Revendicare imobiliară. Decizia nr. 103/2016. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2016 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-01-2016 în dosarul nr. 103/2016
Dosar nr._ Revendicare imobiliară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 103
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29 IANUARIE 2016
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR A. I. M.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de către reclamantul M. C., împotriva sentinței civile nr. 2516 din data de 24 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții M. I. și M. C..
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 22 ianuarie 2016, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamantului apelant, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 29 ianuarie 2016.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 16.01.2014, reclamantul M. C., în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. C., a solicitat instanței obligarea pârâților să-i restituie suprafața de 1000 mp teren arabil situată în intravilanul localității Gura Solcii, tarlaua 106, cu vecinii:Gîrla Morii (N), D. Ș. (E), drum (S) și Hapiuc I. (V) și radierea înscrierii dreptului de proprietate al pârâților pentru suprafața de 1000 mp parte din . înscrisă în CF nr.1709 Grănicești, cu cheltuieli de judecată.
A motivat că este proprietarul suprafeței de teren descrisa în petitul acțiunii așa cum a rezultat din sentința civilă nr. 934/2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, rămasa definitivă și irevocabilă, având ca obiect partaj succesoral după autoarea sa, M. A..
Pârâții și-au înscris dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1100 mp, din care fac parte și cei 1000 mp descriși în petitul acțiunii, ca urmare a validării în fata instanței a unei promisiuni de vânzare încheiate cu terțe persoane. Titlul de proprietate ce a stat la baza acestei tranzacții a fost anulat parțial, constatându-se că 1100 mp de pe acest titlu îi aparțin de fapt și de drept autoarei sale, Mihaiesi A., fiind vorba în același timp de o dublă reconstituire a dreptului de proprietate.
Cu toate că, așa cum a arătat mai sus, este proprietar în baza unui just titlu, pârâtul M. I. a ocupat suprafața din litigiu fără drept și refuză să i-o restituie.
L-a chemat in judecata și pe paratul M. C., fiul lui M. I., întrucât și acesta este intabulat alături de prim pârât, în aceleași condiții și prin aceeași hotărâre judecătorească de validare.
Având în vedere că pârâții și-au înscris dreptul de proprietate asupra terenului în baza unui titlu de proprietate ce a fost anulat de Judecătoria Rădăuți prin s.c. 4129/2007, rămasă definitivă și irevocabilă, a solicitat să se dispună radierea înscrierii acestui drept din cartea funciara.
În drept, s-au invocat prevederile art.563 și 908 Cod civil.
În întâmpinare, pârâții au invocat excepția autorității de lucru judecat pentru cel de-al doilea capăt de cerere raportat la sentința civilă nr.417/25.01.2013 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă.
Pe fond, au solicitat respingerea acțiunii. Au motivat că sentința civilă nr.4129/2007, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Rădăuți, este nelegală și netemeinică, fără valoare juridică, nesoluționându-se în contradictoriu cu moștenitorii legali ai titularului dreptului de proprietate D. G., iar lui M. C. nu-i este opozabilă.
La începutul anului 1999, au cumpărat de la D. G. casa bătrâneasca și terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.543/18.08.1994, precum și toate bunurile mobile de pe lângă casă, împreună cu animalele și păsările, vânzare încheiată cu clauza de întreținere în favoarea vânzătorului și a soției, D. E..
Vânzătorul D. G. a G. a fost proprietar al terenurilor în baza titlului de proprietate nr. 543/18.08.1994, emis în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 .
Încă din anul 1999, ei s-au înscris în evidentele Primăriei cu bunurile dobândite și de atunci au achitat taxele și impozitele aferente, în calitate de proprietari.
Ulterior, au validat această vânzare prin sentința civilă nr. 754/19.02.2008, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, vânzătorul și beneficiara întreținerii decedând în cursul anului 2001.
Au mai arătat pârâții că sunt cumpărători de bună credință încă din anul 1999, au acordat întreținere vânzătorilor, dobândind astfel dreptul de proprietate asupra imobilelor conform sentinței nr.754/19.02.2008, imobile cu care s-au înscris în Carte funciară.
Au precizat că pe rolul Judecătoriei Rădăuți este înregistrată o acțiune civilă similară pentru radiere intabulare, cu nr._ *, în prezent judecarea cauzei fiind suspendată în temeiul art.155/1 Cod procedură civilă din anul 1865.
Pârâții au invocat și excepția lipsei calității procesuale active, cu argumentul că reclamantul nu a acceptat succesiunea defunctei Mihăiesi A. în termenul de 6 luni prev. de art.700 cod civil din anul 1864.
P. încheierea de ședință din 12 iunie 2014, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active, între persoana reclamantului și cea care, prevalându-se de calitatea de moștenitor al defunctei Mihăiesi A., în patrimoniul căreia se afla la data decesului terenul revendicat, pretinde împiedicarea de către pârâți a exercitării tuturor atributelor dreptului de proprietate, există identitate, conform art.36 Cod procedură civilă, pe fondul cauzei, și prin prisma apărărilor efectuate, urmând a se stabili titlul preferabil din cele două pe care și le opun părțile.
P. aceeași încheiere, instanța a respins și excepția autorității de lucru judecat pentru cel de-al doilea capăt de cerere, anume radierea înscrierii dreptului de proprietate al pârâților pentru suprafața de 1000 mp parte din . înscrisă în CF nr.1709 Grănicești, raportat la sentința civilă nr.417/25.01.2013 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, întrucât deși există identitate de părți - reclamant Mihăesi (Mihăiesi) C. și pârât M. C. – și obiect, cauza este diferită, în prezent cererea de rectificare carte funciară este subsecventă cererii de revendicare, și doar în măsura în care ar fi admis acest prim capăt de cerere, și astfel se va da preferabilitate titlului reclamantului, va fi radiat dreptul de proprietate al pârâților din cartea funciară, în urma analizării și constatării că titlul lor nu este valabil, pe când în dosarul nr._ soluționat prin sentința civilă nr.417/25.01.2013 a Judecătoriei Rădăuți, cererea de radiere a intabulării pârâtului M. C. a fost formulată pe cale principală, fără a fi obținut, în prealabil, printr-o altă hotărâre, constatarea nevalabilității titlului care a stat la baza înscrierii, astfel că nu este date condiția triplei identități conform art.431 al.1 Cod procedură civilă.
P. sentința civilă nr. 2516 din data de 24 septembrie 2014, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul M. C., în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. C..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 934/28.02.2012 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, s-a constatat calitatea de moștenitor al reclamantului după defuncta Mihăiesi (Mihăilesi) A., în calitate de fiu, fiindu-i atribuită din masa succesorală suprafața de 1000 mp teren arabil grădină situată în intravilanul satului Gura Solcii, ., între vecinii Gîrla Morii (N), D. Ș. (E), drum (S) și Hapiuc I. (V), pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit în favoarea autorului reclamantului potrivit titlului de proprietate nr.1378/1998, în privința căruia pârâtul M. I. a recunoscut la interogatoriu că exercită posesia.
P. sentința civilă nr.754/19.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, s-a constatat că M. I. și M. C. au dobândit, prin cumpărare de la D. G. și D. E., dreptul de proprietate pentru mai multe suprafețe de teren din care, în intravilan, 2700 mp teren cu casă și anexe, dreptul de proprietate fiind reconstituit în condițiile legilor fondului funciar, ca și în cazul autorului reclamantei, potrivit titlului de proprietate nr.543/1994.
În baza sentinței civile nr.754/19.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți, pentru pârâții M. I. și M. C. a fost înscris dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral/topografic 2925, în suprafață de 1100 mp, în CF nr._ Grănicești.
Sentința civilă nr.934/28.02.2012 a Judecătoriei Rădăuți nu este obligatorie pentru pârâți, la fel și sentința civilă nr.754/19.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți nu este obligatorie pentru reclamant, conform art.435 al.1 Cod procedură civilă.
În cazul reclamantului, partea adversă nu a dovedit că acesta nu are vocație succesorală după defuncta Mihăiesi A. sau că nu a acceptat în termenul de opțiune succesorală moștenirea și că astfel titlul său de moștenitor nu este valabil.
Pârâții au obținut validarea promisiunii de vânzare a terenului încheiată cu un neproprietar, căci pentru titlul de proprietate nr.543/1994 al promitentului vânzător D. G., în privința suprafeței de 1100 mp la locul în litigiu, s-a constatat nulitatea prin sentința civilă nr.4129/24.10.2007 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, obligatorie pentru pârâtul M. I. și opozabilă pârâtului M. C. (fiul pârâtului M. I.), căci nu a făcut dovada legalității actului de reconstituire al autorului D. G. pentru acest teren, calitatea de proprietar deposedat în sensul art.3 al.5 din Legea nr.1/2000 fiind întrunită în persoana autorului reclamantului, Mihăiesi A.. De asemenea, pârâții au promovat acțiunea de validare a promisiunii de vânzare la data de 10.12.2007, în condițiile în care în cauza de constatare a nulității titlului de proprietate nr.543/1994 fusese pronunțată soluția în primă instanță la data de 24.10.2007 și se constatase nulitatea parțială a titlului vânzătorului.
Pentru a stabili care titlu este preferabil, precum și pentru a pronunța o hotărâre susceptibilă de executare silită, în cazul în care s-ar constata că titlul reclamantului este mai bine caracterizat, fiind într-o acțiune reală, și cum doar una dintre părți este înscrisă în cartea funciară cu terenul care se pretinde a fi identic cu parte din cele revendicat, în condițiile în care s-a solicitat și rectificarea cărții funciare prin radierea dreptului de proprietate pentru parte din terenul intabulat, era necesară identificarea, inclusiv cadastrală și tabulară a terenurilor din titlurile pe care și le-au opus părțile, măsurarea acestora, stabilirea suprapunerii, or proba cu expertiză judiciară în specialitatea topografie-cadastru nu a putut fi administrată din culpa reclamantului, care a refuzat să suporte în avans, ca parte căreia îi revenea sarcina probei conform art.249 Cod procedură civilă, cheltuielile necesare administrării acestei probe, în consecință, în lipsa dovedirii pretențiilor, instanța a respins acțiunea civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul prin care a arătat următoarele:
In fapt, s-a reținut de către instanța de fond ca la termenul de judecata din data de 10.09.2014, reclamantul, prin apărător, a solicitat acordarea unui termen scurt de judecata in vederea achitării avansului stabilit pentru efectuarea expertizei judiciare in specialitatea topografie-cadastru întrucât, din motive obiective, nu a putut fi realizata aceasta cerința a instanței.
Pe de alta parte, aceeași instanța de fond a considerat ca expertiza de specialitate „nu a putut fi administrata din culpa reclamantului, care a refuzat sa suporte in avans, (...), cheltuielile necesare administrării acestei probe", fapt ce a venit in contradicție atât cu solicitarea reclamantului de acordare a unui termen scurt pentru acoperirea acestui neajuns temporar (nefiind, deci, vorba despre un refuz), cat si cu necesitatea identificării cadastrale si tabulare a terenurilor din titlurile pe care si le-au opus părțile, constatată de însăși instanța investita cu soluționarea fondului cauzei.
In același timp, având in vedere caracterul determinant al expertizei de specialitate in soluționarea fondului cauzei, instanța avea posibilitatea sa dispună suspendarea judecării acesteia până la achitarea avansului către expertul desemnat, in baza disp. art. 413 (1), pct. 3), precum si in concordanta cu practica judiciara, cu atât mai mult cu cât nu a existat o atenționare anterioara termenului din data de 10.09.2014 privind decăderea din proba cu expertiza tehnica.
In ceea ce privește fondul cauzei, a arătat că el, reclamantul, este proprietarul suprafeței de teren descrisa in petitul acțiunii, respectiv 1000 mp teren arabil, situata in intravilanul localității Gura Solcii, tarlaua 106 si a solicitat pârâților lăsarea in deplina proprietate si liniștita posesie a acestei suprafețe de teren dar si radierea înscrierii dreptului de proprietate al acestora cu privire la aceeași suprafața de teren, parte din . înscrisa in CF nr. 1709 Granicesti.
In motivarea cererii a arătat ca este proprietarul terenului ce formează obiectul litigiului in baza sent. civile nr. 934/2012 pronunțata in dosar nr._ al Judecătoriei Radauti, rămasa definitiva si irevocabila (la acea vreme), având ca obiect partaj succesoral dupa autoarea sa, Mihaiesi A..
Pârâții si-au înscris dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1100 mp, din care face parte si suprafața de 1000 mp revendicata, in urma pronunțării unei hotărâri de validare a unei promisiuni de vânzare cumpărare cu terțe persoane, fără a-i fi opozabila lui sau autoarei sale.
Mai mult decât atât, titlul de proprietate ce a stat la baza validării tranzacției de vânzare cumpărare amintita mai sus a fost anulat parțial, constatându-se de către instanța de judecata ca cei 1100 mp de pe acest titlu aparțin de drept si de fapt autoarei reclamantului, Mihaiesi A., fiind vorba, in același timp, despre o dubla reconstituire.
Așadar, prim pârâtul M. I., deși nu este proprietar in baza unui just titlu (si nu ca este proprietar in baza unui just titlu cum a reținut greșit instanța de fond) a ocupat suprafața din litigiu fără drept si refuză sa o restituie. Secund pârâtul M. C. a fost chemat in judecata întrucât si acesta este intabulat alături de prim pârât, in aceleași condiții, respectiv in baza aceleiași hotărâri de validare.
In aceste condiții, a considerat ca situația de fapt, dovedita cu înscrisuri cat si temeiul juridic in baza căruia a fost formulata acțiunea au evident in favoarea reclamantului, motiv pentru care a solicitat:
- în principal, admiterea apelului, anularea in totalitate a sentinței Judecătoriei Radauti si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu expertiza tehnica de specialitate in vederea cercetării fondului cauzei.
- in subsidiar, admiterea apelului, anularea sentinței Judecătoriei Radauti, reținerea cauzei spre judecare.
In drept, a invocat disp. art. 480 pct. 2,3 c. p.civ.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca legală și temeinică, arătând următoarele:
Față de motivele de apel invocate, au arătat că reclamantului i s-a pus în vedere, prin adresa, la data de 12 iunie 2014 (fila 69) sa achite onorariul provizoriu expertiza topo cadastrala pentru următorul termen de judecată stabilit la 10 septembrie 2014, la o diferența de 3 luni de zile, obligație pe care nu a respectat-o și nu a făcut dovada motivelor obiective pentru care nu a făcut plata, invocând verbal lipsa reclamantul din țara.
În mod corect instanța de fond a reținut culpa reclamantului în administrarea probei cu expertiza de specialitate, care a refuzat sa suporte în avans cheltuielile necesare, motivând prin apel un "neajuns temporar" care ar fi fost soluționat prin acordarea unui nou termen de judecată, apărare care nu poate fi primita atâta vreme cât reclamantul avea posibilitatea apelării la ajutorul public judiciar pentru plata/eșalonare expertizei.
Privitor la invocarea disp. art. 413 al. 1 și 3 C. care reglementează suspendarea facultativa, au arătat ca acestea nu fac obiectul prezentei cauze, nicicând nu s-a făcut vorbire de existența unei alte cauze, de a cărei dezlegare depinde existenta unui drept, reclamantul dorind în mod exclusiv prin solicitarea unui nou termen de judecată tergiversarea soluționării cauzei.
Din probatoriul administrat în cauza a reieșit cu certitudine ca pârâții sunt proprietarii de drept ai suprafeței de 1100 mp intravilan, Gura Solcii, teren înscris în Cartea Funciara nr._ cu nr. Cadastral 2925 al Comunei Granicesti, în baza ..02.2008 emisa de Judecătoria Radauti.
Pârâții sunt cumpărători de buna credința, încheind vânzarea cu clauza de întreținere la data de 29.01.1999 în fața Primarului Comunei Granicesti - G. N. și a celor 4 martori prezenți la data întocmirii lui: Șapca M., M. Paunas, C. M. și C. A., data la care au intrat în posesia bunurilor, s-au înscris în evidentele Primăriei ca proprietari și au început a achita taxele și impozitele aferente bunurilor cumpărate, respectiv casa bătrâneasca și terenurile înscrise în TP 543/1994.
Susținerile lor din întâmpinare au fost confirmate de D. Ș., martorul audiat în instanța privind împrejurarea ca ei au acordat întreținere soților D. G. și D. E. pana la decesul acestora.
Martorul audiat în cauza, D. Ș., este în fapt vecin la est cu terenul proprietatea lor, de mai bine de 40 ani, așa cum a atestat și titlul de proprietate 543/18.08.1994 emis pe numele D. G. a G., persoana care a arătat împrejurarea ca terenul în cauza 1-a dobândit autorul lor D. G. de la un unchi P. E. și ca ei sunt proprietarii de drept ai terenului și au ținut acest teren, posesie pe care o au și în prezent, iar reclamantul Mihaiesi C. sau autoarea lui Mihaiese A. nu au nici un drept și ca nu au fost puși nicicând în posesie cu acest teren.
Examinând apelul, conform art. 479 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
Criticile aduse primei instanțe privitoare la administrarea probei cu expertiză topo nu sunt întemeiate: reclamantului i s-a pus în vedere la termenul de judecată din 12 iunie 2014 să achite onorariul provizoriu, următorul termen fiind în septembrie 2014. Nu se justifica deci acordarea altui termen în acest sens, sancțiunea fiind decăderea, conform art. 185 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, nu suspendarea judecății. Sancțiunea rezultă din lege, nu trebuia pusă în vedere, neexistând prevederi legale în acest sens, iar nimeni nu poate invoca necunoașterea legii.
Pe fondul cauzei, față de efectul devolutiv al apelului, se constată următoarele:
P. sentința civilă nr.934/28.02.2012 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, s-a constatat calitatea de moștenitor al reclamantului după defuncta Mihăiesi (Mihăilesi) A., în calitate de fiu, fiindu-i atribuită din masa succesorală suprafața de 1000 mp teren arabil grădină situată în intravilanul satului Gura Solcii, ., între vecinii Gîrla Morii (N), D. Ș. (E), drum (S) și Hapiuc I. (V), pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit în favoarea autorului reclamantului potrivit titlului de proprietate nr.1378/1998, în privința căruia pârâtul M. I. a recunoscut la interogatoriu că exercită posesia.
P. acțiunea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Rădăuți (f. 5 și urm., judecătorie), reclamantul din prezenta cauză, în contradictoriu cu pârâtul din prezenta cauză M. I., a solicitat constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 543 din 18 august 1994 cu privire la suprafața de 1100 mp teren situată în intravilanul satului Gura Solcii la locul numit „G.” între vecinii: Gîrla Morii, D. Ș., drum, Hapiuc G..
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat – în esență – că este vorba de o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, același teren fiind înscris și în titlul de proprietate nr. 1378 din 15 mai 1998 emis pe numele autoarei sale Mihăiesi A., în calitate de moștenitoare a numitei C. M.. Reclamantul a mai arătat că terenul respectiv a aparținut înainte de colectivizare familiei sale și în mod ilegal a fost înscris în titlul de proprietate a cărui anulare parțială o solicită.
P. sentința civilă nr. 4129/24.10.2007, a Judecătoriei Rădăuți, rămasă irevocabilă, s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 543/1994, cu privire la suprafața de 1100 mp, arătată mai sus.
În considerente, s-au reținut următoarele:
”Din probele administrate în cauză rezultă incontestabil că . litigiu figurează înscrisă atât în titlul de proprietate nr. 1378 din 15 mai 1998 (f.3), cât și în titlul de proprietate nr. 543 din 18 august 1994 (f.7). Acest aspect rezultă cu claritate atât prin simpla comparare a vecinilor celor două parcele (sunt aceeași pe toate cele patru laturi ale parcelei) cât și din faptul că a fost confirmat de comisia locală de fond funciar.
În același timp, din adresa nr. 3655 din 22 octombrie 2007 a aceleiași comisii (f. 43) rezultă și modul în care s-a ajuns la această”dublă reconstituire” a dreptului de proprietate: înainte de colectivizare terenul respectiv a aparținut defunctei C. M., iar în timpul CAP-ului terenul a fost stăpânit, ca lot ajutător, de către D. G..
În consecință, rezultă în mod evident că îndreptățită să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren era exclusiv Mihăiesi A. (moștenitoarea defunctei C. M.) căreia i s-a emis titlul de proprietate nr. 1378/1998, în timp ce D. G. nu avea nici un drept să primească acest teren”.
Rezultă astfel că, față de prim-pârât, cu putere de lucru judecat, s-a statuat că dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu se cuvine reclamantului, în detrimentul pretențiilor emise de pârâtul M. I..
Puterea de lucru judecat funcționează nu doar ca excepție, dată de tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci și ca prezumție, în plan probator (art. 431 al. 1 și 2 din noul Cod de procedură civilă).
Efectul pozitiv al puterii de lucru judecat constă, pentru partea care a câștigat, în posibilitatea de a reitera dreptul său într-un litigiu ulterior.
Efectul negativ al puterii de lucru judecat constă, pentru partea care a pierdut, în imposibilitatea de a se prevala ulterior de acel drept.
Puterea de lucru judecat constituie o componentă a principiului securității raporturilor juridice, fiind evidențiat și în jurisprudența CEDO (cauza A. contra Ro, cauza A. contra Ro).
Petitul principal al prezentei acțiuni îl constituie revendicarea de la prim-pârâtul M. I., a suprafeței de 1000 mp, cu privire la care s-a pronunțat și sentința civilă nr. 4129/2007, a Judecătoriei Rădăuți, analizată mai sus.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor îndreptată împotriva posesorului neproprietar.
Aceasta presupune identificarea terenurilor părților, stabilirea în teren a suprapunerii și stabilirea preferabilității unuia dintre drepturi.
În acest sens, în apel, față de caracterul devolutiv, s-a efectuat o expertiză topo (f. 52 și urm.).
Astfel, s-a procedat la identificarea terenului reclamantului apelant M. C. în suprafață de 1000 mp teren, situată la locul numit „G.” în Gura Solcii, Grănicești, tarlaua 106 intravilan, între vecinii: N- Gârla Morii, E – D. Ș., S- drum și V – Hapiuc I., astfel cum a fost identificat prin sentința civilă de partaj nr. 934/28.02.2012 a Judecătoriei Rădăuți (dosar_ ), în baza titlului de proprietate nr. 1378/98. S-a identificat și terenul pârâților intimați M. I. și M. C. în suprafață de 1100 mp, dobândit prin sentința civilă nr. 754/19.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), așa cum apare identificat în titlul de proprietate nr. 543/1994, între vecinii: N – Gârla Morii, E – D. Ș., S- drum, V- Hapiuc G..
S-a stabilit că există suprapunere între cele două terenuri, de 1000 mp, evidențiați în anexa 4 la raportul de expertiză.
S-a mai stabilit că pârâții sunt înscriși în cartea funciară cu terenul în litigiu.
Astfel, s-a răspuns la toate obiectivele fixate de instanța de judecată.
Expertul a făcut și aprecieri care depășesc competențele sale, cu privire la aprecierea probelor și aplicarea legii, care sunt atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, deci nu vor fi luate în considerare, contând strict răspunsurile la obiectivele stabilite. Astfel, obiecțiunile reclamantului apelant sunt neîntemeiate.
Apelantul solicită, față de suprapunerea de terenuri, compararea drepturilor părților și a se stabili preferabilitatea în favoarea sa, față de soluția dată prin sentința civilă nr. 4129/2007, a Judecătoriei Rădăuți, văzând că terenul a aparținut autoarei sale.
Aceste argumente sunt juste: față de pârâtul M. I. operează puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 4129/2007, a Judecătoriei Suceava. De remarcat că ulterior pronunțării acestei sentințe, acest pârât a solicitat validarea unui antecontract de vânzare-cumpărare, cu privire la acest teren, deși știa că titlul vânzătorului a fost anulat, cu privire la terenul în litigiu, pronunțându-se sentința civilă nr. 754/2008, a Judecătoriei Rădăuți, neopozabilă însă reclamantului, care nu a fost parte în acel proces.
Nu pot fi reținute apărările de fond din întâmpinarea depusă (calitatea de cumpărător de bună-credință, prestarea întreținerii soților D., plata taxelor și impozitelor, etc.) în privința prim-pârâtului, întrucât tind să încalce puterea de lucru judecat, ceea ce nu e permis.
În consecință, se va admite apelul, conform art. 480 al. 2 din noul Cod de procedură civilă și se impune admiterea acțiunii de revendicare față de prim-pârât, în baza art. 563 din noul Cod civil acesta urmând să fie obligat să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în litigiu, identificat în anexa 4 la raportul de expertiză (f. 60, apel).
În baza art. 908 al. 1 pct. 3 din noul Cod civil se impune radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al acestui pârât, ca o consecință a admiterii revendicării, fiind o cerere accesorie, subsidiară capătului principal al acțiunii, făcându-se aplicarea principiului ”accesoriul urmează soarta principalului”.
Conform art. 453 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, acesta va fi obligat la cheltuieli de judecată raportat la acest pârât din primă instanță și apel, reprezentând taxă de timbru, onorariu expert, etc., mai puțin chitanța pentru onorariu avocațial depusă după închiderea dezbaterilor în apel, contrar prev. art. 452 din noul Cod de procedură civilă.
Cu privire la secund-pârâtul M. C., se rețin următoarele:
Acesta nu a fost chemat în judecată în cadrul primului capăt de cerere, deci nu există o acțiune de fond admisă în privința lui.
Acest pârât a fost chemat în judecată doar pentru radiere din cartea funciară, cu motivarea că s-a înscris în cartea funciară în baza unui titlu de proprietate anulat prin sentința civilă nr. 4129/2007, a Judecătoriei Rădăuți.
Nu se poate reține această argumentație, întrucât sentința civilă nr. 4129/2007, a Judecătoriei Rădăuți nu îi este opozabilă.
Nu există o acțiune de fond admisă contra acestui pârât, conform art. 908 al. 4 din noul Cod civil (prevederi ce se regăsesc și în Legea nr. 7/1996). Inopozabilitatea hotărârii de validare antecontract de vânzare-cumpărare, față de reclamant, nu poate justifica, în sine, cererea de radiere, în absența unei acțiuni de fond câștigată de reclamant, în contradictoriu cu acest pârât.
Se impune deci, respingerea acțiunii față de acest pârât.
Se respinge cererea pentru cheltuieli de judecată a secund-pârâtului, ca nefondată, întrucât chitanțele pentru onorariu avocațial s-au depus după închiderea dezbaterilor, contrar prev. art. 452 din noul Cod de procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul declarat de către reclamantul M. C. – la av. Ș. M. – Rădăuți, .. 70, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2516 din data de 24 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții M. I. și M. C., domiciliați în .. Grănicești, jud. Suceava.
Schimbă, în parte, sentința civilă nr. 2516/24.09.2014 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul că:
Admite acțiunea, față de prim-pârâtul M. I..
Obligă prim-pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1000 mp, grădină situată în Gura Solcii, Grănicești, tarlaua 106, intravilan, între vecinii: N - Gârla Morii, E-D. Ș., S-drum, V-Hapiuc I., identificată în raportul de expertiză efectuat în apel, anexa 4 (fila 60, apel).
Radiază dreptul de proprietate cu privire la terenul arătat mai sus, de pe numele prim-pârâtului M. I., din cei 1100 mp teren intravilan, situat în ._ a .. Suceava.
Se menține respingerea acțiunii, față de secund-pârâtul M. C., ca nefondată.
Obligă prim-pârâtul M. I. să plătească reclamantului suma de 2100 lei, cheltuieli de judecată din primă instanță și din apel.
Respinge cererea pentru cheltuieli de judecată formulată de secund-pârâtul intimat M. C., ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red. A.I.M.
Judecător fond P. G.
Tehnored. S.A.M.
5 ex./11.02.2016
| ← Fond funciar. Decizia nr. 81/2016. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 30/2016. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
