Pretenţii. Decizia nr. 1098/2014. Tribunalul SUCEAVA

În motivare, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 4752 din 28.10.2011, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia Tribunalului Suceava, Comisia locală de fond funciar Ipotești prin primarul comunei, a fost obligată la punerea în posesie a petentei și la plata de daune cominatorii în cuantum de 30 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la punerea efectivă în posesie a reclamantei.

Reclamanta menționează că s-a adresat în nenumărate rânduri primăriei Ipotești pentru a o pune în posesie însă nu a primit nici un răspuns până în prezent, sens în care a formulat prezenta acțiune.

Reclamanta nu a indicat motivele de drept.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f.4-13).

Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare în care a solicitat respingerea cererii formulate de pârâtă.

În motivare a arătat că reclamanta nu a putut fi pusă în posesie cu suprafața de 5053 mp deoarece aceasta solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament care este ocupat, fiind deținut de C. Ș. 0,39 ha cu titlul de proprietate nr.214/1993 și Mareșca I. 0,50 ha după H. D. I. titlul de proprietate nr. 743/24.10.1994, teren situat la locul numit „Săliște” între cele două parcele nu există vreo altă suprafață de teren.

Menționează pârâtul că pe raza comunei Ipotești nu există teren disponibil, întrucât ca urmare a demersurilor făcute către Prefectura Suceava, Comisia județeană de fond funciar a pus a dispoziția comunei Ipotești prin adresa nr.128/02.11.2011 a Agenției Domeniilor Statului Reprezentanta Teritorială Suceava un tabel cu suprafețele de teren care sunt la dispoziția Comisiei județene de fond funciar pentru a face oferte de compensare.

În dovedire pârâtul a depus înscrisuri (f.18- 37).

Instanța a admis pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru reclamantă și proba cu expertiză, raportul de expertiză fiind întocmit de către domnul expert B. R. și a fost depus la dosar (f. 53-80).

P. sentința civilă nr. 434 din 04.02.2014 Judecătoria Suceava a respins cererea formulată de reclamanta C. S., în contradictoriu cu pârâta ..

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 1721/31.03.2010 pronunțată de Judecătoria Suceava, irevocabilă, a fost anulată hotărârea Comisiei județene de fond funciar Suceava și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei C. S. pentru suprafața de 5053 mp situată pe raza comunei Ipotești.

P. sentința civilă nr. 4752/28.10.2011 pronunțată de Judecătoria Suceava, irevocabilă prin decizia civilă nr. 892/30.04.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost obligată Comisia locală de fond funciar Ipotești să procedeze la punerea în posesie a reclamantei în conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 1721/31.03.2010 a Judecătoriei Suceava, cu îndeplinirea corespunzătoare a documentației și formalităților necesare în vederea eliberării titlului de proprietate. Totodată, primarul comunei Ipotești a fost obligat la plata de daune cominatorii în cuantum de 30 de lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii definitive a acestei hotărâri și până la punerea efectivă în posesie a reclamantei.

În prezenta cauză, reclamanta C. S. a solicitat transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii.

Potrivit art. 64 din Legea nr. 18/1991, astfel cum era în vigoare la data formulării cererii, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță.

Instanța a constatat că prin Decizia nr. XX din 12 decembrie 2005, pronunțată de ÎCCJ, Secțiile unite, obligatorie pentru instanțe în ce privește dezlegarea problemelor de drept, conform art. 330⁷ alin. 4 Cod procedură civilă, s-a stabilit că hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor interese dovedite.

În cauză, pentru punerea în posesie a reclamantei, instanța constată că acesteia i s-a propus de către Comisia locală de fond funciar Ipotești unele amplasamente pe raza comunei, astfel cum acestea au fost transmise de Agenția Domeniilor Statului, însă reclamanta a refuzat aceste amplasamente, insistând pentru punerea în posesie pe un amplasament ce a fost reconstituit altei persoane, deși prin sentința civilă nr. 1721/31.03.2010 pronunțată de Judecătoria Suceava nu a fost stabilit nici un amplasament concret, ci doar s-a reconstituit suprafața de 5053 mp pe raza comunei Ipotești.

Potrivit dispozițiilor art.5 al.1 lit. c și i din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.18/1991 care stabilesc competență de punere în posesie în sarcina exclusivă a comisiilor locale, singurele îndrituite să „pună în posesie prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute…”

Numai în ipoteza punerii efective în posesie de către comisia locală cu terenul validat de comisia județeană conform art. 6 din H.G. nr.890/_, partea nemulțumită de modalitatea de punere în posesie, are la dispoziție calea plângerii separate la instanță, prin care să atace procesul verbal de punere în posesie, situație în care instanța de judecată este competentă să cenzureze punerea în posesie și prin aceasta amplasamentul stabilit de către comisia locală de fond funciar.

Față de acestea, instanța a constatat că pârâtul nu se face vinovat de faptul că reclamanta nu a fost pusă în posesie cu suprafața de 5053 mp pe raza comunei Ipotești, întrucât aceasta a refuzat în mod nejustificat amplasamentele oferite de Comisia locală de fond funciar Ipotești. Susținerile reclamantei în sensul că punerea în posesie trebuie să se facă neapărat pe un anumit amplasament, în condițiile în care vechiul amplasament a fost reconstituit altor persoane, eliberându-se acestora și titlu de proprietate, iar prin hotărârile judecătorești amintite nu s-a stabilit un anumit amplasament, sunt neîntemeiate.

Astfel, instanța a constatat că reclamanta are o culpă substanțială pentru faptul că nu a fost pusă în posesie, iar în acest caz nu se poate vorbi nici de vreun prejudiciu în patrimoniul reclamantei cauzat de atitudinea Comisiei locale de fond funciar Ipotești, prin primar.

Ca urmare, instanța a constatat neîntemeiată cererea reclamantei și a respins-o.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta C. S., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de transformare a daunelor cominatorii în daune compensatorii.

În motivare arată că în mod nejustificat instanța de fond i-a respins acțiunea, întrucât prin sentința civilă nr. 1721/31.03.2010 a Judecătorie Suceava i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5053 mp teren, situat în raza comunei Ipotești, jud. Suceava, înscrisă în Cartea funciară nr._ . prin sentința civilă nr. 4752/28.10.11, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia Tribunalului Suceava, Comisia locală de fond funciar Ipotești, prin primar, a fost obligată la punerea în posesie a petentei și la plata de daune cominatorii în cuantum de 30 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la punerea efectivă în posesie a reclamantei.

Recurenta menționează că a solicitat punerea în posesie pe vechiul amplasament, întrucât acesta nu este ocupat în întregime, există teren liber întrucât numiții C. Ș. și Mareșca I. au amplasate doar casele, ocupând o suprafață de 800 mp teren.

Susține că în mod greșit instanța de fond a apreciat că a refuzat nejustificat punerea în posesie pe amplasamentele oferite de Comisia locală de fond funciar Ipotești, terenul pentru care solicită punerea în posesie este un teren intravilan, cu categoria de folosință ridicată, și nu poate fi de acord cu o compensare necorespunzătoare cu un teren extravilan având categoria de folosință fâneață.

Recurenta - reclamanta a mai susținut că i s-a adus un grav prejudiciu prin faptul că nu a fost pusă în posesia terenului motiv pentru care a solicitat daune compensatorii în sumă de 3250 euro reprezentând beneficiul nerealizat, daune ce reprezintă dobânda pe care ar fi obținut-o dacă ar fi vândut terenul respectiv în data de 30.04.2012, când a rămas hotărârea judecătorească definitivă irevocabilă.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de transformare a daunelor cominatorii în daune compensatorii.

Legal citată, ., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.

Având în vedere faptul că recurenta solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament, subliniază faptul că acel teren este ocupat, iar argumentele aduse de recurentă precum că suprafața de teren pe care o solicită nu este ocupată în întregime întrucât numiții C. Ș. și Mareșca I. au amplasate doar casele ocupând doar o suprafață de 800 mp teren sunt nefondate, deoarece aceștia au titluri de proprietate pe terenurile ocupate.

Având în vedere sentința civilă nr. 1721/31.03.2010 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5053 teren situat pe raza comunei Ipotești în favoarea reclamantei, menționează faptul că terenul a fost luat în calcul de către Comisia locală de fond funciar Ipotești pentru situația centralizatoare în raport de noua lege intervenită în domeniul funciar nr. 165/2013 și după întocmirea situației centralizatoare menționate mai sus, se va stabili pe ce amplasament i se va atribui reclamantei suprafața de 3500 mp.

Totodată, prin hotărârea judecătorească menționată nu s-a stabilit un anumit amplasament, ci s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5053 teren situat pe raza comunei Ipotești. Așadar, susținerile reclamantei în sensul că punerea în posesie trebuie să se facă neapărat pe un anumit amplasament este nejustificată.

Pentru cele expuse, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dis. art. 308 alin. 2 raportat la art. 115 - 118 Cod procedură civilă, Legea nr. 165/2013.

Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul îl apreciază ca nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Recurenta consideră că hotărârea primei instanțe este netemeinică, deoarece în mod nejustificat instanța de fond i-a respins acțiunea, în condițiile în care prin sentința civilă nr. 1721/31.03.2010 a Judecătorie Suceava i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5053 mp teren, situat în raza comunei Ipotești, jud. Suceava, înscrisă în Cartea funciară nr._ . prin sentința civilă nr. 4752/28.10.11, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia Tribunalului Suceava, Comisia locală de fond funciar Ipotești, prin primar, a fost obligată la punerea în posesie a petentei și la plata de daune cominatorii în cuantum de 30 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței și până la punerea efectivă în posesie a reclamantei.

Critica reclamantei nu poate fi primită, întrucât soluția instanței de fond se axează pe recunoașterea dreptului de proprietate pentru terenul reconstituit prin hotărârea judecătorească, însă

în considerarea faptului că nu s-a stabilit un anumit amplasament, ci s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5053 teren situat pe raza comunei Ipotești a fost respinsă solicitarea reclamantei.

Un alt motiv de recurs vizează faptul că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că a refuzat nejustificat punerea în posesie pe amplasamentele oferite de Comisia locală de fond funciar Ipotești, terenul pentru care solicită punerea în posesie este un teren intravilan, cu categoria de folosință ridicată, și nu poate fi de acord cu o compensare necorespunzătoare cu un teren extravilan având categoria de folosință fâneață. Recurenta menționează că a solicitat punerea în posesie pe vechiul amplasament, întrucât acesta nu este ocupat în întregime, există teren liber întrucât numiții C. Ș. și Mareșca I. au amplasate doar casele, ocupând o suprafață de 800 mp teren.

Aspectele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, întrucât se solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament, pe un teren care este ocupat, iar argumentele aduse de recurentă potrivit cărora suprafața de teren pe care o solicită nu este ocupată în întregime, întrucât numiții C. Ș. și Mareșca I. au amplasate doar casele și ocupă o suprafață de 800 mp teren sunt nefondate, aceștia având titluri de proprietate emise pentru terenurile ocupate.

O altă critică se referă la faptul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că a refuzat nejustificat punerea în posesie pe amplasamentele oferite de Comisia locală de fond funciar Ipotești, terenul pentru care solicită punerea în posesie este un teren intravilan, cu categoria de folosință ridicată, și nu poate fi de acord cu o compensare necorespunzătoare cu un teren extravilan având categoria de folosință fâneață.

Cu privire la acest motiv, instanța constată că prin sentința civilă nr. 4752/28.10.2011, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia Tribunalului Suceava nu s-a stabilit un anumit amplasament al terenului, ci s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5053 teren situat pe raza comunei Ipotești, fără alte mențiuni referitoare la categoria de folosință, amplasament sau situare în intravilanul sau extravilanul localității, context în care susținerile reclamantei în sensul că punerea în posesie trebuie să se facă neapărat pe un anumit amplasament este nejustificată.

Recurenta - reclamanta a mai susținut că i s-a adus un grav prejudiciu prin faptul că nu a fost pusă în posesia terenului pentru care are o hotărâre judecătorească, motiv pentru care a solicitat daune compensatorii în sumă de 3250 euro reprezentând beneficiul nerealizat, daune ce reprezintă dobânda pe care ar fi obținut-o dacă ar fi vândut terenul respectiv în data de 30.04.2012, când a rămas hotărârea judecătorească definitivă irevocabilă.

Susținerile recurentei nu pot fi reținute, instanța de fond constatând în mod just că pârâta nu se face vinovată de faptul că reclamanta nu a fost pusă în posesie cu suprafața de 5053 mp pe raza comunei Ipotești, că nu se poate reține reaua credință, întrucât aceasta a refuzat în mod nejustificat amplasamentele oferite de Comisia locală de fond funciar Ipotești, motiv pentru care nu se poate dispune obligarea pârâtei la plata unor daune.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, recursul formulat de reclamanta-recurentă va fi respins ca nefondat, iar hotărârea primei instanțe va fi menținută ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanta C. S., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „R. O.” situat în municipiul Rădăuți, ., județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 434 din data de 04.02.2014, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ intimat fiind pârâta . în Ipotești, jud. Suceava, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 28.05.2014.

Președinte, Judecător, Judecător,

I. M. I. G. G. D.

Grefier,

Iliuțe C.

red. I.M.

jud fond A. A.

tehnored. I.C.ex.2/24.06.2014