Reprezentativitate sindicat. Decizia nr. 400/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 400/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 400/2015
Dosar nr._ Reprezentativitate sindicat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.400
ȘEDINȚA PUBLICĂ D. DATA DE 25.03.2015
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea apelului formulat de către reclamantul S. „C.” din cadrul ., cu sediul în mun. S., ., județul S. împotriva sentinței civile nr.5 pronunțată la data de 05.01.2015 de Judecătoria S. în dosar nr._, intimat fiind S. „P.” din cadrul ., cu sediul în mun. S., ., județul S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului apelant asistat de av. K. C. cu împuternicire avocațială depusă astăzi la dosar și reprezentantul intimatului S. Iordănel.
Procedura de citare cu părțile,legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Av. K. C. pentru apelant depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, pe care instanța o anulează apelul fiind legal timbrat, un set de înscrisuri respectiv copie după sentința civilă nr. 1075/24.02.2015 pronunțată în dosar nr._ având ca obiect „ordonanță președințială”, copie după toate cererile de înscriere în sindicat, certificat de grefă din care rezultă că pe rolul Judecătoriei S. se află înregistrat dosarul nr._ care privește părțile din prezenta cauză și prin care s-a solicitat a se constata că S. „Proometeu” nu întrunește condițiile de reprezentativitate la nivel de unitate prev. de art.51 al.1 lit.”c” din Legea nr.62/2011, duplicatul acestora fiind înmânat reprezentantului intimatului, și solciită instanței încuviințarea probei cu aceste înscrisuri.
Instanța pune în discuția părților încuviințarea probei cu înscrisurile depuse astăzi la dosar de apelant.
Reprezentantul intimatului nu se opune încuviințării acestei probe.
Instanța în temeiul disp. art. 479 al.2 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse astăzi la dosar de apelant prin apărător.
Av.K. C. pentru apelant având în vedere motivarea sentinței civile apelate, faptul că a făcut dovada formulării acțiunii înregistrată pe rolul Judecătoriei S. prin care s-a solicitat a se constata că S. „Proometeu” nu întrunește condițiile de reprezentativitate la nivel de unitate prev. de art.51 al.1 lit.”c” din Legea nr.62/2011, acțiune care este în faza fixării primului termen de judecată iar în acțiunea având ca obiect „ordonanță președințială s-a acordat termen pentru soluționare la data de 31.03.2015, aceste două cauze fiind importante pentru soluționarea prezentului apel, solciită acordarea unui termen la începutul lunii mai.
Instanța aduce la cunoștință apărătorului apelantului faptul că, situația de fapt invocată constituie temei eventual pentru formularea unei cereri întemeiată pe dispozițiile art.413 al.1 pct.1 Cod procedură civilă
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de apelant prin apărător.
Reprezentantul intimatului nu este de acord cu amânarea judecății cauzei și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fond..
Instanța, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de apelant pentru motivele invocate de apărătorul său av. K. C. dat fiind faptul că nu există o bază legală în acest sens.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat în cauză, în temeiul disp. art.244 al.1 Cod procedură civilă instanța, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Av. K. C. pentru apelant solciită admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului solciită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei S. și înregistrată sub nr._ din 16.12.2014, S. „C.” din cadrul . a solicitat să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 51 alin. 1 lit. C din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, respectiv sunt îndeplinite condițiile privind reprezentativitatea acestuia.
În motivarea cererii, petentul a arătat că S. „C.” este legal constituit conform încheierii de ședință din data de 08.03.2005 pronunțată în dosarul nr. 20/PJ/2005 a Judecătoriei S., cu organe de conducere statutare, având Liderul de sindicat în exercițiu, în persoana d-lui B. M.. A mai arătat că sindicatul are un număr de membri cotizanți de 139, iar numărul salariaților la nivel de unitate este de 265.
În drept, a fost invocată Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.
În dovedirea cererii, s-au depus la dosar înscrisuri (filele 6- 22).
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru de 20 lei, conform art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 (fila 5).
La termen a fost depusă de către sindicatul P., din cadrul ., o cerere de intervenție, prin care a solicitat să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 51 alin. 1 lit. C din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, pentru a participa la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, lucru conferit de Încheierea din dosarul nr._ pronunțată în ședința publică din data de 14.02.2014. Totodată a solicitat să se respingă cererea formulată de S. „C.”.
Prin sentința civilă nr.5 din 05.01.2015, Judecătoria S. a respins acțiunea pentru obținerea reprezentativității formulată de petentul S. „C.” din cadrul ., ca nefondata.
A respins cererea de intervenție formulată de S. P., din cadrul ., ca inadmisibila.
Pentru a hotărî astfel prima instanță având în vedere obiectul prezentei acțiuni, a constatat că sunt aplicabile dispozițiile procedurii necontencioase, conform art 527 Cod procedură civilă.
Intervenția voluntară este reglementată în art 531 și art 532 alin 2 Cod procedura civilă, care se referă la obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin și la persoanele care pot aduce lămuriri ori cele ale căror interese ar putea fi afectate . În consecință, participarea altor persoane la soluționarea cererilor necontencioase este reglementată de lege ca mijloc de lămurire a cauzei sau ca modalitate de evitare a afectării intereselor acestora.
Totodată, față de specificul acestei proceduri, participarea altor persoane la soluționarea cererii nu atrage aplicarea principiului contradictorialității, citarea intervenientului sau comunicarea cererii de intervenție către petent fiind lăsate la aprecierea instanței - art 532 alin 2 Cod procedură civilă. De asemenea, instanța nu se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției .
Cu privire la acțiunea principală, potrivit dispozițiilor art. 51 din Legea nr. 62/2011, sunt reprezentative la nivel de unitate organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au statut legal de sindicat, au independență organizatorică și patrimonială, numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității.
Îndeplinirea de către organizațiile sindicale a condițiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, prin hotărârea instanței care le-a acordat personalitate juridică, după depunerea la instanță a documentației constând în copie a hotărârii judecătorești definitive de dobândire a personalității juridice de către sindicat și a ultimei hotărâri judecătorești definitive de modificare a statutului și/sau componenței organului executiv de conducere, declarație semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri, dovadă privind numărul de angajați din unitate, eliberată de angajator și dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Totuși, potrivit art 221 din Legea nr. 62/2011, verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani iar potrivit art. 222, reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale ori sindicale corespondente la nivel național, de sector de activitate, grup de unități sau de unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. A - C, respectiv de art. 72 alin. (1) lit. A și B, pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.
În cauză, având în vedere încheierea din 14.02.2012 din dosar nr._ depusă de către S. P. prin care s-a constatat că acest sindicat din cadrul . condițiile cerute de art 51 alin 1 lit C din Legea nr. 62/2011, instanța a constatat că prin admiterea prezentei acțiuni s-ar ajunge la existența a două sindicate cu reprezentativitate în cadrul . care nu este posibil.
De aceea, legiuitorul a indicat în art. 222 Legea nr. 62/2011 calea de urmat în această situație, respectiv o acțiune contencioasă prin care să se conteste reprezentativitatea deja obținută de către un alt sindicat.
Cu privire la cererea de intervenție, instanța a constatat că se solicită a se lua act că sindicatul “P.” îndeplinește condițiile cerute de art . 51 alin. (1) lit. A – C din Legea nr. 62/2011, lucru conferit de încheierea din 14.02.2012 din dosar nr._ .
Astfel, se solicită a se constata un fapt cu privire la care deja s-a statuat printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă . Această solicitare apare ca inadmisibilă întrucât intervenientul are o hotărâre prin care s-a constatat reprezentativitatea, hotărâre valabilă întrucât reprezentativitatea se verifică din 4 în 4 ani.
În consecință, instanța a respins acțiunea pentru obținerea reprezentativității formulată de petentul S. „C.” din cadrul . ca nefondata și cererea de intervenție formulată de S. “P.” din cadrul . ca inadmisibila.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul S. C. din cadrul .., criticând-o pentru neegalitate și netemeinicie .
În motivare a arătat că, în mod greșit instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea prin care a solicitat obținerea reprezentativității, fără a analiza cu obiectivitate și diligentă situația de fapt care a justificat demersul juridic pe care l-a inițiat, precum și probatoriul administrat în cauză constând în înscrisuri.
Prin cererea adresată instanței, a solicitat acordarea reprezentativității Sindicatului C. din cadrul . temeiul disp. art. 51, alin. 1 lit. C pct. c și alin. 2 din Legea nr. 62/2011, motivat de faptul că, la momentul formulării cererii, numărul membrilor sindicatului C. era de 139 de membrii, iar numărul total al salariaților din cadrul . de 265. în aceste condiții este evident că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea reprezentativității, numărul membrilor de sindicat (139) depășind pragul de jumătate plus unu din numărul angajaților unității (265: 2 = 132,5 - 133 ).
De altfel, înscrisurile depuse anexat cererii, dovedesc fără nici un dubiu justețea susținerilor lor privind îndeplinirea condițiilor impuse de legiuitor pentru acordarea reprezentativității.
Instanța de fond a respins cererea motivat de faptul că reprezentativitatea la nivel de unitate a fost deja acordată altui sindicat - respectiv sindicatul P. și că în atare condiții nu poate fi admisă acțiunea, deoarece ar exista simultan două sindicate reprezentative la nivel de unitate, fapt care este imposibil.
In această situație, față de cele reținute de instanța de fond în motivare, s-au adresat instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată prin care au contestat reprezentativitatea sindicatului P. la nivel de unitate, cerere care formează obiectul dosarului nr._ .
Totodată, dată fiind necesitatea participării sindicatului reprezentativ la negocierile inițiate la data de 08.12.2014, privind încheierea și semnarea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, care justifică urgența stabilirii sindicatului reprezentativ la nivel de unitate, s-au adresat instanței și cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează să se stabilească aparența dreptului în favoarea sindicatului C.
Pe de altă parte, consideră hotărârea instanței de fond netemeinică întrucât, din înscrisurile depuse în probațiune la dosar, care atestă că numărul de membrii de sindicat din cadrul sindicatului C., depășește jumătate plus unu din numărul salariaților, rezultă fără dubiu că sindicatul P. nu mai poate reprezenta interesele majorității salariaților, atribut pe care îl poate avea doar sindicatul C.. În aceste condiții, încheierea din 14.02.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, prin care s-a acordat reprezentativitate sindicatului P., nu mai poate produce efecte juridice. Practic, la acest moment, soluția instanței de fond creează premisele în care interesele majorității salariaților, nu sunt apărate cu prilejul negocierii contractului colectiv de muncă - negociere care a fost inițiată la data de 8.12.2014, fapt care determină, ca însăși existența sindicatului C. să fie lipsită de efecte.
In consecință, pentru motivele mai sus invocate, solicită să se analizeze cu maximă obiectivitate întreg probatoriul administrat în cauză, precum și cel care va fi administrat în calea de atac a apelului, să se constatate că cererea de chemare în judecată este pe deplin întemeiată și să se dispună desființarea sentinței civile atacate iar pe fond să se admită cererea așa cum a fost formulată.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă prezent la dezbateri reprezentantul acestuia a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată S. „C.” din cadrul . a solicitat să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de art.51 al.1 lit.”c” din Legea nr.62/2011 privind dialogul social, respectiv că sunt îndeplinite condițiile privind reprezentativitatea acestuia, motivând că, la data formulării cererii, numărul membrilor Sindicatului „C.” era de 139 de membrii, iar numărul total al salariaților din cadrul . de 265, fiind astfel evident că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea reprezentativității, numărul membrilor de sindicat(139), depășind pragul de jumătate plus unu din numărul angajaților societății.
În cauză a formulat cerere de intervenție S. „P.” din cadrul . prin care a solicitat să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de art.51 al.1 lit.”c” din legea nr.62/2011 privind dialogul social pentru a participa la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, lucru conferit de încheierea pronunțată de Judecătoria S. la data de 14.02.2014 în dosar nr._ .Totodată a solicitat respingerea cererii formulate de S. „C.”..
Potrivit art.51 lit.”c” din legea nr.62/2011 „ Sunt reprezentative la nivel de unitate organizațiile sindicale care au statut legal de sindicat, au independență organizatorică și patrimonială și numărul de membrii ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității”.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, îndeplinirea de către organizațiile sindicale a condițiilor de reprezentativitate se constată la cererea acestora, prin hotărârea instanței care le-a acordat personalitate juridică, după depunerea în instanță a documentației constând în copie a hotărârii judecătorești definitive de modificare a statutului și /sau componenței organului executiv de conducere, declarație semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membrii, dovada privind numărul de angajați din unitate eliberată de angajator și dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Potrivit art.221 din Legea nr.62/2011, verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani, iar potrivit art.222 din lege „ Reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale sau sindicale corespondente la nivel național, de sector de activitate, grup de unități sau unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe criterii prevăzute de art. 51 al.1 lit.”a-c”, respectiv de art.72 al.1 lit.”a” și „b” pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză”.
Rezultă așadar că, organizațiile sindicale, chiar și cele care au obținut anterior reprezentativitatea, trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege, în caz contrar reprezentativitatea acestora poate fi contestată.
Prin încheierea din 14.02.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._ s-a constat că S. „P.” din cadrul . condițiile cerute de art.51 al.1 lit.”c” din Legea nr.62/2011 privind reprezentativitatea, astfel că prin admiterea acțiunii de față s-ar ajunge la existența a două sindicate cu reprezentativitate în cadrul . ce nu este posibil.
Această concluzie se impune în mod logic din prevederile art.222 din Legea nr.62/2011, în temeiul cărora reprezentativitatea deja obținută de un sindicat poate fi contestată de un alt sindicat printr-o acțiune contencioasă având acest obiect pentru a se evita astfel existența simultană a două sindicate reprezentative la nivel de unitate, fapt ce nu este posibil.
Susținerea apelantului în sensul că încheierea din 14.02.2012 a Judecătoriei S. prin care s-a acordat reprezentativitate Sindicatului „P.” nu mai produce efecte juridice, urmează a fi înlăturată în contextul în care art.221 din Legea nr.62/2011 prevede că verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani, iar reprezentativitatea acestui sindicat „P.” nu a fost contestată în condițiile art.222 din legea la care s-a făcut mai sus referire.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 al.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat și va menține hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală .
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge apelul formulat de către reclamantul S. „C.” din cadrul ., cu sediul în mun. S., ., județul S. împotriva sentinței civile nr.5 pronunțată la data de 05.01.2015 de Judecătoria S. în dosar nr._, intimat fiind S. „P.” din cadrul ., cu sediul în mun. S., ., județul S., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.03.2015.
Președinte Judecător Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red.IG/Tehnored.SA/4 ex/28.04.2015
Judecător Fond H. E.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 706/2015. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
