și anexe edificată în anul 1977, terenul a fost îngrădit încă de la acea vreme cu linia de hotar, fiind aceeași până azi, terenul l-a deținut în mod continuu pe durata colectivizării și până în prezent.

Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr.655/27.03.2012 a admis recursul declarat de intimata C. județeană Suceava, împotriva sentinței nr.1234/24.03.2011 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în dosarul nr._, a casat sentința civilă a Judecătoriei Rădăuți, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți în vederea rejudecării la data de 28.06.2012 când s-a fixat termen de judecată și s-a dispus citarea părților.

În rejudecare a fost depusă adeverința nr.720/21.03.2012 emisă de Primăria . rezultă că petenta S. M. a fost membră cooperatoare din anul 1962, conform cererii de înscriere în CAP nr.41/16.03.1962.

Prin sentința civilă nr.3621/28.09.2012 instanța a apreciat că plângerea petentei este întemeiată în parte.

P. a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Petenta este proprietara casei de locuit cu anexe gospodărești situată în ., jud. Suceava, conform sentinței civile nr.199/15.01.2010 a Judecătoriei Rădăuți.

Potrivit art.6 din Statutul CAP-ului, membrii cooperatori primeau o suprafață de 500 mp teren în vederea edificării unei gospodării, astfel că instanța constată că această suprafață a fost atribuită petentei, reținându-se că din anul 1977 petenta figura în registrul agricol cu casa de locuit și teren, având relevanță în cauză faptul că acest teren a fost inclus în titlul de proprietate emis după autoarea B. V..

Temeiul de drept invocat de parte pentru constatarea dreptului de proprietate asupra terenului aferent gospodăriei este art.13 din Legea nr.18/1991 și nu art.24 din aceeași lege, cele două texte de lege referindu-se la situații diferite.

Instanța constatând că în cauză sunt aplicabile disp. art.23 din Legea nr.18/1991, pentru motivele arătate, a admis în parte plângerea, a dispus desființarea în parte a hotărârii comisiei județene nr.770/16.12.2010 și constituirea în favoarea petentei S. M. a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 500 mp teren aferentă construcției situată în com. Șerbăuți, ..

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs recurenta C. Județeană pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor Suceava.

În motivare aceasta a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere în soluționarea cauzei inexistența chitanței sau a actului de dare cu plată cu care ar fi făcut dovada atribuirii suprafeței de teren de 500 mp de la CAP. Legea Fondului Funciar nr.18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare, prevede în mod expres, posibilitatea constituirii în favoarea proprietarului construcției a terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, doar în limitele stabilite prin art.24 și nicidecum așa cum a procedat instanța de judecată prin interpretarea acestui articol, respectiv pe prezumție.

În mod greșit instanța de fond a constituit dreptul de proprietate reclamantei, motivând faptul că aceasta ar fi edificat o construcție în anul 1976 fără a face dovada că ar fi primit de la fosta CAP o suprafață de teren în acest sens precum și că aceasta a fost membră cooperatoare sau persoană îndreptățită în sensul prevederilor art.24 din legea nr.18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.

În drept recurenta a invocat prevederile art.299 și art.3041 Cod procedură civilă precum și prevederile Legii Fondului Funciar și normele metodologice de aplicare ale acestora.

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În susținerea apărărilor aceasta a arătat că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei în cele două cicluri procesuale a făcut dovada faptului că a avut calitatea de membru cooperator și este proprietara unui imobil casă de locuit și anexe gospodărești construită în anul 1977, fiind înscrisă cu acest imobil și suprafața de teren în registru agricol.

Astfel, recapitulând și prezentând în concret probele ce dovedesc situația de mai sus, solicită ca instanța de judecată să aibă în vedere adeverința nr. 720 din 21.03.2012 emisă de Primăria comunei Șerbăuți care face dovada că a fost membră cooperatoare din anul 1962 conform cererii de înscriere în CAP nr. 41 din 16.03.1962, registrul agricol în care figurează înscrisă cu imobilul casă de locuit construită în anul 1977 și suprafața de teren aferentă acesteia, precum și sentința civilă nr. 199 din 15.01.2010 a Judecătoriei Rădăuți prin care face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului casă de locuit și anexele gospodărești situate în ., jud. Suceava.

Deși în motivele de recurs C. Județeană de fond funciar Suceava face precizări cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 18/1991 pe motiv că lipsește chitanța sau actul de dare în plată pentru suprafața de teren aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești, a solicitat ca instanța de recurs să observe că în cauză s-a apreciat ca fiind aplicabile dispozițiile art.23 din Legea nr. 18/1991.

Potrivit disp.art. 23 alin. 1 din legea nr. 18/1991 republicată „ sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau după caz a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești precum și curtea și grădina din jurul acestora determinate potrivit art.8 din Decretul lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii”.

Potrivit art. 8 din Decretul Lege nr. 42/1990f terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești precum curtea și grădina din jurul acestora în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor, acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire.

Textele legale mai sus enunțate au menirea de a proteja pe deținătorii suprafețelor de teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești și de a asigura folosința și exploatarea normală a gospodăriei acestor persoane .

În virtutea principiului interpretării teleologice referitor la finalitatea, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestei dispoziții rezultă că, intenția a fost tocmai aceea de a consolida dreptul de proprietate privată în favoarea deținătorilor unor astfel de imobile.

Cu privire la motivul de recurs prin care se arată că suprafața de teren a fost inclusă în titlul de proprietate emis autorului B. V., a solicitat să se constate că pârâta recurentă nu a depus la dosar înscrisuri care să dovedească această situație.

Nu există nicio dovadă că suprafața de 600 mp teren aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești proprietatea sa este înscrisă în titlul de proprietate al vreunei alte persoane.

Dacă ar fi existat această situație pentru autorul B. V. trebuia să existe un proces verbal de punere în posesie, procedură anterioară emiterii titlului de proprietate .

Persoana la care se face referire în recurs nu a fost pusă niciodată în posesie pentru terenul deținut de ea așa încât consideră că acest motiv de recurs este neîntemeiat.

De altfel, așa cum a reținut și instanța de judecată aspectul invocat de recurentă nu are relevanță de vreme ce pârâtele aveau obligația legală de a verifica înainte de a efectua orice reconstituire sau constituire situația terenului respectiv.

Chiar dacă într-adevăr titlul de proprietate emis pe numele autorului B. V. ar exista și ar corespunde cu suprafața de teren aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești proprietatea sa, acesta este în temeiul art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 lovit de nulitate absolută deoarece nu respectă dispozițiile legale, constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aferente construcțiilor având prevalentă față de reconstituirea dreptului de proprietate foștilor proprietari.

Dreptul de proprietate a persoanelor vizate de art.23 din Legea nr. 18/1991 republicată izvorăște din lege fiind recunoscut de iure, acestea putând formula oricând o asemenea solicitare, titlul de proprietate emis în condițiile acestui articol având caracter recognitiv si constatator si nu neapărat constitutiv de drepturi.

Un alt aspect ce nu poate fi neglijat în cauză îl reprezintă faptul că prin hotărârea nr.770 din 16.12.2011 emisă de C. Județeană Suceava pentru aplicarea legilor funciare cererea sa de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 600 mp teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești a fost respinsă doar pe motivul că nu ar fi prezentat acte doveditoare, pârâta neputând în procedura contencioasă să-și modifice sau completeze temeiurile ce au determinat emiterea hotărârii.

Deși legal citată, intimata C. L. pentru S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor Șerbăuți nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a susținut apărările prin reprezentant în instanță.

Examinând recursul ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, Tribunalul reține următoarele:

Potrivit art.23 din Legea 18/1991 republicată și modificată, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, delimitate potrivit art.8 din Decretul-Lege nr.42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii; suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în CAP; în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin.2 sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă; pentru suprafața de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producție ca lot de folosință, potrivit prevederilor art.4 din Decretul-lege nr.42/1990, nu se reconstituire sau nu se constituire dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepția celor strămutați, pentru realizarea unor investiții de interes local sau de utilitate publică; dispozițiile alin.2 se aplică și persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

Potrivit art.24 alin1 din Legea 18/1991 republicată și modificată, terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari.

Din conținutul textelor de lege rezultă că legiuitorul a instituit două cazuri de stabilire a dreptului de proprietate, unul prin reconstituire, iar altul prin constituire.

În ceea ce privește primul caz, vizând reconstituirea dreptului de proprietate, și care constituie și regula, acesta se află la dispoziția membrilor cooperatori sau succesorilor acestora care sunt proprietari ai caselor și ai anexelor gospodărești, care sunt amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor, înainte de cooperativizare, terenuri care, după cooperativizare, au fost atribuite, de regulă, ca loturi de folosință, către foștii proprietari.

În ceea ce privește cel de-al doilea caz, vizând constituirea dreptului de proprietate, beneficiari sunt proprietarii construcțiilor, care și-au edificat aceste construcții pe loturi atribuite de către CAP, dacă aveau calitatea de membri cooperatori sau alte persoane îndreptățite, precum și dobânditorii construcțiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foștii membri cooperatori.

Petenta nu face parte însă din niciuna dintre categoriile sus-enunțate, pentru a beneficia de prevederile art.23,24 din Legea 18/1991 republicată și modificată, întrucât nu a dovedit nici că ar fi avut în proprietate terenul înainte de cooperativizare nici că ar fi primit de la CAP un lot de teren pentru edificarea unei locuințe, nici că ar fi dobândit construcțiile de la un fost membru cooperator pentru a beneficia de terenul aferent.

Dimpotrivă, din probele de care petenta s-a prevalat, anume sentința civilă nr.199/15.01.2010 a Judecătoriei Rădăuți, prin care s-a constatat dreptul de proprietate al petentei asupra casei și anexelor edificate pe terenul în litigiu conform art.111 Cod procedură civilă, reiese că aceasta și-a edificat construcțiile în anul 1977, deci în perioada CAP-ului, fără alte precizări privind proveniența terenului.

Or, tocmai proveniența terenului interesează în speță, întrucât Legea 18/1991 se află doar la dispoziția celor care au pierdut terenul în perioada regimului comunist fiind deposedați de CAP, având deci un scop reparator, sau la dispoziția celor care au încheiat convenții cu CAP-ul(pentru edificare de gospodării) sau cu terțe persoane ( foste proprietare de teren), așa cum s-a arătat mai sus.

Mai mult, coroborând mențiunile din sentința de mai sus în sensul că petenta și-a edificat gospodăria (casa și anexele) fără a avea autorizație, cu lipsa oricărui înscris doveditor al dreptului de proprietate sau al altui drept pentru terenul aferent, se poate concluziona că petenta a ocupat abuziv respectivul teren, or instanța nu poate legitima abuzuri și dispune împroprietăriri peste limitele admise de lege.

Faptul că petenta a fost membră cooperatoare din anul 1962, așa cum rezultă din adeverința nr.720/21.03.2012 a Comunei Șerbăuți și că și-ar fi înscris casa de locuit în registrul agricol, nu sunt suficiente întrucât calitatea de membru cooperator nu impune în mod automat stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului pretins, câtă vreme nu se dovedesc și celelalte condiții cerute de lege, arătate pe larg mai sus, anume de a fi avut terenul în proprietate înainte de CAP sau de a-l fi dobândit de la CAP.

În lipsa oricărei convenții cu CAP-ul, în mod greșit prima instanță face referire la art.6 din Statutul CAP.

P. considerentele învederate, constatând că prima instanță a aplicat greșit prevederile art.23,24 din Legea 18/1991, pe care petenta nu le îndeplinește, în baza art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite recursul, ca modifica în totalitate sentința recurată și, în rejudecare, va respinge plângerea ca nefondată.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI SUCEAVA- Suceava, .,nr.36, CP_,jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.3621/28.09.2012 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații S. M. domiciliată în com. Șerbăuți, ., CP_, jud. Suceava și C. L. P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘERBĂUȚI- Șerbăuți, CP_, jud. Suceava.

Modifică în totalitate sentința civilă nr.3621/28.09.2012 a Judecătoriei Rădăuți și, în rejudecare:

Respinge plângerea la Legea 18/1991 formulată de către petenta S. M., domiciliată în comuna Șerbăuți, ., jud. Suceava, în contradictoriu cu intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șerbăuți – prin primar, jud. Suceava și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului Suceava cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 36, jud. Suceava, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2013

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.

Red V.O

Jud.C. T.

Tehnored.L.A.

2 ex./ 25.02.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 373/2013. Tribunalul SUCEAVA