Întoarcere executare. Decizia nr. 122/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 122/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 5005/87/2011*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 122
RECURS
Ședința publică de la 4 aprilie 2014
Tribunalul compus din:
Președinte – F. M.
Judecător – A. L. N.
Judecător – C. Doinița
Grefier – Ț. N.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul – contestator C. M., domiciliat în V., ., ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 1957 din 28 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, sector 1, ., având ca obiect - întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul – pârât C. M., asistat de avocat C. A.-F., a lipsit intimata ..
Procedura de citare este îndeplinită.
Recurs timbrat cu 325 lei – taxa judiciară de timbru, achitată potrivit chitanței nr._/18.03.2014.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, tribunalul verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competent să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.
Avocat C. A.-F. apărătorul recurentului contestator C. M. depune la dosar împuternicirea avocațială nr._/04.04.2014 și învederează instanței că nu mai are cereri prealabile de formulat și nici probe de administrat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și nici probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, avocat C. A.- F., pentru recurentul – contestator C. M., susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât intimata avea dreptul să uzeze de contestația la executare iar pentru suma care se solicită a fi restituită, ce a făcut obiectul unei executări silite, cei interesați sau vătămați prin executare aveau deschisă calea procedurală a contestației la executare, astfel că, întregul demers efectuat de intimată este inadmisibil, motiv pentru care, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pe cale de consecință, respingerea, ca inadmisibilă a acțiunii formulată de către ., referitoare la întoarcerea executării. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, sub nr._ și declinată la Judecătoria V. prin sentința civilă nr.3173 /2012 reclamanta S.C. O. P. S.A, a chemat în judecată pe pârâtul C. M. și a solicitat instanței de judecată ca prin sentința ce va pronunța să dispună, în baza art. 4041-4042 Cod procedură civilă, întoarcerea executării efectuată în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1482/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și C. Administrativ Fiscal, desființat prin decizia civilă nr. 4458/R/12.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VII a Civilă și Pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul de a obliga pârâtul la plata sumei de 10.993 lei, actualizată în funcție de rata inflației, calculată de la data la care a fost virată în conturile executorului judecătoresc și până la data plății efective a acestei obligații.
În susținerea cererii formulate, a motivat că în anul 2008, prin sentința civilă nr. 1482/10.03.2008, Tribunalul Teleorman a admis acțiunea reclamantului C. M. și a obligat pe pârâta . să-i plătească drepturile salariale, O. P. fiind obligată la plata unor compensații bănești, suma din sentință nefiind determinată de instanță.
După pronunțarea instanței de fond, reclamanta a achitat pârâtului suma de 5008 lei, iar ulterior, pârâtul a început executarea silită împotriva sa în temeiul aceleiași hotărâri judecătorești în dosarul de executare nr. 1502/2008 de la Biroul Executorului Judecătoresc E. L. și a fost efectuată prin poprire, pe conturile reclamantei, deschise la Raiffeisen Bank. În cadrul executării silite, pârâtului i-a fost achitată o sumă de 5985 lei.
Arată reclamanta că prin decizia civilă nr. 4458/R/12.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București a fost desființată sentința pronunțată de instanța de fond, instanța de recurs dispunând admiterea recursului și trimițând cauza spre rejudecare.
Mai precizează reclamanta că, după pronunțarea deciziei din recurs, suma achitată pârâtului în executarea silită, nu i-a fost restituită, iar suma totală executată în baza titlului desființat este în cuantum de 10.993 lei.
Urmare a pronunțării Curții de Apel București la data de 12._, titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1482/10.03.2008 a fost desființat, iar odată cu declararea ca nelegală a sentinței primei instanțe, efectele acesteia, anterioare sau ulterioare soluției din calea de atac, nu pot fi recunoscute consecința fiind inexistența unei obligații de plată.
Față de împrejurarea că instanța de recurs nu a fost investită cu o cerere de întoarcere a executării, pentru ipoteza admiterii recursului formulat, desființarea sentinței primei instanțe și desființarea titlului executoriu pus în executare silită are ca efect desființarea de drept a actelor de executare, reclamanta arătând că instituția întoarcerii executării este instrumentul juridic prin care poate obține revenirea la situația anterioară executării.
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 4041 Cod procedură civilă potrivit cărora „În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”.
Cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei V., care are calitatea de instanță de executare în această speță.
La data de 17.09.2013, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 1957 din 28.XI. 2013 Judecătoria V., a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în municipiul București, ., sector 1, prin reprezentanți legali împotriva pârâtului C. M., domiciliat în V., ., ., județul Teleorman.
A dispus întoarcerea executării efectuate în baza sentinței civile nr. 1482/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, desființată prin decizia civilă nr. 4458/R/12.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel București.
A restabilit situația anterioară executării, în sensul că obligă pe pârât să-i restituie reclamantei suma de 10.993 lei.
A restabilit ca neîntemeiat capătul de cerere privind actualizarea sumei în funcție de rata inflației.
A luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel a reținut că în cauză sun incidente dispozițiile art. 4041Cod Procedură Civilă, întrucât sentința civilă nr. 1482 din 10.03. 2008 a Tribunalului Teleorman a fost desființată, prin decizia civilă nr. 4458 /R /12.XI. 2008 a C., și fiind desființat titlul executoriu, reclamanta în cauza de față este îndreptățită să solicite întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia
Cu ocazia întoarcerii executării trebuie restabilită situația anterioară, în sensul că trebuie restituit exact cât prevedea titlu executoriu care a fost desființat, ci nu mai mult, deoarece ar însemna ca cel care a primit să dea înapoi mai mult decât suma cu care s-a îndestulat.
Instanța a respins capătul de cerere privind actualizarea sumei în funcție de rata inflației reținând lipsa dovezilor în acest sens în condițiile art. 1169 Cod Civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. M. în termen și motivat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibile pentru următoarele motive:
1.-.Hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât, susține recurentul, intimata – reclamantă . avea deschisă calea procedurală a contestației la executare, practică pe care o are și Tribunalul București.
În acest sens s –a indicat sentința civilă nr. 5803/4.06.2013 în care se motivează că debitorul, care executat silit nu a uzat de contestație la executare, ci repune în discuție, pe calea dreptului material, ca litigiu de muncă, o creanță care a fost executată silit nesocotește dispozițiile procedurale în materie de executare silită deoarece în momentul obținerii unui titlu executoriu nu se afla într-un litigiu de muncă, ci se trece în sfera dreptului execuțional.
2.- Hotărârea este lipsită de temei legal întrucât în raport de dispozițiile art. 168 Codul Muncii, angajatorul avea obligația certă de a achita primele suplimentare pentru sărbătorile de Paști și C., iar interpretarea dată dispozițiilor art. 168 alin. 2 Codul Muncii de C. este eronată, includerea în 2003 în salariul de bază a acestei redevențe, având ca unic scop majorarea salariilor care erau derizorii la acel moment.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 și 3041 Cod procedură civilă.
Intimata nu a formulat întâmpinare și nu s –a prezentat în fața instanței pentru a se apăra față de recursul declarat.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor legale invocate, tribunalul constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma.
Instanța de fond a fost investită cu o cerere de întoarcere a executării silite în temeiul prevederilor art. 404 1 și 4042 alin. 3 Cod procedură civilă.
Instituția întoarcerii executării silite este reglementată de codul de procedură civilă în Cartea a V-a” Despre executarea silită”, Secțiunea a VI1 –a.
Din textele enunțate mai sus, rezultă că cererea de întoarcere a executării silite este o cerere ce ține de faza procesuală a executării, subsecventă contestației la executare, reprezintă o contestație specială la executare, prin care cel îndreptățit, în speță ., poate cere instanței restabilirea situației anterioare titlului executoriu care a fost desființat prin decizia civilă nr. 4458 / R / 12. XI . 2008.
Astfel, cererea de întoarcere a executării silite este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite în speță cele 3 condiții de admisibilitate a acestei cereri respectiv desființarea titlului executoriu, cererea celui interesat și executarea titlului executoriu.
Este adevărat că și pe calea contestației la executare se poate ajunge la anularea executării. Însă există o condiționare a ordinii în care instanța poate fi sesizată, iar practica judecătorească a unei instanțe nu constituie izvor de drept, în societatea modernă izvorul de drept fiind actul normativ, în speță, dispozițiile legale sus citate.
D. pentru care, în temeiul dispozițiile art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul – contestator C. M., domiciliat în V., ., ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 1957 din 28 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, sector 1, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 4.04. 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
F. M. A. L. N. C. Doinița Ț. N.
Red. FM.- 14.04. 2014
Thred PS.- 25.04. 2014 – 2 ex
Df.-_ Jud V..
Jf.- S. O.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 713/2014.... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 98/2014. Tribunalul... → |
|---|
