Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 353/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 353/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 353/2015
Dosar nr._ cerere de valoare redusă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 353/2015
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. L.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către apelantul pârât R. I. domiciliat în comuna Dolhești, . împotriva sentinței civile nr.1831/24.09.2014 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul S. M. F. - P. C. J. M. M.-F., ..1, jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, în temeiul art. 131 Noul Cod de procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății având în vedere dispozițiile art. 95 alin.1 pct. 2 din Noul Cod de procedură.
Față de dispozițiile art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța estimează un termen de 3 luni pentru finalizarea acestui litigiu, date fiind împrejurările cauzei, părțile neavând de formulat obiecțiuni cu privire la acest aspect.
Față de dispozițiile art. 208 Cod de procedură civilă și art.470 Cod procedură civilă, instanța dispune decăderea intimatei din dreptul de a mai propune probe și invoca excepții în afara celor de ordine publică dat fiind faptul că nu a formulat întâmpinare.
Instanța, față de dispozițiile art.249 raportat la 265 Ncpc încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către apelant aflate la filele 7-10 dosar apel, găsind ca fiind utile soluționării prezentului litigiu.
Întrebat fiind apelantul învederează că nu a ajuns la el comunicarea intimatului din data de 20.09.2011 și înmânează instanței o chitanță reprezentând dovada achitării sumei de 422 lei cu titlu de contravaloare titlu executoriu din dosarul nr.568/2014 al Judecătoriei F..
În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, în baza art.392 Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile acordând cuvântul asupra fondului cauzei.
Apelantul solicită admiterea apelului și cel vinovat să plătească, el este cel agresat și cu banii luați. În ceea ce-l privește pe agresor i s-a comunicat vara trecută de către P. că, dat fiind faptul că nu are nicio abatere, a fost amendat.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
P. cererea adresată Judecătoriei F. și înregistrată sub nr._ din 03.06.2014, reclamanta S. M. F. a chemat în judecată pârâtul R. I. pentru obligarea acestuia la plata sumei de 160 lei, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare, a medicamentelor și materialelor sanitare de care a beneficiat, în urma unei agresiuni.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 08.08.2011 numitul R. I. a fost internat la unitatea spitalicească S. M. F., jud. Suceava, ca urmare a unei agresiuni conform diagnosticului stabilit prin foaia de observatie.
Pentru însănătoșire, persoana mai sus menționată, a avut nevoie de o zi spitalizare, când a beneficiat de medicamente, materiale sanitare, a căror valoare totală se ridică la suma de 160,00 lei.
Potrivit articolului 313 din Legea nr. 95/2006 cheltuielile de spitalizare ocazionate de vătămările corporale rezultate din accidente de circulație/accidente de muncă și agresiuni nu se suportă din fondul unic de asigurări de sănătate, ci de partea care a provocat evenimentul, recuperarea acestora fiind în sarcina unității medicale ce a acordat serviciile.
Întrucât pârâtul nu a indicat numele făptuitorului prin adresa nr. 6509/20.09.2011, reclamanta a formulat prezenta cerere.
În aceste condiții, potrivit prevederilor legale mai sus menționate si ale art. 1357 cod civil privind plata obligațiilor de către făptuitor, izvorâte în urma consumării unor servicii medicale, a solicitat constatarea datoriei și obligarea pârâtului la plata sumei de 574 lei, în beneficiul Spitalului M. F., jud. Suceava.
A susținut că, în conformitate cu prevederile art. 165 din Legea nr. 95/2006, S. M. F. este instituție publică și este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății și art. 1028 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
În dovedire, a atașat la dosar în copie foaia de observație, decontul de cheltuieli, și adresa nr. 6509/20.09.2011 a Spitalului M. F., jud. Suceava.
In drept a invocat disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006, art. 1028 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Deși i-a fost comunicat pârâtului formularul de răspuns împreună cu cererea reclamantei și cu înscrisurile doveditoare, conform art. 1.029 alin. (3) Cod de procedură civilă, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 25 dosar, acesta nu a înțeles să completeze formularul de răspuns și nici nu a răspuns prin altă modalitate la pretențiile reclamantei.
P. sentința civilă nr.1831/24.09.2014 a Judecătoriei F., prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 160 lei, cu titlu de pretenții.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform foii de observație clinică generală, numitul R. I., a fost internat la S. M. F., în data de 08.08.2011, ca urmare a unei agresiuni, unde a beneficiat de asistență medicală, tratament și medicamente, în valoare totală de 160 lei.
Din analiza și interpretarea sistematică a actului normativ, invocat de către reclamant în susținerea pretențiilor sale, respectiv a art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, rezultă că aceste cheltuieli de spitalizare ocazionate de vătămările corporale rezultate din accidente de circulație/accidente de muncă și agresiuni nu se suportă din fondul unic de asigurări de sănătate, ci de partea care a, provocat evenimentul.
Întrucât pârâtul nu a înțeles să răspunsă solicitării reclamantului din adresa nr. 6509/20.09.2011, reclamanta s-a văzut nevoită să solicite acestuia achitarea cheltuielilor de spitalizare.
Reclamantul justifică o calitate procesuală activă în temeiul aceluiași act normativ subrogându-se în toate drepturile și obligațiile procesuale ale Caselor de asigurări de sănătate și dobândește calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
În ceea ce privește domeniul aplicabil procedurii speciale a cererilor de valoare redusă, potrivit art. 1025 alin.1 Cod procedură civilă, procedura cererilor de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Potrivit art.1029 alin.3,4 Cod procedură civilă, după primirea formularului de cerere completat corect, instanța va trimite de îndată pârâtului formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamant.
În termen de 30 de zile de la comunicarea actelor sus menționate, pârâtul va depune sau trimite formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească.
Pârâtul poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns.
Potrivit art.1030 alin.2 Cod procedură civilă, în cazul în care nu se primește niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1.029 alin. (4), (6) sau (8), prima instanță se pronunță cu privire la cererea principală în raport cu actele aflate la dosar.
Pe fondul cauzei, prima instanță a avut în vedere că obligația pârâtului R. I. de a acoperi cheltuielile de spitalizare își are izvorul conform prevederilor art. 1165 C.civ., în dispozițiile Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 313 alin. 1.
Ținând seama de considerentele mai sus prezentate, prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 160 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul R. I..
În motivare a arătat că în urma unor evenimente nefericite a fost în imposibilitatea obiectivă de a da curs solicitării instanței de a-l indica pe agresor. De asemenea după decesul soției sale a fost de mai multe ori internat în spital, urmare a faptului că a suferit un accident vascular. Aceste evenimente l-au împiedicat să se prezinte la termenul din luna septembrie pentru a oferi instanței lămuririle necesare. Acesta arată că persoana care l-a agresat se numește A. C. având domiciliul în Dolhești, jud Suceava, familia acestuia fiind cunoscută sub numele „Jderul”.
Intimatul S. M. F. nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul formulat este fondat pentru următoarele considerente:
Sunt necontestate faptul internării medicale a pârâtului la spitalul reclamant, precum si calitatea de asigurat a acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit art. 208 din Legea nr. 95/2006 „ Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sanatatii populației care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurați", iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt protejarea asiguraților fata de costurile serviciilor medicale în caz de boala sau accident si asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil si nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Aceste obiective se realizează pe baza unor principii prevăzute la același articol, printre care se număra si cel constând în acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, în mod echitabil si nediscriminatoriu, oricărui asigurat (alin. 3 lit. 9).
Potrivit art. 217 din lege, asigurații au dreptul la un pachet de servicii de baza în condițiile prezentei legi, stabilit pe baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS, iar potrivit art. 218 asigurații beneficiază de pachetul de servicii de baza în caz de boala sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului si pâna la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta lege, având dreptul sa beneficieze, printre altele, de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii, sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si in spitale aflate în relație contractuala cu casele de asigurări de sănătate, precum si de servicii medicale de urgenta.
Potrivit art. 210 alin. 1 lit. c din Legea nr. 95/2006, pachetul de servicii de baza se acorda asiguraților si cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si alte servicii la care au dreptul asigurații si se suporta din fond, în condițiile contractului-cadru;
Potrivit normelor la contractul-cadru pachetul de baza acordat persoanelor asigurate, include serviciile spitalicești pentru patologia care necesita internare (cazuri acute, cazuri cronice, alte situați justificate) si serviciile spitalicești care nu necesita internare, prestate în regim de spitalizare de zi; Internarea în spital se face pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu (în cazurile de urgenta nu este necesar biletul de trimitere) si a documentului care dovedește calitatea de asigurat a persoanei.
Din toate prevederile legale si principiile legale enunțate rezulta ca pârâtul avea dreptul la serviciile medicale prestate de reclamant în calitatea sa de asigurat care plătește contribuția pentru asigurări de sănătate, fara ca spitalul care le-a prestat sa poată pretinde plata contravalorii acestora de la pârâtul-asigurat, ci decontarea acestora de la casa de asigurări de sănătate. Astfel, potrivit art. 189 din Legea nr. 95/2006, contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principala a veniturilor în cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcție de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
Reclamantul pretinde obligarea pârâtului la plata contravalorii serviciilor medicale acordate arătând ca în pachetul de servicii medicale acordat persoanelor asigurate nu se cuprind si îngrijirile medicale acordate pacienților care au suferit lezări ale sanatatii în urma unei
agresiuni.
Potrivit art. 16 lit. din Contractul-cadru privind asigurările de sănătate aprobat prin HG nr.
706/2006 „în relațiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii
medicale au următoarele drepturi ( …)
d) sa încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate, precum si diferența dintre tariful decontat de casele de asigurări de sănătate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate si tariful maximal stabilit de Ministerul Sanatatii Publice pentru unele servicii medicale."
Potrivit art. 237 din Legea nr. 95/2006:
(1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportata de asigurat, de unitățile care le solicita, de la bugetul de stat sau din alte surse, dupa caz, sunt (…)
j) asistenta medicala la cerere; (…)
m) serviciile medicale solicitate de asigurat;
Tribunalul constata ca în cauza nu exista elemente care sa probeze aplicabilitatea dispozițiilor de excepție ale art. 237 lit. j sau m din Legea nr. 95/2006.
Faptul ca pârâtul-asigurat a necesitat îngrijiri medicale în cadrul spitalului ca urmare a unei agresiuni declarate la internare nu exclude automat serviciile medicale primite din sfera celor incluse în pachetul de baza asigurat, întrucât sub acest aspect nu este relevanta cauza bolii sau a lezării sanatatii, ci afecțiunea si tipul îngrijirilor medicale necesare (preventive, curative, de recuperare sau paliative). Ca atare, daca medicul stabilește ca asiguratul necesita consultație, diagnosticare, tratament medical sau chirurgical de natura celor incluse în pachetul de baza conform normelor de aplicare a contractului-cadru de asigurări de sănătate, acestea urmează a fi acordate de către spital si decontate, chiar daca starea pacientului a fost determinata de un accident, agresiune sau alte situații justificate, cu atât mai mult daca este vorba despre o urgenta medicala, împrejurare în care beneficiază de servicii medicale chiar si persoanele neasigurate, cu atât mai mult cele asigurate.
Împrejurarea ca spitalele trebuie sa întocmească o situație cu serviciile medicale prestate ca urmare a unor agresiuni sau accidente si sa o trimită caselor de asigurări de sănătate nu semnifica excluderea acestor servicii de la decontare, ci urmărește realizarea dreptului asigurătorului de a se îndrepta în regres împotriva eventualilor făptuitori vinovați pentru producerea leziunilor sanatatii asiguraților. Aceasta a fost si intenția legiuitorului la elaborarea dispozițiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 si reglementarea acțiunii directe împotriva presupusului agresor pentru recuperarea prejudiciului cauzat constând în cheltuielile efective ocazionate de serviciile medicale acordate victimei si pe calea legii speciale.
În raport de toate cele arătate mai sus, cum pârâtul are calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în baza dispozițiilor art.480 Cod procedură civilă, Tribunalul urmează să admită apelul, să schimbe în totalitate sentința apelată și să respingă acțiunea reclamantei, ca nefondată, aceasta urmând să-și valorifice pretențiile în temeiul prevederilor art.313 din Legea nr.95/2006, invocate în acțiune de la făptuitorul indicat de apelatul pârât, respectiv de la numitul A. C. ( « Jderul »), din .>
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către apelantul pârât R. I.-CNP_ domiciliat în comuna Dolhești, . împotriva sentinței civile nr.1831/24.09.2014 a Judecătoriei F. pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. M. F. - P. C. J. M. M.-F., ..1, jud Suceava.
Schimbă în totalitate sentința civilă nr.1831/24.09.2014 a Jud. F. și în consecință,
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantei S. M. F. în contradictoriu cu pârâtul R. I..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2015
Președinte, Judecător, Grefier,
C. L. L. A. L. A.
Red C.L
Jud.fond D. E. G.
Tehnored.L.A.
4 ex./17.04.2015
| ← Abţinere. Decizia nr. 342/2015. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 51/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
