Pretenţii. Decizia nr. 123/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 2972/292/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 123
APEL
Ședința publică de la 16 aprilie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – G. P.
Judecător – S. L.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta-pârâtă Z. N., cu domiciliul în comuna Scrioaștea, ., împotriva sentinței civile nr. 2866 din 30.10.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, cu sediul în București Calea Floreasca, nr. 39, ., având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta-pârâtă Z. N., personal și intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL a fost reprezentat de avocat L. F. în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 16.04.2014, pe care o depune în ședință publică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în procedura prealabilă, s-a comunicat intimatului-reclamant cererea de apel, iar acesta a depus întâmpinare, iar apelanta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinare.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Apelanta-pârâtă Z. N., depune la dosarul cauzei taxa judiciară de timbru în valoare de 182 lei, achitată cu chitanța nr._ din 16.04.2014 emisă de Primăria Municipiului A. și înscrisuri, respectiv, adeverința de la locul de muncă și notificare executare silită din data de 11.03.2014.
Avocat L. F., pentru intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, invocă excepția tardivității depunerii taxei judiciare de timbru, motivând că aceasta trebuia depusă până la acest termen de judecată.
Tribunalul respinge excepția invocată de intimatul-reclamant prin avocat, față de dispozițiile art. 470 alin. 3 conform cu care lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel, acesta fiind primul termen de judecată.
Avocat L. F., pentru intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, precizează că în urma verificărilor efectuate a constatat că apelul este declarat în termen, astfel că renunță la excepția tardivității declarării apelului invocată prin întâmpinare.
Tribunalul ia act că intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, reprezentat de avocat L. F., renunță la judecarea excepției tardivității declarării apelului invocată prin întâmpinare, întrucât în urma verificărilor efectuate a constatat că apelul este declarat în termen.
Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului.
Apelanta-pârâtă Z. N., având cuvântul, solicită admiterea apelului și să i se admită eșalonarea datoriei în mai multe rate lunare, întrucât nu poate să achite o rată de 1600 de lei pe lună, deoarece salariul său este de numai 600 de lei. Precizează că nu este de rea-credință și dorește să achite datoria însă nu poate achita ratele stabilite de instanța de fond. A mai arătat că a făcut demersuri la reprezentanții intimatului din Roșiorii de Vede și din A., fără nici un rezultat, și că în prezent nu au energie electrică.
Avocat L. F., pentru intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, având cuvântul, solicită respingerea apelului, motivând că apelanta a recunoscut debitul și a fost de acord ca aceasta să plătească datoria eșalonat în trei rate lunare, arătând înțelegere față de apelantă.
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL:
Deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Roșiorii de Vede sub nr._ din 01 august 2013, reclamanta S.C. C. V. S.A. prin mandatar COFACE ROMÂNIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES S.R.L. a chemat-o în judecată pe pârâta Z. N. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată să-i plătească suma de 4186,46 lei reprezentând contravaloarea facturilor de energie electrică neachitate; suma de 860,08 lei reprezentând penalități calculate pentru fiecare zi de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaților bugetare, stabilit conform reglementărilor în vigoare; suma de 133,05 lei reprezentând taxa de debranșare/rebranșare și suma de 20,46 lei reprezentând penalități calculate la taxa de debranșare/rebranșare egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor în vigoare, cu cheltuieli de judecată, ocazionate cu recuperarea debitului.
În fapt, a arătat că între părți s-a derulat un contract de furnizare a energiei electrice, pentru care pârâtei s-a atribuit codul de abonat_, în baza căruia s-au emis facturile cuprinse în fișa contabilă atașată cererii, în valoare totală de 5200,05 lei.
În conformitate cu condițiile generale ale acestui contract reglementat prin act normativ, însușite de pârâtă, reclamanta avea obligația să furnizeze servicii de energie electrică iar pârâta avea obligația să achite valoarea acesteia în baza facturilor emise, în termen de maxim 10 zile calendaristice de la înregistrarea facturilor la consumator (art.14 al.1 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).
S-a menționat că între părți este încheiat un contract de adeziune, având în vedere că prin Decizia nr. 57/1999, cu modificările și completările ulterioare, a A.N.R.E. au fost aprobate contractele cadru pentru consumatorii de energie electrică. Acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 623/1999 și nimeni nu poate invoca necunoașterea sa și neînsușirea clauzelor prevăzute în acesta, mai ales că prin art.33 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007/2004, se prevede că furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de un furnizor și un consumator.
Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data de la care pârâta a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată toate obligațiile contractului cadru de furnizare a energiei electrice. În dovedirea recunoașterii și însușirii derulării contractului stă și faptul că pârâta a efectuat o . plăți, așa cum rezultă și din situația financiară anexată cererii.
Pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități conform contractului - art.14 alin.1 iar tariful aplicat este reglementat de către A.N.R.E. și publicat în Monitorul Oficiai ori de câte ori acesta suferă modificări.
De asemenea, orice modificări, condiții de plată, de contestare a valorii facturilor emise, etc. sunt comunicate consumatorilor de fiecare dată când ele intervin pe verso la facturi, astfel încât aceștia nu pot invoca necunoașterea legii.
Pârâta nu poate invoca motivul că nu a primit factura și nu poate fi exonerată de plata sumei indicate de către S.C. C. V. S.A. deoarece toate termenele contractuale se calculează de la data emiterii facturii, deci există obligația de diligență din partea consumatorului iar la cererea acestuia i se pune la dispoziție o copie a facturii.
Creanța deținută față de pârâtă este exigibilă, data scadenței fiind la 10 zile de la emiterea facturilor, care nu au fost achitate de către pârâtă.
Pretențiile se referă la plata contravalorii facturilor anexate, a penalităților de întârziere precum și a cheltuielilor efectuate cu recuperarea debitului.
Reclamanta a mai arătat faptul că expedierea facturilor de energie electrică se realizează cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale și care se află în proprietatea statului român, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României, iar în cazul în care se consideră necesar, se poate depune dovada depunerii facturilor la ghișeele acestei instituții (prin borderouri de trimitere), având în vedere că societatea reclamantă respectă întreaga legislație în domeniu și astfel că debitorului i s-a comunicat obligația de plată și implicit a recunoscut-o.
S-a mai arătat că în dovedirea susținerii că facturile sunt acceptate la plată, stă și faptul că aceste facturi nu au fost contestate de către debitor, conform prevederilor art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin HG nr. 1007/2004.
Reclamanta a susținut că are autorizarea de a emite facturile doar într-un singur exemplar pe suport de hârtie, potrivit Ordinului nr.1077/2001 emis de Ministerul Finanțelor, privind condițiile în care se pot edita facturile fiscale cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare, utilizate în activitatea financiară și contabilă, autorizare care se acordă furnizorilor cu număr mare de clienți. Rațiunea acestei autorizări exclude obținerea acceptului de plată a facturii în varianta clasică, a semnării de către client pe exemplarul doi și remiterea facturii cu semnătura acestuia către furnizor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 194 și următoarele din noul Cod de procedură civilă, art. 1357 și următ. Cod civil, art. 1516 și art. 1521 Cod civil, Legea nr.13/2007, modificată și completată și Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999.
În baza art. 411 pct. 2 din noul Cod de procedura civila, reclamanta a solicitat judecarea cererii și în lipsă.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză contabilă, depunând la dosar: interogatoriu, facturi fiscale, procură specială de reprezentare, fișă cont, contract de furnizare a energiei electrice nr. 1316-_/04.04.2005 .
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că recunoaște creanța de 4186,46 lei, fiind de acord cu plata acestei creanțe.
A solicitat încuviințarea eșalonării în 10 rate lunare, întrucât realizează venituri lunare echivalente minimului pe economie și nu poate achita această sumă în integralitatea sa, fără a-și afecta traiul zilnic.
A mai arătat pârâta că a solicitat în nenumărate rânduri reclamantei să îi permită plata eșalonată a acestei datorii, pentru ca această sumă să nu mai creeze penalități, cerere ce i-a fost refuzată, motivând că nu poate plăti această sumă decât în mod unitar.
A solicitat să fie exonerată de la plata cheltuielilor de judecată generate de proces întrucât este de acord cu cererea reclamantei, iar pentru prezentul litigiu nu a existat nici o procedură a concilierii.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 205 Cod procedură civilă.
La data de 4 septembrie 2013 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea cererii astfel cum a fost formulată. A solicitat să se ia act de faptul că pârâta și-a recunoscut debitul și că dorește eșalonarea acestuia. Cu privire la eșalonare a precizat că sunt de acord cu plata debitului în 3 rate, dar a întregului debit, respectiv 5200,05 lei. A precizat faptul că pârâta este obligată să achite și penalitățile deoarece i-a cauzat un prejudiciu, iar potrivit contractului orice factură neplătită scadentă atrage după sine penalități. Taxa de timbru trebuie achitată de către pârâtă deoarece a fost deja avansată în cauză.
Reclamanta a mai arătat că pretențiile sale sunt întemeiate având în vedere faptul că pârâta nu a solicitat rezilierea contractului, nu a contestat facturile, nu a formulat obiecțiuni cu privire la tarifele reglementate prin lege care nu sunt stabilite la propria apreciere a C. V. S.A., ignorând total și intenționat condițiile contractuale, lăsând absolut în grija societății creditoare îndeplinirea tuturor formalităților posibile.
Pârâta dorește să se eschiveze de la plata debitului și invocă în susținerea sa orice argument posibili numai să nu achite acest debit.
S-a arătat că debitul provine din consumul de energie electrică.
Prezentă în instanță, la termenul de judecată din 09 octombrie 2013, pârâta a solicitat eșalonarea plății debitului în limita salariului, în 10 tranșe, învederând că realizează un venit mic.
Cu adeverința nr. 4362/22.10.2013 emisă de Axis Security S.R.L. pârâta a făcut dovada că încasează un salariu tarifar de 601 lei/brut 800 lei.
Prin sentința civilă nr. 2866 din 30.10.2013 instanța a admis în parte cererea, formulată de reclamanta și cererea formulată de pârâtă privind eșalonarea plații sumelor datorate reclamantei.
A obligat pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma totală de 5179,59 lei, eșalonat, pe parcursul a trei rate, egale, lunare, scadente la data de 30 a fiecărei luni, cu începere de la rămânerea prezentei irevocabilă, sumă totală ce reprezintă contravaloare energie electrică (4186,46 lei), penalități de întârziere (860,08 lei) și taxă de debranșare/rebranșare (133,05 lei).
A respins capetele de cerere din cererea introductivă privind penalitățile de întârziere calculate la valoarea taxei de debranșare/rebranșare.
A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 365 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că între cele două părți a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr. 1316-_/4.04.2005, semnat de părți și necontestat de pârâtă, raporturi contractuale care au vizat furnizarea energiei electrice de către reclamantă pârâtei la imobilul (casă) proprietatea acesteia din urmă, aflat în comuna Scrioaștea, ..
Suma solicitată de către reclamantă rezultă din facturile fiscale, emise de către aceasta, acceptate la plată de către pârâtă, neachitarea contravalorii energiei electrice în termen de, maxim, 10 zile lucrătoare de la înregistrarea facturilor la consumator, conducând la debranșarea imobilului de la rețeaua comună de furnizare a energiei.
Părțile au mai prevăzut în contract, ca în cazul în care consumatorul nu va achita suma menționată în facturi, în termen de 30 de zile de la data scadenței, acesta să fie obligat la plata de penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaților bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, valoarea totală a penalităților neputând depăși valoarea facturii. De asemenea, în contract s-a mai prevăzut că în cazul în care factura și penalitățile datorate nu au fost achitate, după 35 de zile de la data scadenței, furnizorul transmite consumatorului un preaviz iar după 45 de zile de la data scadenței, dar nu mai devreme de 5 zile de la data transmiterii preavizului, poate întrerupe furnizarea energiei electrice. Reluarea furnizării energiei electrice, după întrerupere, se realizează în ziua lucrătoare imediat următoare efectuării plății integrale către furnizor, a facturii, a penalităților datorate și a cheltuielilor ocazionate de întreruperea și reluarea furnizării (art. 11 din contract).
Instanța a constat că pentru energia electrică furnizată, precum și pentru penalitățile de întârziere la plata contravalorii energiei electrice și a contravalorii serviciilor prestate cu ocazia debranșării și rebranșării imobilului pârâtei la rețeaua de energie electrică, societatea reclamantă a emis facturi fiscale evidențiate la dosar.
Pârâta nu a făcut dovada că ar fi contestat aceste facturi, în condițiile art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin H.G nr. 1007/2004 și având în vedere poziția sa procesuală și clauzele contractuale asumate prin semnătură și ștampilă, instanța apreciază că sumele solicitate prin acțiune, cu titlu de contravaloare energie electrică, penalități de întârziere pentru neplata în termen a energiei electrice și contravaloarea taxei de debranșare/rebranșare, sunt certe, lichide și exigibile, potrivit disp. art. 379 Cod procedură civilă rap. la art. 1069 alin.2 cod civil în vigoare la data încheierii contractului de furnizare a energiei electrice.
În concluzie, instanța a admis, în parte, cererea, în temeiul art. 969 Cod civil anterior și o obliga pe pârâtă să plătească reclamantei suma totală de 5179,59 lei, eșalonat, pe parcursul a trei rate, egale, lunare, scadente la data de 30 a fiecărei luni, cu începere de la rămânerea prezentei irevocabilă, sumă totală ce reprezintă contravaloare energie electrică (4186,46 lei), penalități de întârziere (860,08 lei) și taxă de debranșare/rebranșare (133,05 lei), modalitate de eșalonare propusă chiar de către reclamantă prin răspunsul la întâmpinare.
Instanța a respins, ca nefondate, capetele de cerere din cererea introductivă privind penalitățile de întârziere calculate la valoarea taxei de debranșare/rebranșare, întrucât penalitățile se stabilesc anticipat prin contractul încheiat între părți. În cazul acestei prestații, nu rezultă din contractul încheiat între părți că ar fi stabilit vreo clauză potrivit căreia debitoarea datorează penalități de întârziere și pentru neplata la termen a taxei de debranșare/rebranșare.
În temeiul art. 453 – 454 Cod procedură civilă, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 365 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Z. N. care a solicitat eșalonarea plății debitului în 10 rate lunare, întrucât nu are posibilități materiale de plată.
Prin întâmpinarea depusă la 18.02.2014 intimata a solicitat respingerea apelului.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că apelul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a eșalonat plata debitului în trei tranșe lunare având în vedere acceptul intimatei în acest sens.
În lipsa acestui acord instanța nu putea eșalona plata debitului întrucât nu există un temei legal în acest sens. Invocarea lipsei posibilităților materiale nu poate fi primită atâta timp cât situația grea pentru apelantă s-a datorat propriei culpe respectiv neexecutării propriei obligații de plată la momentul scadenței. Or, invocarea acestei situații echivalează cu invocarea propriei culpe în apărare, ceea ce nu poate fi acceptat.
Față de cele ce preced tribunalul în temeiul art. 480 C. Pr. Civ. va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă Z. N., cu domiciliul în comuna Scrioaștea, ., împotriva sentinței civile nr. 2866 din 30.10.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimatul-reclamant . prin mandatar Cofface România Credit Management Services SRL, cu sediul în București Calea Floreasca, nr. 39, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16.04.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
G. P. S. L. I. M.
Red./ Thred. G.P.- 16.05. 2014 – 4 ex.
Df.-_ Jud. Roșiorii de Vede
Jf.- P. M. M.
.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 799/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 810/2014.... → |
|---|
