Contestaţie la executare. Decizia nr. 141/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 700/329/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 141
APEL
Ședința publică din data de 2 februarie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – V. M.
Judecător – A. L. N.
Grefier – Bînciu E.
Pe rol, judecarea apelului civil, declarat de către apelanta-intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, cu sediul în A., ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 687 din data de 29 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimata-contestatoare S.C. P. T. S.R.L. cu sediul în T. M.. ., județul Teleorman, având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile, intimata-contestatoare S.C. P. T. S.R.L. fiind reprezentată de avocat H. V. Lușu cf. împuternicirii avocațiale nr._ pe care o depune la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că:
- dosarul se află la primul termen de judecată,
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- apelul este motivat, semnat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru;
- la data de 23.01.2015 intimata-contestatoare a depus întâmpinare;
- nu s-a solicitat judecarea în lipsă;
Tribunalul pune în discuție, competența tribunalului în soluționarea cauzei.
Reprezentantul intimatei-contestatoare, având cuvântul, apreciază că tribunalul este competent material, general și teritorial în soluționarea procesului.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, în conformitate cu dispozițiile art. 131 NCPC, rap. la art. 95 pct. 2 și art. 713 NCPC stabilește că este competent să soluționeze cauza de față.
Instanța, conform art. 238 NCPC pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Reprezentantul intimatei-contestatoare, estimează durata procesului la o zi.
Tribunalul conform disp. art. 238 NCPC estimează durata procesului la o zi.
Avocat H. V. Lușu, pentru intimata-contestatoare arată că nu mai are cereri prealabile de formulat și nici probe de administrat.
Tribunalul, luând act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat și nici probe de administrat, constată conform art. 392 Cod Procedură Civilă terminată cercetarea procesului, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul pe fond.
Avocat H. V. Lușu, pentru intimata-contestatoare solicită respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele invocate prin întâmpinare, și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. (1) din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria T. M. sub nr._ din 14 aprilie 2014, contestatoarea . T. M., a solicitat, în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală Teleorman, anularea formelor de executare silită imobiliară, ultimul act de executare silită fiind procesul verbal nr._ din 28.03.2014 prin care s-a îndeplinit procedura de afișare pentru vânzarea la licitație a bunului imobil proprietatea contestatoarei situat în T. M., ., nr. 86, județul Teleorman.
A solicitat și suspendarea executării silite, până la soluționarea contestației formulate împotriva executării silite imobiliare pornite de către intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – D.G.F.P. Teleorman.
În motivarea cererii a susținut că societatea are ca obiect de activitate fabricarea de articole confecționate din textile, activitate ce se desfășoară în spațiul de producție situat în T. M., ., județul Teleorman.
Începând cu anul 2011 societatea contestatoare a făcut obiectul unei inspecții fiscale care s-a finalizat cu decizia de impunere nr.145 din 17.04.2013 și a Raportului de inspecție fiscală nr.139 din 13 aprilie 2012.
Ambele acte administrative au fost contestate dar au făcut și obiectul unei cercetări penale, la sesizarea făcută de AJFP Teleorman.
Prin sentința penală nr.95 din 11 iunie 2013 a Tribunalului Teleorman s-a constatat că nu datorează către bugetul de stat sumele de bani cuprinse în aceste acte administrative.
Totodată, contestația le-a fost admisă și de Administrația Județeană a Finanțelor Publice care a desființat decizia de impunere și s-a dispus reluarea inspecției fiscale.
AJFP Teleorman a reluat controlul fiscal al ., iar noua inspecție fiscală vizează aceeași perioadă de timp.
La data de 27 noiembrie 2013 inspecția fiscală a fost suspendată cu motivarea că împotriva contestatoarei se derulează un proces penal. A verificat la IPJ Teleorman cât și la Poliția T. M. dacă mai există vreo cauză penală împotriva societății comerciale și s-a constatat că nu mai există cauze în lucru.
Prin adresa nr.32 din 19 martie 2014 a solicitat intimatei reluarea controlului fiscal. Nu a primit nici un răspuns la această cerere, în schimb s-a emis și publicat anunțul de vânzare la licitație a imobilului proprietatea societății comerciale, situat în T. M., . nr.86, pentru suma de 826.934 lei.
Deși se invocă de către AJFP existența mai multor titluri executorii, contestatoarea nu a primit nici o decizie de impunere care să justifice emiterea acestor titluri executorii.
Este posibil ca titlurile în cauză să fie emise în baza deciziei de impunere nr.145/2013, decizie desființată. Prin urmare creanța pentru care s-a început executarea silită nu este certă, nefiind îndeplinite condițiile 662 din Codul civil.
Vânzarea prin licitație cu ultimul act de executare silită, procesul verbal nr._ din 28.03.2014 a fost stabilită pentru 15 aprilie 2014 așa încât în caz de admitere a contestației la executare dreptul lor de proprietate asupra imobilului poate fi pierdut, cu imposibilitatea întoarcerii executării, eventualul cumpărător invocând buna credință.
Cauțiunea stabilită conform art.718 Cod proced.civilă la suma de 12.770 lei a fost achitată cu recipisa CEC nr._/1 din 15.04.2014.
Prin încheierea din 7.05.2014 instanța a admis capătul de cerere privind suspendarea executării silite și a dispus suspendarea silită imobiliară până la soluționarea definitivă a contestației la executare, încheiere rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 307/20.08.2014 a Tribunalului Teleorman.
În susținerea contestației s-a depus la dosar următoarele acte: procesul verbal încheiat la 27.11.2013, anunțul privind vânzarea pentru bunuri imobile cu nr._ din 26.03.2014, adresa nr._/26.03.2014, procesul verbal nr._/28.03.2014, adresa nr.2438/29.11.2013 acte emise de intimată, sentința civilă nr.1056/26.06.2012 a Judecătoriei T. M., decizia nr.129/24.07.2013 dată de DGFP Teleorman și rezoluția nr.211/II/2/2012 din 17.05.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, sentința penală nr. 95/11.06.2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, ordonanța nr. 224/P/2012 de scoatere de sub urmărire penală dată la 25.04.2013 de P. de pe lângă Tribunalul Teleorman, rezoluția nr. 113/P/2013 din 13.01.2014 de neîncepere a urmăriri penale și referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală întocmit de Biroul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției T. M. și procesul verbal încheiat la 09.05.2014 între reprezentanții AJFP Teleorman și reprezentanții societății comerciale contribuabilă, proces verbal prin care reprezentanții contestatoarei au insistat în reluarea inspecției fiscale.
Prin întâmpinarea formulată la 06.05.2014 intimata AJFP Teleorman a solicitat respingerea ca nefondata a contestației la executare formulata de ., si menținerea ca legale si temeinice a tuturor actelor de executare silita efectuate in cauza de fata, pentru următoarele motive:
In fapt, reclamanta a contestat actele de executare silita efectuate împotriva sa prin Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile din data de 13.02.2014, in dosarul de executare nr. 1011/13.02.2014, emis de către AJFP Teleorman-Colectare Contribuabili Mijlocii- Serviciul executare silita.
F. de reclamanta s-a început executarea silita potrivit art. 141 alin. (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala cu modificările si completările ulterioare.
F. de aceste prevederi, contestația la executare se întemeiază pe dispozițiile art. 172-173 Cod procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare, texte de lege pe care le reproduce în întâmpinare.
F. de solicitările reclamantei, apreciază că acțiunea este neîntemeiata, întrucât cat timp in sarcina sa, s-a stabilit un anumit debit, si nu l-a achitat in termenul prevăzut de lege, se impune aplicarea prevederilor art. 141 si 145 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Având in vedere ca reclamanta nu a achitat debitele stabilite prin actele de executare silita prevăzute de art. 141 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, s-a procedat la punerea in aplicare a Procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile din data de 13.02.2014, in dosarul de executare nr. 1011/13.02.2014, emis de către AJFP Teleorman-Colectare Contribuabili Mijlocii-Serviciul executare Silita.
Prin urmare, la data de 26.03.2014 AJ.F.P.Teleorman - Colectare Contribuabili Mijlocii, a publicat Anunțul privind vânzarea prin licitație publica a unor bunuri imobile proprietatea debitorului S.C. P. T. S.R.L. Licitația a fost organizata in data de 15 aprilie 2014, ora 19.00, insa nefiind ofertanți, bunurile nu au fost vândute.
Astfel, bunurile imobile care au fost scoase la licitație prin Anunțul de vânzare nr._/26.03.2014 au făcut obiectul Procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013. Procesul-verbal de sechestru, de mai sus, a fost întocmit pentru o obligație de plata in suma de 2.501.806 lei, obligație care s-a regăsit in titlurile executorii nr.8031/12.12.2011,380/29.12.2011,572/30.01.2012,1224/29.02.2012, 1923/29.03.2012, 2601/02.05.2012,3202/30.05.2012,3893/29.06.2012,4448/31.07.201.2,4986/31.08.2012, 5494/28.09.2012, 6166/31.10.2012, 6947/29.11.2012, 7496/28.12.2012.
Contrar susținerilor contestatoarei precizează că la data prezentei, din Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013 a mai rămas neachitata suma de 1.125.692 lei, din care pe titluri executorii:
Titlu executoriu nr. 8031/12.12.2011 =115 lei;
Titlu executoriu nr. 8380/29.12.2011 = 18 lei;
Titlu executoriu nr. 572/30.01.2012 = 27.631 lei;
Titlu executoriu nr.1224/29.02.2012 = 26.656 lei;
Titlu executoriu nr. 1923/29._ = 30.790 lei;
Titlu executoriu nr. 2601/02.05.2012 = 47.194 lei;
Titlu executoriu nr. 3202/30.05.2012 = 193.185 lei;
Titlu executoriu nr. 3893/29.06.2012 = 99.212 lei;
Titlu executoriu nr. 4448/31.07.2012 = 122.940 lei;
Titlu executoriu nr. 4986/31.08.2012 = 1.356 lei;
Titlu executoriu nr. 5494/28.09.2012 = 119.252 lei;
Titlu executoriu nr. 6166/31.10.2012 = 31.233 lei;
Titlu executoriu nr. 6947/29.11.2012 = 9.030 lei;
Titlu executoriu nr. 7496/28.12.2012 = 417.080 lei.
In ce privește afirmația contestatoarei potrivit căreia A.J.F.P. Teleorman invoca existenta mai multor titluri executorii în baza cărora s-a început executarea silita, dar aceasta nu a primit nici o decizie de impunere care sa justifice emiterea titlurilor executorii, face precizarea ca titlurile executorii nu se emit numai in baza unei decizii de impunere, ci se emit, in baza unui titlu de creanța așa cum se arata la art. 141, alin. (1A1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, "... Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absenta unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc. în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii."
Potrivit prevederilor art. 85, alin. (1) din același act normativ:
„Impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:
prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);
prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri."
La art. 86, alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, se arata:
„Declarația fiscală întocmită potrivit art. 82 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia."
F. de aceste texte de lege, dar și față de afirmația contestatoarei potrivit căreia „ Este posibil ca titlurile executorii in cauza sa fie emise in baza Deciziei de impunere nr. 145 F-TR/17.04.2013, insa aceasta decizie este desființată", precizează că din titlurile care au stat la baza procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013, numai unul dintre ele, si anume titlul executoriu nr. 3202/30.05.2012 a avut la baza decizia de impunere emisa de Activitatea de Inspecție Fiscala nr. 145-F-TR/17.04.2012, confirmată de către reclamantă la data de 24.04.2012. Dar pe lângă aceasta decizie, titlul executoriu nr. 3202/30.05.2012 a mai avut la baza si decizia de calcul accesorii nr. 2192/10.04.2012, în sumă de 93.151 lei si „Declarația privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate"- Formulări 12 - aferenta lunii aprilie 2012, in suma de 120.028 lei, cu termen de plata 25.05.2012, depusa de către reclamanta sub nr._-2/18.05.2012. Decizia de impunere nr. 145-F-TR/17.04.2012, a fost desființată prin Decizia nr. 129/24.07.2012, pentru obligații in suma totala de 1.137.885 lei.
In urma punerii in aplicare a Deciziei nr. 129/24.07.2013, din suma de 1.185.867 lei reprezentând obligații neachitate de către agentul economic din Decizia de impunere nr. 145-F-ȚR/17.04.2012, care a făcut obiectul Titlului executoriu nr. 3202/30.05.2012, a mai rămas de plata suma de 47.982 lei, din care:
-Debit TVA = 35.168 lei;
-Majorări + penalități de întârziere TVA = 12.814 lei.
Debitul de 35.168 lei a fost stins in totalitate din deconturile negative de TVA fara opțiune de rambursare. La data prezenței, din titlul executoriu nr. 3202/30.05.2012 a mai rămas neachitata suma de 193.185 lei, din care aferenta Deciziei de impunere nr. 145-F-TR/17.04.2012 suma de 12.814 lei.
Celelalte titluri executorii care au stat la baza Procesului-verbal de sechestru
pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013 au avut la baza titlurile de creanța, după
cum urmează:
Titlul executoriu nr. 8031/12.12.2011 - Declarația model 112, depusa de către contestatoare sub nr._-20/09.12.2011, cu termen de plata in 25.11.2011;
Titlul executoriu nr. 8380/29.12.2011 - Declarația model 100, depusa de către contestatoare, on-line, sub nr. INTERNT-57/23.12.2011, cu termen de plata 25.12.2011;
Titlul executoriu nr. 572/30.01.2012 - Declarația model 112, depusa de către contestatoare sub nr._-20/20.01.2012, cu termen de plata 25.01.2012 si Declarația model 100, depusa de către contestatoare, on-line, sub nr. INTERNT-72/25.01.2012, cu termen de plata in 25.01.2012;
Titlul executoriu nr. 1224/29.02.2012- Declarația model 112, depusa de către contestatoare sub nr._-20/23.02.2012, cu termen de plata 25.02.2012 si Declarația model 100, depusa de către contestatoare, on-line, sub nr. INTERNT-81/23.02.2012, cu termen de plata in 25.02.2012;
Titlul executoriu nr. 1923/29.03.2012 - Declarația model 112, depusa de către contestatoare sub nr._-20/19.03.2012, cu termen de plata 25.03.2012, Declarația model 100, depusa de către contestatoare, sub nr._-20/26.03.2012, cu termen de plata in 25.03.2012 si Sentința penala nr. 193/28.10.2011, transmisa de Tribunalul Teleorman - Judecătoria T. M. prin adresa_ din data de 31.01.2012;
Titlul executoriu nr. 2601/02.05.2012 - Declarația model 112, depusa de către contestatoare sub nr._-2/18.04.2012, cu termen de plata 25.04.2012, Declarația model 100, depusa de către contestatoare, sub nr._-2/23.04.2012, cu termen de plata in 25.04.2012 si Procesul-verbal de contravenție nr._/28.03.2012, confirmat de contribuabil in. 30.03.2012, emis de Serviciul Drumuri Naționale, cu termen de plata in 20.04.2012;
Titlul executoriu nr. 3893/29.06.2012 - Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/22.06.2012, cu termen de plata 25.06.2012 si Declarația model 100, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/22.06.2012, cu termen de plata in 25.06.2012; *
Titlul executoriu nr. 4448/31.07.2012 - Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/16.07.2012, cu termen de plata 25.07.2012, Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/24.07.2012(rectificativa), cu termen de plata 25.07.2012, Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/28.06.2012(rectificativa), cu termen de plata 25.05.2012, si Declarația model 100, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/24.07.2012, cu termen de plata in 25.07.2012;
Titlul executoriu nr. 4986/31.08.2012 - Decizia de calcul accesorii nr. 4120/10.07.2012, cu termen de plata in 20.08.2012, confirmata de catre contestatoare in data de 19.07.2012;
Titlul executoriu nr. 5494/28.09.2012 - Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/17.09.2012, cu termen de plata la 25.09.2012, Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/18._( rectificativa), cu termen de plata 25.09.2012, Declarația model 100, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/25.09.2012, cu termen de plata in 25.09.2012 si Declarația model 300, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/25.09.2012, cu termen de plata in 25.09.2012;
Titlul executoriu nr. 6166/31.10.2012 - Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/16.10.2012, cu termen de plata in 25.10.2012;
Titlul executoriu nr. 6947/29.11.2012 - Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/19.11.2012, cu termen de plata in 25.11.2012;
Titlul executoriu nr. 7496/28.12.2012 - Declarația model 112 - depusa de catre contestatoare sub nr._-2/14.08.2012, cu termen de plata in 25.08.2012, Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/25.10.2012, cu termen de plata in 25.09.2012, Declarația model 112, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/14.12.2012.2012, cu termen de plată in 21.12.2012, Decizia de calcul accesorii nr. 5728/10.10.2012, cu termen de plata in 20.11.2012, confirmata de contestatoare in data de 18.10.2012, Declarația model 300, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/16.08.2012, cu termen de plata in 25.08.2012, Declarația model 300, depusa de catre contestatoare sub nr._-2/20.12.2012, cu termen de plata in 21.12.2012, Declarația model 100, depusa de contestatoare sub nr._-2/10.08.2012, cu termen de plata in 25.08.2012; Procesul-verbal de contravenție nr._/25.09.2012, cu termen de plata in 05.11..2012, confirmat de contestatoare in data de 01.10.2012, emis de Serviciul Drumuri Naționale si Decizia de impunere nr. F-TR 363/12.09.2012, confirmata de contestatoare in data de 19.09.2012, cu termen de plata in 20.10.2012, emisa de Activitatea de Inspecție Fiscala.
Referitor la afirmația contestatoarei, potrivit căreia creanțele bugetare care fac obiectul titlurilor executorii in baza cărora a fost instituit Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013, nu sunt certe, lichide si exigibile, fără ca aceasta sa demonstreze afirmația făcuta, precizează ca, in Codul de procedura civila, la art. 662, alin. (2), (3) si (4) este definitiva noțiunea de creanța certa, lichida si exigibila.
Astfel:
-alin. (2):" Creanța este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din însuși titlul executoriu".
alin. (3) ."Creanța este lichida atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține" elementele care permit stabilirea ei".
alin. (4) :"Creanța este exigibila daca obligația debitorului este ajunsa la scadenta sau aceasta este decăzuta din beneficiul termenului de plata ."
Așadar, creanța care face obiectul titlurilor" executorii ce au stat la baza Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013 este fără putința de tăgada:
-certa, pentru ca existenta ei rezulta din însuși titlurile executorii care la rândul lor, au la baza titluri de creanța individualizate in decizii de impunere, declarații fiscale ( model 112, 100 si 300), întocmite si depuse pe propria răspundere de către contestatoare si procese-verbale de contravenție emise de organele abilitate si confirmate de către contestatoare.
-lichida, obiectul creanței constituindu-l impozitele si taxele declarate, pe propria răspundere de către contestatoare, stabilite prin decizii de impunere sau decizii de calcul accesorii de către organul fiscal sau stabilite prin Procese-verbale de contravenție de către organele competente si confirmate de către contestatoare.
-exigibila, pentru ca obligația debitorului este ajunsa la scadenta. După cum au arătat mai sus, titlul executoriu are la baza un titlu de creanța, iar la art. 141, alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, se arata :" Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege."
A arătat că, suma de 826.934 lei, invocată de către contestatoare este valoarea bunurilor imobile care fac obiectul Procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013, stabilita prin Raportul de evaluare nr. 73/04.12.2013, comunicat contestatoarei cu adresa nr._/23.12.2013, si actualizata cu rata inflației, conform Procedurii operaționale privind întocmirea si valorificarea sechestrelor aplicate asupra bunurilor mobile si imobile nr._/20.06.2013, elaborata de A.N.A.F. - Direcția Generala de Reglementare a Colectării Creanțelor Bugetare.
Prin urmare, a apreciat că nu surit motive pentru suspendarea executării silite si nici pentru admiterea contestației depusa de S.C. P. T. S.R.L., întrucât executarea silita se desfășoară pentru o creanța certa, lichida si exigibila si nu are nici o legătura cu faptul invocat de către contestatoare, si anume ca aceasta este supusa, in prezent, unei inspecții fiscale, întrucât așa cum au arătat, Decizia pentru soluționarea contestației împotriva Deciziei de impunere nr. 145 F-TR/17.04.2012 a fost pusa în aplicare, iar celelalte obligații aferente titlurilor in cauza sunt in cea mai mare parte rezultate din declarațiile fiscale întocmite si declarate pe propria răspundere de către contestatoare si din Decizii de calcul accesorii emise de către organul fiscal pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale declarate de către contestatoare, comunicate acesteia si necontestate la momentul respectiv.
Referitor la susținerea contestatoarei privind suspendarea inspecției fiscale menționează următoarele.
La reclamantă au fost efectuate o inspecție fiscala parțiala si o inspecție fiscala {generala astfel:
Inspecția fiscala generala efectuata in perioada 16.03._12 pentru care s-a emis Decizia de impunere nr. F-TR 145/17.04.2012 si Raportul de inspecție fiscala nr. F-TR 139/13.04.2012, ^pentru suma de 1.207.740 lei, reprezentând:
- impozit pe profit - 729.948 lei
-TVA-137.623 lei
- accesorii - 340.169 lei.
În conformitate cu prevederile art.108, alin.(1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,, organele de inspecție fiscala au sesizat organele de urmărire penala in legătura cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale si care ar putea întruni elemente constitutive ale "unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penala, întocmind si transmițând către P. de pe lângă Tribunalul Teleorman sesizarea penala nr. 2137/12.04.2012.
Împotriva Deciziei de impunere nr. F-TR 145/13.04.2012, reclamanta a formulat contestație, înregistrata la AJFP Teleorman sub nr.425/21.05.2012 si nr._/21.05.2012.
Prin Decizia nr.135/25.06.2012, emisa de AJFP Teleorman, Biroul de soluționare a contestațiilor, în conformitate cu prevederile art. 214, alin.(1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, a decis suspendarea soluționării pe fond a contestației formulata, pana la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, procedura administrativa urmând a fi reluata la, încetarea motivelor care au determinat suspendarea, in condițiile legii.
Sesizarea penala nr. 2137/13.04.2012, a fost soluționata definitiv de Tribunalul Teleorman prin Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală nr. 224/P/2012 din 25.04.2013, care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numiților Kefalidis Ioannis și Avgerimakis Dimitrios, fără a se pronunța, așa cum eronat afirma contestatorul, daca reclamanta datorează sau nu către bugetul statului sumele suplimentare de plata stabilite prin decizia de impunere nr. F-TR 145/17.04.2012.
Ordonanța mai sus menționată se refera deci la caracterul penal al faptelor si nu asupra fondului, aspect care face obiectul soluționării contestației.
Prin Decizia nr.129/24.07.2013 emisa de D.G.F.P.Teleorman, Biroul de soluționare a contestațiilor, a decis desființarea Deciziei de impunere nr. F-TR 145/13.04.2014 pentru sumele in cuantum total de 1.137.885, AIF Teleorman, urmând ca in termen de 30 zile de la data comunicării sa întocmească un nou act administrativ fiscal, care va viza strict aceeași perioada si același obiect al contestației pentru care s-a emis decizia si care va putea fi contestat potrivit legii.
Astfel, având in vedere Decizia nr. 129/24.07.2013, inspecția fiscala a fost programata sa înceapă in data de 09.08.2013.
Urmare deplasării echipei de inspecție fiscala la sediul social al reclamantei, întrucât nu s-au pus la dispoziție documentele financiar contabile, iar administratorul societății prin avocații săi au comunicat telefonic ca nu sunt de acord cu reluarea inspecției fiscale, s-a întocmit procesul verbal nr. 84/14.08.2013 și invitația-somație nr.83/14.08.2013 prin care administratorul societății a fost invitat la sediul AJFP Teleorman in data de 16.09.2013, în vederea efectuării inspecției fiscale.
De asemenea, prin adresa nr. 79/02.09.2013, administratorul societății, numitul Kefalidis Ioannis comunica faptul ca efectuarea unei noi inspecții fiscale este inadmisibila.
Prin adresa nr. 87/19.09.2013, administratorul societății, numitul Avgerimakis Dimitrios, a solicitat suspendarea inspecției fiscale, întrucât contabilul sef al societății se afla in concediu de odihna, suspendare" aprobata de conducătorul activității de inspecție fiscala.
Inspecția fiscala a fost reluata la data de 25.11.2013 si suspendata la data de 27.11.2013, conform prevederilor art. 2, lit.j) din OPANAF nr. 467/2013.
Urmare constatărilor inspecției fiscale generale menționate mai sus, s-a întocmit decizia de reverificare nr. 5/27.04.2012 pentru reverificarea perioadei 01.01._10, conform art. 105, alin.( 3) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, spețele si constatările influențând și TVA din perioada 01.01._10.
In urma inspecției fiscale parțiale efectuate in perioada 03.09-07.09.2012, a Deciziei de reverificare nr. 5/27.04.2012 și a avizului de inspecție fiscala nr. F-TR,nr. 9/02.05.2012, s-a emis Decizia de impunere nr. F-TR 363/12.09.2012 pentru suma de 105.405 lei, reprezentând TVA si suma de 77.838 lei reprezentând accesorii.
In conformitate cu prevederile art.108, alin.(1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, organele de inspecție fiscala au sesizat organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale si care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, in condițiile prevăzute de legea penala, întocmind si transmițând catre P. de pe langa Tribunalul Teleorman sesizarea penala nr. 2137/12.09.2012.
Împotriva Deciziei de impunere nr. 363/12.09.2012, s-a formulat contestație
înregistrata sub la D.G.F.P.Teleorman sub nr._ bis/12.10.2012 .
Astfel, prin Decizia nr. 239/14.11.2012, emisa de D.G.F.P.Teleorman, Biroul de soluționare a contestațiilor, in conformitate cu prevederile art. 214, alin.(1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, a suspendat soluționarea pe fond a contestației formulată, până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penala, procedura administrativa urmând a fi reluata la încetarea motivelor care au determinat suspendarea, in condițiile legii.
P. in acest moment, deși s-au adresat solicitări catre P. de pe langa Tribunalul Teleorman să se comunice stadiul soluționării sesizării penale nr. 2137/12.09.2012, nu s-au primit informații cu privire la modul de soluționare a sesizării.
În conformitate cu prevederile art.2, lit. j) din Ordinul nr. 467/2013 privind condițiile si modalitățile de suspendare a inspecției fiscale, inspecția fiscala poate fi suspendata pentru soluționarea contestației formulate împotriva unui act administrativ fiscal emis anterior, pentru același contribuabil, care poate influenta rezultatele inspecției fiscale aflate in derulare.
Modul de soluționare al contestației formulate împotriva Deciziei de impunere nr. 363/12.09.2012 influențează rezultatele inspecției fiscale aflate in derulare, astfel încât organele de inspecție au propus suspendarea inspecției fiscale, propunere aprobata de conducătorul activității de inspecție fiscala, inspecția urmând sa se reia după data comunicării deciziei privind soluționarea contestației, conform prevederilor art 5, lit. j) din ordinul nr. 467/2013.
Menționează că, la ., a mai fost inițiata o inspecție fiscala parțiala, pentru soluționarea decontului de TVA cu suma negativa cu opțiune de rambursare aferent lunii martie 2013 nr. INTERNT -_-2012/24.02.2012.
Inspecția fiscala nu s-au putut efectua, datorita refuzului contribuabilului de a
prezenta documentele financiar contabile, astfel încât echipa de inspecție a procedat
la întocmirea si înaintarea sesizării penale nr. 176/11.01.2013 către P. de pe
lingă Judecătoria T. M., iar inspecția fiscala parțiala a fost suspendata
pentru soluționarea sesizării penale.
In consecință, față de cele menționate mai sus, solicită respingerea ca neîntemeiata a contestației la executare formulata de către reclamanta si menținerea ca legale si temeinice a tuturor actelor de executare silita efectuate in cauza de față, a procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile din data de 13.02.2014, in dosarul de executare nr. 1011/13.02.2014, emis de către AJFP Teleorman-Colectare Contribuabili Mijlocii- Serviciul executare silita.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 din Codul de procedura civila si pe actele normative invocate.
A solicitat judecarea si conform art. 411 alin. (1), pct. 2 din Codul de procedura civila.
A anexat în copie conformă cu originalul: procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 1011/13.02.2013; titlul executoriu nr. 3202/30.05.2012 cu sume inițiale; Titlurile executorii nr. 8031/12.12.2011, 572/30.01.2012, 1224/29.02.2012, 1923/29.03.2012, 3202/30.05.2012, 3893/29.06.2012, 4448/31.07.2012, 5494/28.09.2012, 6166/31.10.2012, 7496/28.12.2012, cu sume ramase neachitate la dată prezentei; anunțul privind vânzarea la licitație a bunurilor imobile nr._/26.03.2014, procesul verbal de licitație nr._/15.04.2014, adresa nr._/23.12.2013 a AJFP Teleorman – Colectare Contribuabili Mijlocii, prin care s-a comunicat contribuabilului, raportul de evaluare nr. 73/04.12.2013 și confirmarea de primire, referat pentru actualizarea valorii bunurilor imobile evaluate prin raportul de evaluare nr. 73/04.12.2013, cu indicele de inflație, adresa nr._/26.03.2014 prin care se comunică contribuabilului anunțul privind vânzarea la licitație a bunurilor imobile nr._/26.03.2014.
Prin sentința civilă nr. 459/_ , Judecătoria T. M. a admis contestația la executare silită formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală Teleorman, împotriva executării silite imobiliare pornite de Agenția Națională de Administrare Fiscală Teleorman în dosarul de executare nr._/26.03.2014.; a anulat ca nelegale formele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr._/26.03.2014 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală Teleorman.; a luat act că, nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut din analiza materialului probator administrat în cauză că, actele de executare silită au fost întocmite cu nerespectare dispozițiilor legale prev. de art. 144, 145 și 148 Cod procedură fiscală.
Astfel, în executarea silită care își desfășura cursul, în lipsa suspendării, trebuia ca în conformitate cu art. 144 Cod procedură fiscală, în toate actele de executare silită întocmite și comunicate debitorului să se indice titlul executoriu și să se arate natura și cuantumul debitului ce fac obiectul executării silite, mențiuni care nu le regăsesc în nici un act de executare.
Nu există îndeplinite nici obligațiile prevăzut la art. 145 Cod procedură fiscală, dosarul de executare necuprinzând somația ca act de executare.
Intimata conform art. 148 alin. 4 lit. b Cod procedură fiscală trebuia să constate încetată executarea silită pentru titlurile desființate prin decizia 129, însă s-a continuat executarea, iar contribuabilul se află în necunoștință de cauză cu privire la care anume titluri, pentru ce sume și care este natura lor, în baza căror acte s-a trecut la vânzarea silită imobiliară.
Pentru aceste considerente instanța de fond a constat nelegalitatea actelor de executare și având în vedere atât dispozițiile legale mai sus citate, cât și disp. art. 172 – 173 Cod procedură fiscală a admis contestația și a dispus anularea formelor de executare silită.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, apelantul intimat AJFP Teleorman solicitând, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate cu consecința respingerii contestației la executare .
Criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie a arătat că, procedura execuțională în cauză este legală având în vedere următoarele considerente:
În mod eronat instanța de fond a admis contestația la executare, deoarece nu sunt motive de anulare a formelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr._/26.03.2014, întrucât: - executarea silită s-a desfășurat pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă; numai suma de 12.814 lei din titlul executoriu nr. 3202/30.05.2012, și implicit din procesul verbal de sechestru nr.1011/13.02.2013 provine din Decizia de impunere nr.,F-TR 145/17.04.2012, după ce a fost pusă în aplicare Decizia nr.129 de soluționare a contestației împotriva acesteia; obligațiile din celelalte titluri executorii rămase neachitate, care fac obiectul procsului-verbal de sechestru nr.1011/13.02.2013 și pentru care s-a emis anunțul de vânzare nr._/26.03.2014, provin în cea mai mare parte din obligații declarate prin declarațiile model 100,112 și 300 depuse de intimata contestatoare; procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.1011/13.02.2013 a fost semnat de către intimata contestatoare prin reprezentantul său legal și nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege de către acesta ; titlurile executorii și somațiile care au făcut obiectul procesului-verbal de sechestru nr.1011/13.02.2013 au fost confirmate de primire și nu au fost contestate de către intimata contestatoare, cu excepția titlului executoriu nr.2601/02.05.2012 și titlul executoriu nr.3202/30.05.2012 care au făcut obiectul dosarului_, iar prin sentința nr.1015/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria T. M. s-a constatat că aceasta a renunțat la judecarea contestației la executare; bunurile mobile care fac obiectul procesului-verbal de sechestru nr.1011/13._ și care au făcut obiectul anunțului de vânzare nr._/26.03.2014 au fost evaluate conform raportului de evaluare nr.73/04.12.2013, comunicate intimatei contestatoare prin adresa nr._/23.12.2013, valoarea din raportul de evaluare a fost actualizată cu rata inflației conform procedurii operaționale privind întocmirea și valorificarea sechestrelor aplicate asupra bunurilor mobile și imobile nr._/20.06.2013 elaborată de ANAF-Direcția Generală de Reglementare a Colectării Creanțelor Bugetare; publicitatea vânzării bunurilor imobile la licitație a fost realizată cu respectarea prevederilor art.162 alin.(2) din OG nr.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele C. .
În cursul cercetării judecătorești a apelului nu au fost administrate probe noi.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată apelul ca fiind neîntemeiat pentru următoarele considerente.
Prin procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile încheiat de Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii încheiat la data de_ , s-a procedat la sechestrarea mai multor imobile aparținând intimatei contestatoare pentru stingerea creanțelor fiscale în sumă de 2.501.806 lei, proces verbal care a avut la bază mai multe titluri executorii – fila 104- 108 dosar fond.
Prin decizia nr. 129/_ emisă de DGFP Teleorman o patre din titlurile executorii avute în vedere la întocmirea procesului verbal de sechestru menționat au fost anulate, făcându-se totodată mențiunea ca, în 30 zile de la data comunicării și luării la cunoștiință, AFP Teleorman să întocmească un nou act administrativ fiscal care să vizeze acceiași perioadă și același obiect al contestației pentru care s-a emis decizia și care va putea fi contestat potrivit legii. La punctul 10 din decizia menționată s-a dispus ca în ceea ce privește sechestrul asigurător și alte măsuri de indisponibilizare să fie transmise documentele către AFP Contribuabili Mijlocii filele 33 – 65 dosar fond.
Urmare deciziei emise, AFP Teleorman a procedat la efectuarea unui nou control fiscal care nu s - a finalizat cu emiterea unui titlu de creanță care, conform art. 144 CPF, ar fi devenit titlu executoriu, la data scadenței, dacă nu ar fi fost contestat, întrucât organele inspecției fiscale au propus suspendarea inspecției.
În aceste condiții Tribunalul constată că, deși AFP Contribuabili Mijlocii, potrivit deciziei nr. 129/_ , nu a emis un nou titlu de creanță, cu privire la suma datorată de intimata contestatoare, apelanta intimată a continuat executarea silită în baza procesului verbal de sechestru emis anterior deciziei nr. 129, în condițiile în care suma menționată în acesta nu mai este de actualitate fiind anulată parțial .
Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut că, procesul verbal nr._/_ , emis în baza procesului verbal de sechestru anterior, este nelegal dispunând în consecință.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul în raport de disp. art. 480 C. proc. civ. va respinge ca nefondat apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta-intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, cu sediul în A., ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 687 din data de 29 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimata-contestatoare S.C. P. T. S.R.L. cu sediul în T. M.. ., județul Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. M. A. L. N. Bînciu E.
Red. V.M. 02.03.2015
Th.red. B.E. 13.03.2015/4 ex.
D.f._
J.f. F. N.
.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 132/2015. Tribunalul TELEORMAN | Pretenţii. Decizia nr. 126/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
