Fond funciar. Decizia nr. 496/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 496/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 496/2014
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 496
Ședința publică din data de 25 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. O. D.
JUDECĂTOR: I. G.
JUDECĂTOR: G. D.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta B. G., domiciliată în oraș D., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.2482 din data de 17 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. _, intimați fiind pârâții C. L. DE F. F. D., cu sediul în orașul D., jud. Suceava, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, jud. Suceava, D. GH. I., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava, O. N., cu domiciliul în municipiul Iași, .,., C. M., cu domiciliul în municipiul Fălticeni, .. 29, jud. Suceava, R. M., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava și S. M., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava (la fam. R. M.).
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, inclusiv cu reclamanta O. N. deși citația emisă pe numele acesteia a fost returnată instanței de judecată, în conformitate cu disp. art.98 Cod Procedură Civilă, față de împrejurarea că a fost citată în mod legal la prima instanță, iar schimbarea ulterioară a domiciliului nu a fost comunicată instanței de judecată.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului a constatat că prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 04 septembrie 2012, în baza art. 242 al.1 pct.2 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării recursului, pentru ca la data de 13.01.2014, cauza să fie repusă pe rol din oficiu, în vederea verificării perimării.
Așa fiind, instanța, conform disp. art.252 alin.2 Cod Procedură Civilă, din oficiu a pus în discuție excepția perimării cererii de recurs promovate în cauză și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată sub nr._ în data de 10.01.2011 reclamanta B. G. în contradictoriu cu pârâții: C. L. de fond funciar D., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, D. Gh. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 147 din 15.11.1993, emis de C. Județeană de F. F., pe numele Diaconii Gh. I., pentru suprafața de 750 m.p., suprafață ce a fost reconstituită atât pentru pârât cât și pentru autoarea sa R. M. în titlul de proprietate nr. 4191 din 28.02.2005.
In motivarea cererii a arătat că, în baza acte lor de proprietate, prin adeverința de proprietate nr. 4132 din 10.09.1993 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.600 mp. situați în intravilanul orașului D., suprafață care ulterior a fost înscrisă și în Titlul de proprietate nr. 4191/2005.
Susține că, pârâtul D. Gh.I. a cumpărat înainte de apariția legii nr. 18/1991, o imobil casă cu suprafața de 250 mp. de la moștenitorii Blănăru G., vecinătate ce se regăsește în titlul de proprietate atacat.
Odată cu apariția legilor de retrocedare, pârâtul Diaconii Gh. I. a solicitat constituirea suprafeței de 1.000 mp. (ca membru cooperator), constituire ce a vizat parte din terenul ce a aparținut autoarei sale R. M., cu toate că concomitent i-a fost și reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.600 mp.
Menționează că, odată cu ieșirea din indiviziune, cu ocazia expertizelor efectuate în acest dosar s-a constatat lipsa suprafeței ce a fost constituită pârâtului dintr-o greșeală a Comisiei de fond funciar.
Față de aceste motive solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. III, lit. a, din Legea nr. 196/1997.
In dovedire a atașat la dosar înscrisuri în copie: titlul de proprietate nr. 147/15.11.1993 (f.5,6), titlul de proprietate nr. 4191/28.02.2005 ( f.7), procura judiciară generală (f.8).
Legal citată, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, în conformitate cu disp. art. 118 Cod pr. civilă a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.20-22 dosar) prin care arată că:
Titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.
Titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte, de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte, de caracterul drepturilor ce decurg de aici.
Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar.
Titlul de proprietate este emis în baza hotărârii unei autorități administrativ-jurisdicționale prevăzută de lege, respectiv, de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
S. dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.
Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor.
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și acte doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.
Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva
Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.
Indică disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Fată de cele sus-menționate, solicită instanței ca judecarea prezentei cauze să se facă în contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ce face obiectul prezentei cauzei, respectiv C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor D., comisie de la care se pot solicita relații cu privire la acțiunea formulată de reclamantă și care întocmește și documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
Mai arată că în arhiva instituției se regăsesc numai documentațiile în baza cărora s-au emis hotărârile comisiei județene de validare sau invalidare a propunerilor comisiilor locale de fond funciar și a ordinelor emise de prefect.
In ceea ce privește obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, comunică următoarele:
Potrivit prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
Din economia dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, în fiecare comună sau municipiu se constituie prin ordin al prefectului comisiile comunale și respectiv, comisia județeană.
Conform dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. C. județeană este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională, fără personalitate juridică, fără patrimoniu propriu și respectiv, buget propriu, care are, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect sau pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Dispoziția legală sus-citată creează deci acestui organ de aplicare a legii, care nu are personalitate juridică, o poziție procesuală sui-generis, „derogatorie" de la dispozițiile Codului de procedură civilă.
Precizează că, dacă legiuitorul ar fi conceput să asimileze „comisia județeană" părților din proces, așa cum drepturile și obligațiile părților sunt reglementate prin Codul de procedură civilă, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă, fără a folosi sintagma „prin derogare"; această sintagmă conduce la ideea că această comisie participă la procesul civil ca organ al statului, stabilit să aplice și totodată, să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu statut de oficialitate.
Susține că, în calitate de autoritate administrativ-jurisdicțională, comisia județeană verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora, soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale potrivit art. 6 lit. „c" și „d" din H.G.R. nr. 890/2005, context în care nu se poate reține culpa comisiei județene, în sensul art. 274 din codul de procedură civilă întrucât concepția legii potrivit căreia comisiile ce le instituie acționează „din oficiu" exclude răspunderea lor procesuală în sensul prevederilor art. 274 din Codul procedură civilă, căci cel obligat la o diligentă funcțională nu poate fi ținut răspunzător de rezultatul acțiunii sale fără o dispoziție expresă a legii. Legiuitorul nu a înființat aceste comisii ca persoane juridice așa încât C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nu poate fi decât organ colegial fără personalitate juridică, fără un patrimoniu propriu, respectiv fără buget propriu.
Arată că, practica judecătorească, în această materie, a consacrat deja principiul excluderii răspunderii procesuale, în sensul art. 274 din Codul de procedură civilă, fapt pentru care, în mod greșit, reclamanta a solicitat obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată.
In drept a invocat disp. art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 242 alin. ultim din Codul de procedură civilă, pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava solicită instanței ca judecarea prezentei cauze să se facă și în lipsa reprezentantului său în instanță.
Prin adresa nr. 660/A.M. din 24.01.2011, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a indicat instanței să solicite relațiile necesare soluționării prezentei cauze OCPI Suceava si Comisiei Locale de F. F..
C. de fond funciar D. în conformitate cu disp. art. 115 Cod pr. civilă a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.31-32 dosar).
In ceea ce privește acțiunea formulată de reclamantă, pârâta C. de fond funciar D. a invocat excepția lipsei calității procesuale active.
Consideră că reclamanta nu au calitate procesual activă, întrucât nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, cu respectarea procedurii instituite de Legea nr. 18/1991.
P. promovarea unei acțiuni în constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este necesar ca reclamanții să justifice un interes legitim, personal, născut și actual.
Susține că reclamanta nu prezintă un interes legitim, întrucât aceasta nu are reconstituit dreptul de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren, titlul de proprietate nr. 3374/26.08.1999 fiind eliberat după R. T. M., moștenitor fiind doar C. M..
Față de aceste considerente, pârâta solicită respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesul activă.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca nefondată și obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că, prin Titlul de proprietate nr. 3374/26.08.1999 s-a reconstituit după defuncta R. M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 2430 mp.
La baza acestei reconstituiri a stat sentința civilă nr. 2283/19.03.1997 în speță, nu ne încadrăm în nici unul din cazurile de nulitate prev. de Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005, întrucât a fost eliberat cu respectarea prevederilor legii fondului funciar.
Menționează că, este adevărat că prin adeverința nr. 4132/17.01.1992 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.800 mp, dar ulterior pronunțării sentinței civile nr. 2283/1997, această adeverință de proprietate a rămas fără obiect, titlul de proprietare fiind eliberat doar în baza hotărârii judecătorești.
Față de aceste considerente, cum acest titlu a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale, pârâta consideră că acțiunea formulată de reclamantă este nefondată
P. aceste motive, solicită respingerea cererii.
Primăria comunei D. a comunicat la dosar Decizia nr. 283/1992 si tabelul anexă Deciziei 283, poziția 123 /f.26- 29 dosar).
La solicitarea instanței OCPI Suceava a comunicat la dosar copia procesului verbal de punere în posesie întocmit de comisia locală de fond funciar D. după care a fost completat titlul de proprietate nr. 147/15.11.1993 pe numele D. Gh. I. a lui G., pentru terenuri situate în raza administrativă a fostei comune D. (f.29-30).
Ulterior, la termenul de judecată din data de 05.04.2011, reclamanta a formulat precizări la acțiune (f.38 dosar), având în vedere întâmpinarea formulată de C. de F. F. D..
Menționează reclamanta că este moștenitoare după mama sa R. M. (anexează copia xerox a certificatului de moștenitor nr.226/1997), în care sens se poate constata ca are calitate procesuala activa (contrar celor afirmate în întâmpinare).
Susține că, titlul de proprietate nr.4191/28.02.2005 (f.7 dosar) a fost eliberat mamei sale în baza adeverinței de proprietate nr.4132/10.09.1993 (hotărârea comisiei județene nr._/15.10.1992), titlu despre care nu se face vorbire în întâmpinare.
Suprafața de 4.600 mp notata in Titlul de mai sus a fost cumpărata de tatăl său, R. T., în anul 1932 având următoarele vecinătăți: B. G., C. Grebla,Șoseaua județeană, drumul comunal si M. S.. Comparându-se vecinătățile din Titlu cu cele din actul de cumpărare se poate observa ca se regăsește vecinătatea: B. G.,Drum Județean, Drum. Vecinătatea M. S. s-a schimbat cu Chinoli D. motivata de un act de cumpărare.
Precizează că, anterior anului 1989, moștenitorii defunctului B. G. înstrăinează casa cu suprafața de 0,02 ha paratului Diaconii Gh. I. (se face precizarea ca suprafața de mai sus se regăsește notata în Registru Agricol din anii 1959/1962 la poziția - B. Gh.).P. autenticitatea acestui aspect,solicită instanței a solicita Primăriei D. copia xerox a poziției registrului agricol 1959/1962 - B. Gh.
Menționează reclamanta că, la apariția Legii nr. 18/1991 paratul D. G. era proprietarul casei cumpărata de la moștenitorii defunctului B. Gh., terenul în suprafață de 200 mp (conform reg. agr.) era în proprietatea statului (conform Legii nr.58/1974), însă conform art. 30 din aceiași Lege era atribuit in folosința pe durata existentei construcțiilor.
P. autenticitatea acestui aspect, solicită instanței sa solicite paratului D. I. actul prin care a devenit proprietarul bunurilor cumpărate de la moștenitorii defunctului B. Gh.
Din lecturarea Deciziei nr.283/17.04.1992 a Prefecturii Suceava (f.27 dosar) se constata ca prin art. l - se constituie dreptul de proprietate privata asupra terenurilor situate in intravilanul comunei D. atribuite in folosința veșnica sau pe durata existentei construcțiilor ....persoanelor si în suprafața la pozițiile situate in tabelul nominal anexat. La poziția nr.123 din tabelul anexa (depus la dosar) se regăsește paratul D. Gh.,care conform tabelului la data respectiva avea in folosința 250 mp, iar Prefectura Suceava prin decizia de mai sus aprobă 1.000 mp (diferența de 750 mp provenind din proprietatea autoarei, R. M.).
Motivat de faptul ca documentația aferenta tabelului anexa la decizia de mai sus a fost făcută de C. D., solicită instanței, sa se solicite documentația referitoare la paratul D. Gh.
Arată că, față de aspectele arătate mai sus se concluzionează:
-afirmațiile făcute de C. de fond funciar D. în întâmpinarea depusa la dosar sunt nereale;
- ea - reclamanta are calitatea de moștenitoare după autoarea, R. M.;
- prin documentația transmisa Prefecturii Suceava, C. de fond funciar D. a favorizat în mod ilegal paratul D. I. sa beneficieze de o suprafața de teren (750 mp din proprietatea autoarei R. M.), finalizându-se cu eliberarea Titlului de P. nr.147/1993 (a cărui nulitate parțiala se solicita in acțiune).
Urmare a solicitării instanței, C. de fond funciar D. prin adresa nr. 6463/20.04.2011 a arătat că documentația aferentă tabelului nominal anexa la Decizia nr. 183/17.04.1992 a Prefecturii Suceava nu se regăsește în arhiva unității,fiind înaintată Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
A înaintat la dosar copia registrului agricol anii 1959-1962, fila 154 vol.I D. (f.47-48).
La termenul de judecată din data de 09.05.2011, precizând că prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată anterior, din eroare, se făcea referire la o altă cauză, apărătoarea prim-pârâtei – avocat D. N. – depune întâmpinare în cauza de față (fila 49), după care, susținând punctul de vedere exprimat de comisia locală prin relațiile depuse astăzi la fila 47 dosar, înțelege să solicite ca documentația aferentă tabelului nominal anexă la Decizia nr. 183/17 aprilie 1992 emisă de Prefectura Suceava, să fie solicitată de la C. Județeană Suceava.
Prin prezenta întâmpinare C. de fond funciar D., în calitate de pârâtă, în dosar nr._, învederează instanței următoarele:
Susține că prin întâmpinarea depusă pentru termenul din 4.03.2011, a făcut referire la situația de fapt din dosar nr._, astfel cum au fost comunicate acțiunile cu care a fost învestită instanța.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a dispune anularea titlului de proprietate nr. 147/15.11.1993, apreciază că titlul de proprietate contestat este eliberat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, în speță, nefiind dat niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Pârâtul a dobândit terenul prin vânzare cumpărare imobilul construcții de la moștenitorii defunctului B. G., motiv pentru care în temeiul art. 35 alin. 2-5 din Legea nr. 18/1991 (redactarea inițială) i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp.
Prin compararea vecinătăților menționate în cele două titluri de proprietate, respectiv titlul de proprietate de care se prevalează reclamanta și titlul de proprietate eliberat pârâtului, nu rezultă că ar fi vorba de aceeași suprafață de teren.
Pe de altă parte, apreciază că dată fiind în cauză incidența art. 36 alin. 3 și 4 din Legea nr. 18/1991 raportat la disp. art. 23 din aceeași lege, titlul de proprietate nr. 147/1993 a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale.
P. aceste considerente, a solicitat respingerea cererii.
În drept a invocat disp. art. 115 C.proc.civ., Legea nr. 247/2005.
C. Județeană Suceava a înaintat la dosar întreaga documentație ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 147/15.11.1993 emis în favoarea pârâtului D. Gh. I., pentru suprafața de 1.000 mp. teren intravilan situat pe raza orașului D., jud. Suceava si nr. 4191/28.02.2005 emis în favoarea autoarei R. T. M. pentru suprafața de 1,42 ha teren, situat pe raza orașului D., documentație ce le-a fost pusă la dispoziție de OCPI Suceava precum si Decizia nr. 183/02.04.1992 emisă de Prefectura județului Suceava (f.55, 62-67).
La termenul de judecată din data de 18.10.2011 mandatarul reclamantei – B. I. a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor defunctei R. M., mama reclamantei, respectiv O. N., C. M., R. M. și S. M.. Depune la dosar lista cu moștenitorii defunctei R. M. și adresele de domiciliu (f.83).
Instanța a încuviințat cererea si au fost introduși în cauză în calitate de pârâți moștenitorii defunctei R. M., respectiv: O. N., C. M., R. M. și S. M., care au fost citați pentru termenul următor la adresele indicate în listă.
Pârâta O. N. prin întâmpinarea depusă la dosar (f.90) arată că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 2482 din data de 17 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ , s-a respins, ca nefondată acțiunea civilă având ca obiect „nulitate parțială titlu de proprietate”, privind pe reclamanta B. G. – cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții: C. L. de fond funciar D. – cu sediul în orașul D., jud. Suceava, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava – cu sediul în mun. Suceava, jud. Suceava, D. Gh. I. – cu domiciliul în orasul D., jud. Suceava, O. N. – cu domiciliul în municipiul Iași, .,., C. M. – cu domiciliul în municipiul Fălticeni, .. 29, jud. Suceava, R. M. – cu domiciliul în orasul D., jud. Suceava și S. M. – cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava (la fam. R. M.).
Ia act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, examinând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 4191 din 28.02.2005 emis pe numele R. M. – autoarea reclamantei B. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.200 mp. teren.
Prin titlul de proprietate nr. 147/15.11.1993 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului D. Gh. I. pentru suprafața de 1.000 mp. teren intravilan situată la locul „G.”, acest titlu fiind eliberat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, în speță, nefiind dat niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Pârâtul D. I. a dobândit terenul prin vânzare cumpărare terenul si imobilul construcții de la moștenitorii defunctului B. G., motiv pentru care în temeiul art. 35 alin. 2-5 din Legea nr. 18/1991 i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp.
Art . 36 alin. 3 și 4 din Legea nr. 18/1991 prevede „….Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor. (4) Dispozițiile art. 23 rămân aplicabile..” iar art. 23 din aceeași lege „..Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădină din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție...”
La aceste articole de lege se face raportarea art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii care prevede: ”.. Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire. Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.”
Din coroborarea acestor texte de lege rezultă că titlul de proprietate nr. 147/1993 a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale, acțiunea urmând a fi respinsă ca nefondată.
Instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat recurs reclamanta B. G., pe care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalizate pentru următoarele motive:
1. soluția primei instanțe s-a dat cu aplicarea greșită a legii;
2. instanța de fond nu a analizat întreg probatoriul administrat în cauză și a motivat sumar hotărârea ceea ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii;
Astfel, din documentele existente la dosarul cauzei nu există vreo dovadă că pârâtul D. Gh. I. ar fi fost membru cooperator, după cum se afirmă în motivarea Sentinței de mai sus; din consultarea tabelului anexat Deciziei nr.283/17.04.1992 a Prefecturii Suceava (f. 134 dosar) se constată că C. de fond funciar D. a fost subiectivă în ceea ce privește stabilirea suprafeței de teren ce urma a fi constituită solicitanților, suprafața variind de la 250, 400 pană la 1000 mp. De altfel, și în motivarea Sentinței de mai sus instanța confirmă că D. Gh. avea la data respectivă în folosință 250 mp., diferența de 750 mp provenind din proprietatea autoarei R. M..
După cum a arătat in concluziile scrise, autoarea R. M., nu a avut nici o suprafață de teren confiscată de către stat, ca atare Prefectura prin Decizia nr. 283/17.04.1992 a confiscat de la sine putere suprafața de 750 mp din proprietatea lui R. M. și a atribuit-o lui D. Gh.
Apoi, din consultarea Fișei proces-verbal de punere în posesie (f.30 dosar) rezultă că D. Gh. figurează în anexa 2B, poziția 247, deci la eliberarea Titlului de P. nr. 147/15.11.1993 nu s-a avut în vedere Decizia nr.283/17.04.1992., aspect pe care instanța nu 1-a clarificat;
Referitor la pârâtul D. Gh. Acesta a sfidat instanța, prezentându-se pe parcursul procesului o singură dată, refuzând totodată să depună la dosar actul de proveniență a bunurilor cumpărate de la moștenitorii defunctului B. Gh, deși instanța a solicitat acest act (adresă instanță, f.53 dosar);
P. aceste motive a solicitat să se dispună admiterea recursului formulat împotriva Sentinței Civile nr. 2482/17.11.2011 a Judecătoriei Fălticeni, în sensul modificării sentinței recurate și reanalizând probele administrate să se admită acțiunea și în consecință să se dispună nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 147/ 15.11.1993, recurenta întemeindu-și recursul în drept, în baza disp. art.304 pct.7,8,9, raportat la art.304 ind.1 Cod Procedură Civilă.
Deși legal citați pârâții nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare la recursul promovat în cauză.
Prin încheierea din data de 04 septembrie 2012 a Tribunalului Suceava s-a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă față de lipsa nejustificată a părților și faptul că niciuna dintre ele nu a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de astăzi, 25 februarie 2014, din oficiu, instanța a pus în discuție excepția perimării recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției perimării recursului invocate din oficiu, instanța reține că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 04 septembrie 2012 când, prin încheiere, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, față de lipsa nejustificată a părților și de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina acestora.
Conform art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire, se perimă de drept, chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an.
Așadar, în conformitate cu acest text legal, în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură, intervine perimarea. Aceasta are o natură juridică mixtă, în sensul că este atât o sancțiune procedurală, de aplicație generală, care operează în ipoteza nerespectării termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței, vreme îndelungată, în judecată.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii mai mult de un an, instanța urmează să admită excepția perimării și să constate perimat recursul de față.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Constată perimată judecata recursului formulat de reclamanta B. G., domiciliată în oraș D., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.2482 din data de 17 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. _, intimați fiind pârâții C. L. DE F. F. D., cu sediul în orașul D., jud. Suceava, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, jud. Suceava, D. GH. I., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava, O. N., cu domiciliul în municipiul Iași, .,., C. M., cu domiciliul în municipiul Fălticeni, .. 29, jud. Suceava, R. M., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava și S. M., cu domiciliul în orașul D., jud. Suceava (la fam. R. M.).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. O. I. G. G. D.
D.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. V.O.D.
Jud. C. I.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./11.03.2014.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 152/2014.... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
