Revendicare imobiliară. Decizia nr. 290/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 290/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 290/2015
Dosar nr._ - revendicare imobiliară –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 290
Ședința publică din 08 mai 2015
Președinte: L. A.
Judecători: V. O. – D.
: A. – I. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții M. C., C. S. – P. și C. E. D., toți domiciliați în loc. Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 304 din 20.02.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamantul R. T. – S., domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava și pârâții M. V. – M., domiciliată în Timișoara, ., nr. 6, . și M. D. S., domiciliat în Timișoara, .. 4A, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund pârâtul recurent C. S. P. și reclamantul intimat R. T. – S., asistat de avocat O. D., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, după care:
Instanța constată că taxa judiciară de timbru aferentă recursului a fost consemnată cu chitanța fiscală nr._, depusă la fila 7 dosar, pe care o anulează; precum și întâmpinare formulată de reclamantul intimat (fila 8 dosar), al cărei duplicat îl comunică pârâtului recurent prezent.
Pârâtul recurent solicită administrarea probei cu relații de la Oficiul Cadastrului Suceava pentru a demonstra că eroarea de măsurare nu le aparține.
Avocatul reclamantului intimat contestă proba solicitată, aceasta nefiind administrată în contradictoriu cu intimatul, nefiind concludentă soluționării cauzei, sens în care se opune admiterii acesteia.
Instanța, în temeiul disp. art. 305 Cod procedură civilă încuviințează pentru pârâții recurenți proba cu înscrisurile depuse la dosar și respinge solicitarea de a se emite adresă Oficiului de cadastru Suceava în condițiile în care răspunsul este atașat la dosar (fila 6).
Întrebați fiind, părțile personal și prin reprezentant, arată că nu mai au de formulat alte cereri prealabile, sens în care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Pârâtul recurent prezent arată că a fost încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare prin administrarea probei cu suplimentul la raportul de expertiză, atâta timp cât nu a fost prezent în instanță.
Instanța de fond s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut,, respectiv asupra excepției autorității de lucru judecat, pârâții invocând o cu totul altă excepție, aceea a lipsei calității procesuale pasive, asupra căreia nu s-a pronunțat.
În ceea ce privește netemeinicia, prima instanță a apreciat greșit probatoriul administrat în cauză, neluând în seamă faptul că reclamantul intimat a fost pus în posesie la data de 23 septembrie 2014, proces verbal ce nu a fost contestat. Această măsurătoare a verificat corectitudinea comisiei, vina pentru lipsa a 2 mp nu le aparține. Delimitarea terenului cu țăruși nu au fost contestată de către reclamantul intimat.
Din răspunsul O.C.P.I., care nu este concret, reiese că pot apărea erori prin folosirea aceluiași aparat de măsură, iar expertul cunoștea acest lucru.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat O. D., pentru reclamantul intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea pârâților recurenți la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, arată că se susține că s-a dispus efectuarea suplimentului la raportul de expertiză fără a fi discutat cu părțile, însă această probă a fost dispusă de către instanța de fond după ce a fost discutat în contradictoriu cu părțile, aceștia aveau t.c., aveau cunoștință despre termenul de judecată acordat din moment ce au depus la dosar și note de concluzii scrise.
La efectuarea deplasării în teren pârâtul recurent a fost prezentă la măsurători și nu a formulat obiecțiuni, iar diferența de 2 mp teren se datorează comisiei. S-a găsit de către expert un gard deplasat cu 2 mp.
În replică, pârâtul recurent prezent precizează că expertul a contestat acei țăruși, iar instanța nu s-a deplasat la fața locului pentru a constata dacă s-au respectat măsurătorilor.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL ,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc sub nr._, din data de 18.02.2009, reclamantul R. T. S. a chemat în judecată pe pârâții M. C., C. S. P. și C. D., solicitând ca, prin sentința ce o va pronunța, instanța:
- să dispună obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea suprafața de aproximativ 69 m.p. teren, identic cu parte din ..2685/400 și nr.2493 actual parte din imobilul 5772 din CF Nr._ Câmpulung Moldovenesc, în valoare de 690 euro;
- să oblige pe pârâta C. D. să demoleze construcția intitulată casă, compusă dintr-o cameră, bucătărie, imobil amplasat pe . actualmente parte din imobilul 5772 din CF Nr._ C-lung.Mold., în valoare de 1524 lei.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii ,întemeiată în drept pe disp. art. 480 și art. 494 Cod civil, reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeței de 289 m.p., cu nr. cadastral5772 din CF Nr._ Clung.Mold., identic cu parte din . Nr. 8159 Clung.Mold. și parte din . din CF Nr._ C-lung.Mold.
Terenul a fost dobândit prin constituire, conform sentinței civile nr. 1797 din 19.11.2002, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 383 din 18.10.2007 a Curții de Apel Suceava, fiind înscris în titlul de proprietate nr.631 din 16.05.2008 și ulterior în CF conform încheierii nr. 4919 din 15.07.2008.
Anterior, în anul 1970, terenul menționat a fost atribuit lui M. I., care e edificat o casă pe acest amplasament.
În urma decesului lui M. I., în anul 1973, casa a fost moștenită de către fiul acestuia, pârâtul M. E., prin partaj voluntar cu M. C. ( celălalt fiu al defunctului ). De la acesta din urmă, reclamantul a cumpărat casa în anul 1992.
Suprafața de 69 m.p. ce face parte din suprafața de 289 m.p. pentru care i-a fost constituit dreptul de proprietate, se află în posesia pârâților C. D. și S. P., care-l folosesc pe nedrept.
Pe o parte din terenul din litigiu se află o construcție, declarată în prezent casă și care, în anul 1971, era doar o anexă improvizată, edificată fără autorizație de construcție de către soții M. I. și V. pentru a fi folosită ca magazie și șantier în perioada în care s-a construit casa pe care a cumpărat-o reclamantul. În timpul derulării procesului privind modificarea Ordinului Prefectului emis pentru M. C., prin sentința civilă nr.438 din 14.04.1999 s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției intitulată casă, de către M. V. ( mama lui M. C. ).
Pentru a face imposibilă constituirea dreptului său de proprietate în mod legal, între frații M. C. și M. E. a intervenit o înțelegere conform căreia așa zisa casa a revenit în lotul lui M. E., iar acesta a transmis-o pârâtei C. D..
Toate aceste demersuri de ordin juridic au avut loc în perioada în care reclamantul se afla în litigiu având drept scop obținerea terenului. Deosebit de aceasta, în aceiași perioadă pârâții au efectuat lucrări de îmbunătățire a construcției, aceasta fiind transformată în casă.
Pentru sistarea lucrărilor de construire, reclamantul a promovat pe cale de ordonanță președințială o acțiune având ca obiect sistarea lucrărilor de construire.
A mai precizat reclamantul că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
Pentru dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele: sentința civilă nr. 1797 din 29.11.2002 a Judecătoriei C-lung.Mold., irevocabilă, procesul verbal de punere în posesie din data de 21 martie 2008, titlul de proprietate nr.631 din 16.05.2008,plan de situație din data de 15.04.2008, încheierea nr.4919 emisă de BCPI C-lun.Mold. la data de 15 iulie 2008, extras CF Nr._ din 15 iulie 2008, plan de situație înregistrat de OCPI Suceava la data de 15.07.2008.
Pârâtul M. C. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive, arătând că el nu deține nici o suprafață de teren proprietate a reclamantului.
A precizat pârâtul că, între proprietatea sa și cea a reclamantului s-a stabilit linia de hotar prin decizianr.479/1997 a Curții de Apel Suceava, pe care a anexat-o în copie.
La data de 24.06.2009, pârâtul C. S. P. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu exercită în nume propriu posesia asupra terenului sau asupra casei. A mai precizat pârâtul că hotărârile judecătorești nu-i sunt opozabile, astfel încât acțiunea în revendicare apare ca nefondată.
La data de 14.08.2009, pârâtul M. E. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat aceiași excepție, pentru aceleași considerente.
La data de 01.09.2009, pârâta C. E. D., a depus la dosar întâmpinare, prin care a precizat că hotărârile judecătorești, titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie nu-i sunt opozabile.
La termenul din data de 07.09.2009 excepția a fost unită cu fondul cauzei.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu o expertiză topo și în construcții, proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiat martorul A. I., la propunerea reclamantului. S-a respins proba cu cercetarea locală.
S-a atașat dosarul nr. 427/2001.
Fiecare din pârâți a depus la dosar completări la întâmpinările formulate ( filele 117 – 128 ), toate având același conținut.
Astfel, aceștia au arătat, în esență, că titlul de proprietate a fost obținut de către reclamant în mod fraudulos, pe un alt amplasament decât cel avut în vedere de instanță la constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 289 m.p. teren și cu alte vecinătăți. Pentru argumentarea acestei afirmații, pârâții au arătat că reclamanții au anexat un plan de situație greșit, greșelile constând în menționarea, la est, ca vecin a reclamantului, în loc de . vest, a canalului CFR, în loc de teren proprietate de stat, pe care se află casa proprietate a pârâtei C. D., această din urmă menținere fiind contrară procesului verbal de punere în posesie nr.5804/21 martie 2008, în care se menționează că punerea în posesie s-a făcut doar pe parte din ./400 din CF Nr. 14.899 Clung.Mold. pe cealaltă parte fiind amplasată construcția proprietatea C. D..
Au precizat pârâții că reclamantul a prezentat fals vecinătățile pentru a induce în eroare instanța și pentru a crea confuzia că el ar fi proprietarul terenului pe care este amplasată construcția pârâtei C. D..
Deosebit de cele mai sus menționate, pârâții au învederat faptul că, prin decizia nr. 383 din 08.10.2007 a Curții de Apel Suceava, s-a menținut sentința civilă nr.1797 din 29 noiembrie 2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, astfel încât prin executarea acestei hotărâri și punerea în posesie a reclamantului cu cei 44 m.p. nu poate fi schimbat amplasamentul și nici întinderea acestei suprafețe.
În cadrul probei cu înscrisuri s-au depus la dosar în copie următoarele:
- Sentința civilă nr. 438 din 14 apr. 1999 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care instanța „constată ca, prin construcție în regie proprie reclamanta (M. V.) împreună cu defunctul soț M. I., au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului casa, compus dintr-o cameră și bucătărie, imobil existent pe .. 2685/4oo din C.F. 482 Câmpulung Moldovenesc" și dispunea „intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit pe numele reclamantei cât și numitului M. llie, în devălmășie" rămasă irevocabilă prin decizia 1060/27.04. a Curții de Apel Suceava
- Plan de situație din o5.08.1996 executat de ing. M. G.. Adeverință nr. 4217 din 2 dec. 1997 eliberată de RAUCLCampulung Moldovenesc pe numele M. V. prin care se adeverește că a avut arendă pe suprafața de teren pe care era ridicată construcția. Contracte de închiriere pe teren pe numele: M. V., M. E. și C. E. D., în succesiunea deținerii construcției ca proprietari.
- Certificat de moștenitor nr. D 15 suplimentar din data de 13.02.2002 la certificatul nr. 526/1973 din 21.11.1973;
- Certificat de moștenitor nr. D 16 din 13.02.2002
- procură specială nr. 928/21 feb.2002
- Contract de donație autentificat prin încheierea nr. 433 din 26 feb.2002 la Biroul notarului public „S. C."
- încheiere nr. 189/13.feb.2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc Cartea Funciară prin care se intabulează dreptul de proprietate pentru M. V., M. E. și M. C. asupra clădire cu casa (cameră și bucătărie);
- încheiere nr. 264/27.feb.2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc;
- Cartea Funciară prin care se intabulează dreptul de proprietate pentru C. E. D.;
- Adeverință nr. 7066/18.06.2002 eliberată de Primăria Câmpulung Moldovenesc prin care se adeverește că imobilul proprietatea lui C. E. D. are nr.6B.
- Decizia nr. 1671/22 sept 2006 a Curții de Apel Suceava rămasă irevocabilă, prin care se respinge recursul și pe fond cererea introdusa de R. T. S. de radiere din cartea funciară nr._ Câmpulung Moldovenesc a parcelei nou formate, nr. 2685/400, respectiv a dreptului de proprietate înscris pentru imobilul casă, amplasată pe această parcelă, inițial pentru defuncții M. V. și M. I., iar apoi pentru C. E. D..
- Decizia nr. 383 a Curții de Apel Suceava .
În cauză s-au formulat obiecțiuni la rapoartele de expertiză, acestea fiind respinse ca neîntemeiate.
La data de 10.12.2010 s-a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ .
Dosarul a fost repus pe rol la data de 23 mai 2014, iar la data de 20 iunie 2014, ca urmare a decesului pârâtului M. E., s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv M. V. M. și M. D. S..
Deosebit de cele anterior menționate, după repunerea cauzei pe rol s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia M., format ca urmare a admiterii cererii de strămutare a dosarului nr._ până la soluționarea căruia a fost suspendat prezentul dosar.
De asemenea, s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză, având ca obiect indicarea terenului ocupat de pârâți ca urmare a pronunțării sentinței nr. 3359, în dosarul Judecătoriei Baia-M., având ca obiect modificarea titlului de proprietate nr.631 din 16.05.2008, pe care și-a fundamentat reclamantul acțiunea de față.
Sentința nr.3359 din 27.03.2013 a Judecătoriei Baia M. a rămas irevocabilă prin decizia nr. 559/R a Tribunalului Maramureș ( fila 246 ).
Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 06.01.2015 ( filele 354 – 356 ).
Prin sentința civilă nr. 304 din 20 februarie 2015, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâții M. C., C. S. P. și M. E., ca neîntemeiată.
A admis, în parte, acțiunea civilă având ca obiect „revendicare imobiliară”, formulată de reclamant și în consecință.
A obligat pârâții să-i recunoască reclamantului și să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2 mp. teren, delimitată de punctele 11,12,13,14,43,42,10,11, conform raportului de expertiză întocmit de expert B. G. la data de 06.01.2015( filele354-356 dosar) .
A respins restul pretențiilor, ca neîntemeiate.
A admis, în parte, cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată și obligă pârâții să-i plătească reclamantului suma de 500 lei, cu acest titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții M. C. ( fila 70 ), C. S.-P. ( fila 92 ), M. E. ( fila 95, unită cu fondul cauzei prin încheierea din 07 septembrie 2009 ( fila 103 ), instanța a reținut că, este de principiu ca, în acțiunea în revendicare întemeiată pe Codul Civil din 1864, cum este cazul de față, calitatea procesuală pasivă poate aparține posesorului sau oricărei persoane care deține bunul fără drept.
În speță, reclamantul a precizat că toți pârâții îi contestă dreptul de proprietate asupra terenului revendicat, aspect față de care excepția este nefondată, urmând a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, a reținut că, prin prin contractul de vânzare aut. sub nr.3401 din data de 26.10.1992, reclamantul R. T.-S., a cumpărat de la pârâtul M. E., o casă de locuit situată în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..
Prin Ordinul Prefectului nr.511/17 noiembrie 1993, s-a constituit în favoarea reclamantului, dreptul de proprietate pentru suprafața de 245 m.p. teren, situat în mun. C-lung.Mold., ..
Prin procesul verbal de punere în posesie nr. 4326 din 16.06.1995 (fila 46 dosar 427), reclamantul a fost pus în posesie cu suprafața de teren amintită.
Prin sentința civilă nr. 1797/29 noiembrie 2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, s-a modificat Ordinul Prefectului nr.511 din 17 noiembrie 1993, în sensul că s-a constituit dreptul de proprietate pentru reclamant pentru suprafața de 289 m.p., în loc de 245 m.p. De asemenea, s-a anulat procesul verbal de punere în posesie nr.4326 din 16.06.1995, emis pentru reclamant, cu privire la suprafața de 245 m.p. și s-a dispus emiterea unui nou proces verbal de punere în posesie pentru suprafața de 289 m.p.
S-a mai reținut ,în considerentele sentinței civile menționate, că, la emiterea ordinului prefectului s-a omis faptul că amplasamentul celor 245 m.p., ținând cont de decizia de atribuire din anul 1973, nu putea să fie de la limita de hotar cu . din spate, întrucât în timp, prin Decizia Comitetului Executiv, amplasamentul străzii Lalelelor ( fostă Dr. P. G. )a suferit urmări alinierii acesteia. Deosebit de aceasta, s-a reținut, în ceea ce privește terenul aferent casei reclamantului, că acesta s-a majorat ca întindere cu 44 m.p., teren aflat în fața casei reclamantului până la aliniamentul actual al străzii, iar ..p. este situată în adâncime spre canalul CFR, în continuarea celor 44 m.p. rezultați din alinierea străzii.
În consecință, a reținut instanța că, deși în fața casei reclamantului până la hotar cu . suprafață de 44 m.p. provenită din alinierea străzii, aceasta a fost inclusă în documentele emise potrivit Legii nr.18/1991 ca amplasament în cuprinsul celor 245 m.p. care rezultă din decizia de atribuire din 1970, dar a fost omisă a fi inclusă ca și întindere, modificându-se astfel și amplasamentul celor 245 m.p. inițiali care au fost translatați înspre . parțial peste cei 44 m.p., sus arătați.
În baza sentinței civile menționate, s-a emis la data de 21 martie 2008, procesul verbal de punere în posesie nr.5804 ( fila 10 dosar_ ) pentru suprafața de 44 m.p. situați în fața casei, parte din . clădire și curte și 245 m.p. identificați cu parte din . clădire și curte și parte din ./400 din CF Nr._ Clung.Mold. de la cei 44 m.p. spre canalul CFR. S-a menționat, în cuprinsul acestuia, că pe . clădire din CF Nr._ este amplasată o parte dintr-o anexă proprietatea numitei C. D., întabulată în CF Nr. 14.899 C-lung.Mold.
La data de 16.05.2008 s-a emis în favoarea reclamantului, titlul de proprietate nr. 631 ( fila 12 dosar_ ).
La baza emiterii titlului de proprietate menționat a stat planul de situație aflat la filele 13 – 16 dosar.
Prin încheierea nr. 4919 emisă la data de 15 iulie 2008, s-a dispus înscrierea reclamantului în CF cu dreptul de proprietate asupra suprafeței de 289 m.p. cu C1 casă de locuit P +1 de 894 m.p. cu titlu de reconstituire,iar prin încheierea nr. 805 din 11 februarie 2009 s-a corectat modul de dobândire a dreptului de proprietate, consemnându-se „ constituire”.
Prin sentința civilă nr.3359 din 27.03.2013 a Judecătoriei Baia-M. s-a dispus modificarea parțială a titlului de proprietate nr.631 din 16.05.2008, eliberat pe numele lui T. S., în sensul înscrierii corecte a vecinătăților terenului pentru care a fost eliberat cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele acestuia prin Ordinul nr.511/17.11.1993, modificat prin sentința civilă nr.1797 din 29.11.2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, devenită irevocabilă prin decizia nr. 383 din 08.10.2007 a Curții de Apel Suceava, având suprafața totală de 289 m.p. identificată sub nr. 2493 – . 5772 ) și nr. topo 2685/1 – parcelă de 44 m.p., conform raportului de expertiză întocmit de expert Ș. O. și anexa nr. 1 la raport, aceste vecinătăți fiind la nord T. Ș., la est . Municipiul Câmpulung – Mold. pentru teren și C. E. D. pentru construcție, la sud M. C..
În cauza de față, obiectul acțiunii în revendicare este reprezentat de suprafața de 69 m.p. teren, identică cu parte din . și cu . care se află construcția intitulată casă, cu privire la care s-a solicitat obligarea pârâtei C. D. să o demoleze.
Titlul de care s-a prevalat reclamantul pentru dovedirea dreptului de proprietate este reprezentat de titlul nr. 631 din 16.05.2008, care a fost modificat în modalitatea arătată mai sus.
Titlul de proprietate exhibat de reclamant a fost pus în posesie la data de 23.09.2014, conform procesului verbal de punere în posesie aflat la fila 334 din dosar.
Prin suplimentul de expertiză întocmit la data de 16.01.2015 ( fila 354 ) expertul a stabilit că, după punerea în posesie a reclamantului s-a constat că acesta are în minus o suprafață de 2 m.p. și că este necesar ca pârâții să-și mute gardul pe aliniamentul 12-13, respectiv cu 25 cm între punctele 11-25, respectiv cu 24 cm între punctele 14-13, conform anexei nr.1 la raportul de expertiză.
Prin concluziile formulate pe fondul cauzei, reclamantul a arătat că se impune obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 32 m.p. teren, identică cu parte din . și cu parte din nr. cadastral 5772 din CF Nr._ C-lung.Mold. A apreciat reclamantul că, în raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză la data de 11.06.2010, înainte de suspendarea cauzei, expertul a concluzionat că pârâta C. E. D. a ocupat suprafața de 32 m.p., delimitată de punctele 45, 37, 30, 50, 31, 20, 49 ( anexa 1 ), constând din . din CF Nr._ C-lung.Mold.
Interpretarea dată de reclamant raportului de expertiză din 11.06.2010 ( filele 51-57 )este vădit nefondată. Astfel, din coroborarea raportului de expertiză pe care și-a fundamentat reclamantul această concluzie, cu sentința dată de Judecătoria Baia-M., cu mențiunile din sentința civilă nr. 1797/29 noiembrie 2002 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și cu raportul de expertiză pe care si-a întemeiat reclamantul această concluzie rezultă, dincolo de orice dubiu, că terenul reclamantului este compus din suprafața de 44 m.p. situați în fața casei reclamantului – . rezultată în urma alinierii străzii Lalelelor și 245 m.p. aferentă parcelei topo nr. 2493 din CF Nr. 8158 C-lung.Mold. În raportul de expertiză de care se prevalează reclamantul s-a menționat, într-adevăr că, dacă se ia în considerare procesul verbal nr. 5408 din 21.03.2008, C. D. ocupă 32 m.p.mai mult. Numai că, prin raportul de expertiză care a stat la baza sentinței de către Judecătoria Baia-M., s-a stabilit că identificarea topografică a suprafeței de 289 m.p. realizată prin procesul verbal de punere în posesie nr.5804 din 21.03.2008, este eronată.
Față de cele mai sus expuse, instanța a constatat că acțiunea este întemeiată în parte, urmând a se dispune admiterea acesteia, în baza art. 480 cod civil din 1865 și obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea suprafața de 2 m.p. delimitată de punctele 11, 12, 13, 14, 43, 42, 40 identificată în suplimentul la raportul de expertiză – anexa 15 filele 354 – 356 dosar.
Prin concluziile puse pe fondul cauzei, pârâtul C. S. P. a arătat că a mutat deja gardul conform raportului de expertiză, însă acest aspect nu are relevanță în cauză, constituind o problemă de executare a prezentei sentințe.
Referitor la demolarea construcției intitulată casă, situată pe . instanța reține, din rapoartele de expertiză întocmite în cauză că această parcelă a fost înscrisă inițial în CF Nr. 482 și ulterior în CF Nr. 14.899 C-lung.Mold., coroborate cu copia CF Nr._ ( fila 37 ) și cu sentința civilă nr. 438/ 14 aprilie 1989 ( fila 33 ), că această parcelă are categoria clădire cu casă și a fost înscrisă inițial în CF Nr. 482, iar la data de 04.07.200l s-a transcris în CF Nr._, pentru pârâta C. D..
Având în vedere că la dosar nu există nici un act din care să rezulte dreptul de proprietate al reclamantului asupra construcției menționate, aceasta fiind proprietatea pârâtei,conform înscrisurilor menționate în paragraful anterior, instanța a respins capătul de cerere analizat, ca nefondat.
Referitor la cheltuielile de judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 6.950 leu cu acest titlu, compusă din onorariu expert ( 4.000 lei), taxă timbru ( 950 lei ) și onorariu avocat ( 2.000 lei ).
Față de soluția dată capetelor principale de cerere și față de disp. art. 274 Cod pr.civilă din 1865, instanța a admis în parte acest capăt de cerere, dispunând obligarea pârâților la plata sumei de 500 lei acest titlu și să respingă restul pretențiilor, ca nefondate.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții C. E. D. și C. S. P. și M. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că a fost încălcat principiul contradictorialității cu ocazia admiterii probei de către instanța de fond cu supliment de expertiză.
Reclamantul nu a formulat cerere pentru efectuarea suplimentului cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată, astfel că nu s-a putut lua la cunoștință de cererea și argumentele prezentate.
Instanța nu trebuia să procedeze la discutarea și admiterea probei cu suplimentul de expertiză în lipsa pârâtului C. S. P., fiindcă constatase prin încheiere că acesta nu a fost prezenta la acel termen de judecată și că doi dintre pârâți C. E. D. și C. S. P. depusese notă de concluzii scrise referitoare la soluționarea în fond a cauzei. De asemenea, a apreciat în mod greșit că nu se impune a se reveni la administrarea probei cu suplimentul de expertiză prin încheierea din 7 noiembrie 2014.
Față de cele arătate, au apreciat că a fost încălcat atât principiul contradictorialității cât și dreptul lui C. S. P. la apărare.
Au mai arătat că instanța de fond s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut în cauză și cu care nu a fost investită, respectiv asupra excepției autorității de lucru judecat pretinsă a fi fost invocată de pârâții M. C., C. S. P. și M. E..
În motivarea sentinței (fila 4) s-a reținut că pârâții sus amintiți au invocat o cu totul altă excepție procesuală, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive, însă asupra căreia instanța nu s-a pronunțat prin dispozitivul sentinței recurate.
Instanța de fond și-a depășit atribuțiile cu care a fost investită de către reclamant prin acțiunea ce a avut la bază acte care au fost între timp anulate parțial prin sentința civilă nr. 3359 din 27 martie 2013 a Judecătoriei Baia M..
Au mai arătat, în motivarea recursului, că instanța de fond a apreciat greșit probatoriul administrat în cauză, astfel nu a luat în seamă conținutul procesului verbal de punere în posesie din data de 23 septembrie 2014 cu nr._ a Primăriei Câmpulung Moldovenesc în care se preciza că nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la punerea în posesie, deci reclamantul T. S. nu a făcut nici o obiecție la măsurătoarea făcută cu ruleta de membrii comisiei și chiar a semnat alături de comisie și de C. S. P. care reprezenta pe C. E. D..
Instanța de fond a admis greșit un supliment de expertiză, neavând motive temeinice, la stăruința reclamantului, el fiind o verificare a corectitudinii punerii în posesie de către comisie, ceea ce nu făcea parte din cerințele reclamantului, iar instanța nu se putea pronunța asupra a ceea ce nu i s-a cerut prin acțiune. Nu a ținut seama că în raportul de expertiză din 07.11.2014 la punctul 6 se face precizarea că „în urma verificărilor metrice s-a constatat că nu există gard între proprietatea reclamantului R. T. S. și pârâții M. C., C. E. D., C. S. P. și nici că limitele dintre proprietăți erau deja măsurate.
Prima instanță nu a observat că prin precizările depuse la dosar la data de 7.11.2014 (filele 337 – 338) reclamantul a dorit să repună pe rol punerea în posesia anterioară din 1 martie 2008 cu nr. 5804 a Primăriei Câmpulung Moldovenesc (fila 10 dosar_ ) care fusese contestată și anulată de Judecătoria Baia M.. Singura punere în posesie valabilă și necontestată este cea din 23 septembrie 2014 cu nr._ din 23 septembrie 2014 făcută de Comisia Câmpulung Moldovenesc prin măsurători cu ruleta.
Instanța de fond nu a sesizat că în raportul de expertiză din data de 16.01.2015 (filele 354 – 356) se vorbește de o suprafață de 2 mp care ar fi lipsă din cei 289 mp suprafața de teren a lui R. T. S., dar această suprafață lipsă apare după punerea în posesie prin măsurătoare cu ruleta de către Comisia de la Primăria Câmpulung Moldovenesc din data de septembrie 2014. Suprafața de 289 mp fusese delimitată prin țăruși și însemne pe perete de către comisia de punere în posesie cum arată și expertul.
Instanța de fond a greșit prin respingerea probatoriului propus de pârâtul C. S. P. care a solicitat încuviințarea unor probe privind toleranța maximă la măsurătoarea aceleiași suprafețe de teren cu diferite instrumente de măsură de la OCPI Suceava, cerută de el în mod particular și depusă ca cerere la dosar (fila 364), fiindcă prin răspunsul venit cu adresa nr. 1547/25.02.2015 se arată că erorile de măsurătoare cu același aparat sunt admise de la +/- 20 cm la +/-40 cm, eroare admisă de lege. Mai mult, se poate constata că eroarea de -24/-25 cm găsită de expert la o lățime a terenului de aproximativ 7 – 8 m și la o suprafață de 289 mp se încadrează în erorile admise de lege pentru același instrument de măsură, și anume stație totală. Măsurătoarea de punere în posesie s-a făcut cu ruleta și nu cu stație totală, deci cu instrumente de măsurătoare diferite și cu erori de măsurare, care sunt logic mai mari.
Prima instanță nu a vrut să constate că diferența de 2 mp constată de expert prin măsurătoare cu același aparat de măsură nu le aparține pârâților și că se încadrează în toleranța de erori de măsurare cu același instrument de măsură, fapt ce o știa și expertul, dar nu a spus-o, încercând să încline balanța dreptății către reclamant. Mai mult, putea să apară o diferență și mai mare, a cărei vină tot nu le aparține, ținând cont că punerea în posesie s-a făcut prin măsurători cu ruleta de către Comisia de punere în posesie a Primăriei Câmpulung Moldovenesc și nu de către ei, pârâții, iar verificarea suprafeții punerii în posesie s-a făcut cu stație totală de către expert.
În drept, au invocat disp. art. 304, pct. 5,6,7,8,9; art. 3041; art. 105 – 108, art. 85 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul R. T. S. a solicitat respingerea recursului pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a dispus în mod legal cu respectarea regulilor de procedură efectuarea suplimentului la raportul de expertiză și s-a pronunțat în mod legal în legătură cu excepțiile invocate de către recurenți.
Prin suplimentul la expertiză întocmit în cauză s-a stabilit în mod corect faptul că, raportat la noua punere în posesie a reclamantului, pârâții recurenți mai ocupă din proprietatea sa, 2 mp, pentru care, cu respectarea legalității, instanța de fond a dispus să se efectueze predarea posesiei și să i se recunoască dreptul de proprietate.
Măsurătoarea efectuată de către expertul B. G. nu prezintă inexactități, stabilindu-se cu precizie faptul că suprafața de 2 m din proprietatea reclamantului se află în posesia recurenților.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 5, 6, 9 și art. 304 ind. 1 din vechiul cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor formulate, tribunalul îl apreciază ca fiind nefondat, pentru următoarele:
Printr-o primă critică a fost invocată încălcarea principiului contradictorialității prin aceea că s-ar fi încuviințat efectuarea suplimentului la raportul de expertiză fără ca proba să fi fost cerută cu cel puțin 5 zile anterior termenului de judecată, în lipsa pârâtului C. S.-P., aspect constatat prin încheierea de ședință, și în condițiile în care acesta împreună cu pârâta C. E.-D. depuseseră la dosar note de concluzii scrise.
Exigența fundamentală a contradictorialității impune cerința ca nicio măsură să nu fie dispusă de instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția părților. Instanța trebuie să asigure părților posibilitatea de a-și susține și argumenta dovezile, de a invoca probe, de a cunoaște dovezile solicitate de adversar, de a ridica și cunoaște excepțiile de procedură.
În respectarea acestui principiu, în privința probelor, instanța este obligată să încuviințeze probele numai în ședință, după ce părților li s-a oferit posibilitatea să se pronunțe asupra utilității lor.
În speță acest principiu a fost respectat, întrucât suplimentul la raportul de expertiză a fost supus dezbaterii contradictorii între părțile prezente la termenele de judecată din datele de 3 octombrie 2014 (fila 322) și 7 noiembrie 2014 (fila 340), procedura fiind legal îndeplinită și cu părțile care au lipsit la acele termene de judecată, acestea având, prin urmare, posibilitatea legală de a-și exprima punctul de vedere asupra probei.
Lipsa pârâților, legal citați, de la judecată nu impunea nicio obligație procedurală pentru instanță, nici de a amâna discutarea probei, nici de a le comunica pârâților cererea de probe, aceștia având obligația de a urmări desfășurarea procesului conform art. 129 din vechiul cod de procedură civilă, iar instanța fiind liberă să hotărască asupra probei în condițiile art. 85 din vechiul cod de procedură civilă, conform căruia judecătorul hotărăște asupra unei cereri numai după citarea sau înfățișarea părților, afară de cazul când legea dispune altfel.
Proba în discuție a rezultat din dezbateri, ca urmare a modificării între timp, într-o altă judecată, a actului de proprietate al reclamantului și schimbării astfel a elementelor de identificare a terenului revendicat, temeiul legal de propunere a probei fiind așadar art. 138 alin. 1 pct. 2 din vechiul cod de procedură civilă care stipulează că “dovezile care nu au fost cerute în condițiile art. 112 (prin acțiune), art.115 (prin întâmpinare) și art. 132 (prin acțiunea modificată) nu vor mai putea fi invocate în cursul instanței afară de cazul când nevoia dovezii ar reieși din dezbateri și partea nu o putea prevedea”.
Nicio dispoziție legală nu obliga reclamantul să formuleze cererea cu cel puțin 5 zile anterior termenului de judecată, cum pretind pârâții, iar faptul că aceștia înaintaseră deja la dosar concluzii scrise nu prezintă relevanță întrucât conform art. 129 alin. 1 din vechiul cod de procedură civilă, “părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător”, ceea ce înseamnă deci că nu ele hotărăsc regulile după care se desfășoară procesul.
Printr-o altă critică s-a invocat depășirea de către instanță a limitelor învestirii, prin pronunțarea asupra unui lucru care nu s-a cerut.
Într-adevăr, sub acest aspect, se constată că prin dispozitiv instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, pretins invocată de către pârâți, cu toate că aceștia nu invocaseră o atare excepție.
Având însă în vedere ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, implicit considerentele sentinței, din care rezultă că ceea ce invocaseră pârâții a fost excepția lipsei calității procesual pasive, unită de instanță cu fondul cauzei la termenul de judecată din data de 7 septembrie 2009 (fila 103), repusă în discuție cu prilejul dezbaterilor pe fond și găsită nefondată pentru motivele expuse în considerentele sentinței, reține tribunalul că referirea de mai sus la autoritatea de lucru judecat nu reprezintă decât o simplă eroare materială a instanței, cu atât mai mult cu cât nici nu s-a motivat nimic pe această pretinsă excepție.
Nu poate fi reținută nici critica privind pretinsa depășire a limitelor judecății, neavând o astfel de semnificație faptul că, în cursul procesului, prin sentința civilă nr. 3359/27 martie 2013 a Judecătoriei Baia M., pronunțată în dosar nr._, definitivă prin decizia civilă nr. 559/R/27 noiembrie 2013, s-a modificat parțial titlul de proprietate nr. 631/16 mai 2008, exhibat de reclamant în prezenta acțiune, fiind emis un nou proces-verbal de punere în posesie, la data de 23 septembrie 2014, conform noii situații juridice statuate judecătorește, cu atât mai mult cu cât reclamantul a formulat precizări în acest sens, instanța fiind astfel învestită legal din punct de vedere al obiectului (fila 337).
Principiul disponibilității apare reglementat prin art. 129 alin. 6 din vechiul cod de procedură civilă, prevăzându-se că, “în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”, prin aceasta înțelegându-se pretenția concretă, în cazul de față fiind vorba de revendicarea unei suprafețe de teren, în limitele căreia instanța s-a pronunțat, nestatuând nimic în plus.
Celelalte critici ale pârâților privesc probatoriul administrat în cauză.
Sub acest aspect, contrar susținerilor pârâților, instanța a avut în vedere la pronunțarea soluției, cum de altfel era și corect, procesul-verbal de punere în posesie din 23 septembrie 2014 emis reclamantului în baza hotărârii judecătorești de mai sus.
Prin acest proces-verbal s-a procedat la punerea în posesie a reclamantului la locul în litigiu cu suprafața de 289 mp teren, compusă din 245 mp-nr. cadastral 5772, din cartea funciară nr. 8159, nr. topo 2493, respectiv 44 mp, din cartea funciară nr. 482, nr. topo 2685/1, delimitată conform planului-anexă la raportul de expertiză întocmit de expert Ș. O. în dosarul de modificare a titlului reclamantului.
Aceasta fiind configurația terenului reclamantului, aspect necontestat de pârâți, în cauză era necesară efectuarea suplimentului de expertiză pentru a se stabili dacă reclamanții dețin acest teren și dacă pârâții ocupă sau nu vreo porțiune din acest teren, proba nefiind așadar ordonată pentru verificarea corectitudinii operațiunii de punere în posesie, cum se critică prin memoriul de recurs, teza probatorie fiind clar indicată în încheierea de admitere a probei.
Constatările expertului pe acest aspect, în sensul că raportat la procesul verbal de punere în posesie din 23 septembrie 2014 emis în baza sentinței civile nr. 3359/27 martie 2013 a Judecătoriei Baia M. reclamantului îi lipsesc 2 mp de teren, aflați în posesia pârâților, identificați cu contur portocaliu în planul-anexa 1 la supliment, fiind necesară astfel mutarea gardului pârâților pe alineamentul 12-13, rămân câștigate cauzei câtă vreme pârâții nu au formulat obiecțiuni în termenul acordat de instanță în acest sens în conformitate cu art. 108 alin. 3 din vechiul cod de procedură civilă, arătându-și nemulțumirea față de conținutul suplimentului de expertiză pentru prima oară direct în calea de atac, deci tardiv.
Prin urmare, pârâții nu mai pot critica realitatea datelor înscrise în suplimentul din 16 ianuarie 2015 (filele 354, 355), privind existența gardului, privind modul în care s-au efectuat măsurătorile ori instrumentele de măsurare utilizate, de aceea nu prezintă relevanță nici relațiile de la OCPI privind toleranța maximă la măsurarea aceleiași suprafețe de teren cu instrumente de măsură diferite.
Pentru toate considerentele învederate, în limitele criticilor invocate, găsite nefondate și în baza art. 312 alin. 1 din vechiul cod de procedură civilă tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 din vechiul cod de procedură civilă, pârâții-recurenți vor fi obligați la plata către reclamantul-intimat R. T. S. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial achitat conform chitanței nr. 355/8 mai 2015 (fila 18).
Pentru aceste motive
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții M. C., C. S. – P. și C. E. D., toți domiciliați în loc. Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 304 din 20.02.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind reclamantul R. T. – S., domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava și pârâții M. V. – M., domiciliată în Timișoara, ., nr. 6, . și M. D. S., domiciliat în Timișoara, .. 4A, ..
Obligă recurenții la plata către intimatul R. T. S. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 mai 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. A. V. O. - D. A. I. M.
Grefier,
P. L.
Red. /Tehnored. V.O./ 2 ex. – 26.05.2015
Jud. fond: V. L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 186/2015. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 742/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
