Legea 10/2001. Sentința nr. 1597/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1597/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 1597/2014
Dosar nr._ legea nr.10/2001
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1597/2014
Ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanții R. C. A. M. și R. D. ambii domiciliați în S., ., nr.26, ., . în contradictoriu cu pârâtul M. S.- P. P.- S., . S..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când pentru a se depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 30.09.2014.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului S. la data de 22.05.2014 sub nr._ pe rolul Tribunalului S., reclamanții R. C. A. M. și R. D. au solicitat în contradictoriu cu M. S.-prin primar compensarea cu bunuri în echivalent pentru imposibilitatea restituirii în natură pe vechiul amplasament a suprafeței de 136 mp conform deciziei ÎCCJ nr.1995/2010, a sentinței 285/2008 și a sentinței nr.1062/2008 și a sentinței nr.695/11.04.2013 a Tribunalului S. rămasă definitivă și irevocabilă și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare au arătat că R. H. M. ( defuncta lor mamă) a notificat pârâta în baza legii nr.10/2001 pentru imobilele provenite de la bunicul matern Kipper Wilhelm, respectiv ½ din casa nr.2435 și ½ din terenul în suprafață de 2000 mp identic cu parcelele nr.1190/204, nr.1190/205, nr.1190/206 și nr.1190/207.
În anul 2005 R. H. M. a decedat iar ei au continuat revendicările.
P. sentințele nr.285/2008 și 1062 modificate în parte prin decizia ÎCCJ nr.1995/2010 s-a constatat că trebuie să fie despăgubiți în echivalent pentru compensarea imposibilității restituirii în natură a suprafeței de teren de 522 mp și 1/20 din imobilul casă care a fost demolat, iar pentru 478 mp și să fie despăgubiți conform art.VII din Legea nr.247/2005.
Pârâta le-a făcut oferta acordării titlurilor de valoare întrucât nu dispune de terenuri și clădiri care să poată fi oferită în compensare conform adresei anexate cererii de chemare în judecată.
P. sentința civilă nr.695/2013 rămasă irevocabilă li s-a restituit suprafața de 386 mp în natură pe alt amplasament din suprafața totală de 522 la care erau îndreptățiți în temeiul sentinței Tribunalului nr.285/2008 menținută prin decizia nr.1995/2010.
În ceea ce privește faptul că pârâta deține bunuri demonstrează aceasta cu anexa la HCL nr.3/2006 în care sunt identificate bunuri proprietate a pârâtei cum ar fi: suprafața de 107.000 mp la locul „Dealul Mănăstirii”, poziția 627, suprafața de 8.462 mp pe . 600, suprafața de 2500 mp pe .-poziția 2736.
În drept: legea nr.10/2001.
În dovedire au depus înscrisuri ( filele 6-209).
Pârâtul M. S.-prin primar a formulat întâmpinare ( filele 216-217) solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În apărare pârâtul a arătat că P. acțiunea inaintată Tribunalului S. reclamanții R. C. A. M. și R. D. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună compensarea imposibilității restituirii in natură pe vechiul amplasament a suprafeței de 136 mp., conform Deciziei ICCJ nr. 1995/ 2010, a Sentinței civile nr. 285/ 2008 a Sentinței nr. 1062/ 2008 și a Sentinței nr. 695/ 11. 04. 2013 a Tribunalului S.. Solicitarea ce face obiectul dosarului mai sus menționat vizează notificarea nr.440/2001.
P. Decizia civilă nr. 1995 pronunțată in dosarul nr._ a Înaltei Curți de Casație si Justiție instanța de judecată a admis recursul Municipiului S. declarat impotriva Sentinței civile nr. 285/ 7.02. 2008 a Tribunalului S. pe care o schimbă in parte, in sensul că reclamantei și intervenienților li se cuvin măsuri reparatorii pentru terenurile restituite in natură, in condițiile legii speciale privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv. De asemenea au fost menținute celelalte dispoziții ale Sentinței.
P. Sentința civilă nr. 1062/2008 a Tribunalului S. a fost admisă o cerere de completare a"dispozitivului Sentinței civile nr. 285/ 7. 02. 2008 pronunțată de Tribunalul S..
Făcând un sumar al hotărârilor pronunțate de - a lungul timpului, dacă prin Sentința civilă nr. 285/2008 menținută in apel prin Decizia civilă nr. 126/2008 a Curții de Apel S. reclamanților li s-a retrocedat in natură pe vechiul amplasament suprafața de 478 mp. recunoscându-li-se dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru diferența până la 1000 mp, soluția a fost reformată de ICCJ in recurs, reținând instanța de control judiciar imposibilitatea retrocedării vechiului amplasament si pe cale de consecință doar dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Pe de altă parte, prin Sentința civilă nr. 695/11.04.2013 a Tribunalului S. pronunțată in ds nr._/86/2010* s- a dispus restituirea in natură către reclamanții R. C. A. M. și R. D. ca teren echivalent vechiului amplasament in suprafața de 386 mp., parte din .. identica cu cota de 1/2 din p. 1190/204,1190/205,1190/206, 1190/207 din CF 2434 a două suprafețe de teren situate in M. S., amplasate in zona drum intrerupt acces S. I. si pârâu Cacaina, evidențiate in HCL nr. 3/2006 la poz. 2994 si 2992, identificate prin raportul de expertiză intocmit de către expert S. I. astfel:
- . având o suprafață de 422 mp. materializată in anexele expertizei prin culoare portocalie( f 60, f.61)
- . având o suprafață de 350 mp. materializată in anexele expertizei prin culoare albastră (f 60, f.61).
In cadrul soluționării dosarului nr._/86/2010* instanța de judecată a reținut că nu au fost identificate terenuri care să satisfacă in intregime dreptul la compensare, reclamanta nemaidorind suplimentarea probatoriului in acest sens, susținând ca va formula acțiune separată de identificare de bunuri pentru compensare.
Instituția Primarului a pus in aplicare Sentința civilă nr. 695/ 11. 04. 2013 a Tribunalului S. prin emiterea Dispoziției nr. 2723/ 27.09. 2013 .
In drept, art. 205 Cod proc. civ.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
În litigiul care a format obiectul dosarului nr._/86/2010*, astfel cum a fost precizat reclamanții au cerut instanței să dispună compensarea lor cu teren echivalent celui preluat de la autorul comun, Kipper Wilhelm, de 1000 mp identic cu cota de ½ din vechile parcele funciare nr. 1190/204, 1190/205, 1190/206, 1190/207 din CF 2434 a .>
P. precizările formulate ulterior, au mai solicitat ca o parte din teren să li se restituie pe vechiul amplasament, anume suprafața de 136 mp identificată prin suplimentul la raportul de expertiză, apreciată de către expert ca fiind liberă în accepțiunea art. 10 pct. 3 din HG nr. 250/2007.
P. sentința civilă nr.695/11.04.2013 a Tribunalului S. s-a admis în parte acțiunea, restrânsă și s-a dispus restituirea către reclamanți, în natură, ca teren echivalent vechiului amplasament în suprafață de 386 mp, parte din . identică cu cota de 1/2 p.i. din p. 1190/204, 1190/205, 1190/206, 1190/207 din CF 2434, a două suprafețe de teren situate în mun. S., amplasate în zona drum întrerupt acces S. I. și pârâu Cacaina, evidențiate în HCL S. nr. 3/26 ianuarie 2006 la poz. 2994 și 2992 și identificate prin raportul de expertiză întocmit de către expert S. I., astfel:
- . o suprafață de 422 mp materializată în anexele expertizei prin culoarea portocalie (f. 60, 61),
- . o suprafață de 350 mp materializată în anexele expertizei prin culoarea albastră (f. 60, 61).
S-a respins cererea de restituire pe vechiul amplasament a unei suprafețe de 136 mp pentru autoritate de lucru judecat față de decizia civilă nr. 1995/23 martie 2010 a Î.C.C.J.
Cu privire la terenul în suprafață de 136 mp reclamanții în prezenta cauză au solicitat în contradictoriu cu M. S.-prin primar compensarea cu bunuri în echivalent dovedind calitatea lor de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru acest imobil conform sentinței civile nr. 285 din 7.02.2008 modificată prin decizia ÎCCJ nr.1995/2010.
Potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.165/2013 modificată, măsurile reparatorii care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea investită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr.10/2001 precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap.III.
Reclamanții au arătat că pârâta refuză compensarea cu imobile invocând lipsa acestora.
Reclamanții au depus la dosar Hotărârea nr. 3 din 26.01.2006 a Consiliului Local al Municipiului S., însoțită de anexă, ce privește atestarea bunurilor imobile ce aparțin domeniului privat al municipiului și în care sunt evidențiate 2817 terenuri și locuințe ce aparțin Municipiului S.( filele 12-209).
De asemenea, reclamanții au indicat o . bunuri cuprinse în anexa la Hotărârea nr. 3/2006 a Consiliului Local al Municipiului S. ce ar putea fi date în compensare.
În raport de acest înscris, H.C.L. nr. 3/2006, instanța reține că, nu este de natură a clarifica litigiul sub aspectul existenței unor terenuri libere în domeniul privat al municipiului, a identificării terenurilor ce ar putea fi oferite în compensare și a stabilirii raportului de echivalență, pentru a se putea dispune măsura compensării cu bunuri în echivalent.
Este adevărat că la termenul din 23.09.2014 reclamanții au solicitat proba cu expertiză topografică, însă această probă nu a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, astfel încât nefiind invocate nici dispozițiile art.254alin.2 Cod de procedură civilă s-a constatat decăderea reclamantei din dreptul de a propune această probă.
Înscrisurile și expertiza extrajudiciară depuse după închiderea dezbaterilor nu pot fi analizate, având în vedere dispozițiile art.394 alin.3 Cod de procedură civilă potrivit cărora după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
Cum din probele administrate în cauză aspectele mai sus arătate nu pot fi lămurite iar potrivit art. 249 noul Cod de procedură civilă, „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, tribunalul va respinge ca nefondată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții R. C. A. M. și R. D. ambii domiciliați în S., ., nr.26, ., . în contradictoriu cu pârâtul M. S.- P. P.- S., . S..
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul S..
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. A. L. A.
Red L.A
Tehnored. L.A
4 ex./ 04.11.2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1338/2014. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 1606/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
