Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 26/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 695/740/2013/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 26
-RECURS-
Ședința publică de la 13 februarie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte - V. M.
Judecător - R. G.
Judecător - E. E. E.
Grefier - Bînciu E.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă R. E., cu domiciliul în ., împotriva încheierii civile din data de 24 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații-pârâți R. D., cu domiciliul în comuna Furculești, . și B. N. Public S. D. cu sediul în A., . obiect – constatare nulitate act juridic .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, recurenta-reclamantă R. E. fiind reprezentată de avocat P. M. S., cf. împuternicirii avocațiale nr._ aflată la dosar fila 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. (4) Cod Procedură Civilă raportat la art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și nici probe de administrat, tribunalul, deschide dezbaterile asupra fondului.
Apărătorul ales al recurentei-reclamante, avocat P. M. S. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris. Sentința instanței de fond prin care s-a respins cererea de lămurire dispozitiv este netemeinică și nelegală pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs.
Apreciază că instanța de fond prin dispozitivul hotărârii este confuză, deoarece se dispune anularea în parte a contractului, în ceea ce privește cota de 5/8 din bunurile imobile, fără a se preciza care sunt acestea.
Consideră că se impune lămurirea dispozitivului în sensul că se anulează în parte contractul, în ceea ce privește cota de 5/8 numai din locuința și întreg terenul ( nu 5/8) aferent construcției.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere susținerile recurentei prin apărător, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2014 în dosar nr._ 13 al Judecătoriei A., reclamanta R. E. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 4437 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul sus-menționat, în temeiul dispozițiilor art. 281/1 C. proc. Civ.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin acțiunea civilă ce a format obiectul dosarului nr._ 13, a solicitat în contradictoriu cu pârâta R. D., să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1772 din 29 aprilie 1997 la B. N. Public S. D. iar prin sentința civilă nr. 4437 din data de 03 decembrie 2013 instanța de fond a dispus admiterea în parte a acțiunii și anularea în parte a actului juridic, în ceea ce privește cota de 5/8 din bunurile imobile. Or, față de soluția pronunțată de instanță se impun lămuriri cu privire la interesul și întinderea dispozitivului sentinței, având în vedere că soțul său R. G., fără acordul său a vândut pârâtei R. D. și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei de la numitul R. I., prin contractul de vânzare cumpărare nr. 6011 din 30 aprilie 1933.
Așa fiind, apreciază că dispozitivului hotărârii trebuie lămurit în sensul de a se dispune anularea în parte a contractului arătat anterior în ceea ce privește cota de 5/8 numai din locuința din pământ bătut învelită cu țiglă, compusă din două camere, antreu și o anexă din pământ bătut învelită cu țiglă, ocupând o suprafață totală de zidărie de 80 mp. și întreg terenul (nu doar 5/8), aferent construcției în suprafață de 961 mp. Soțul său, putea să înstrăineze numitei R. D., numai cota de 3/8 din casa de locuit și anexe, acesta fiind bun propriu al acestuia, moștenire de la mama sa R. I., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 353 din 09 aprilie 1993.
Prin încheierea pronunțată în Camera de consiliu din data de 24 iunie 2014 Judecătoria A. a respins cererea având ca obiect lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 4437 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr._ 13, formulată de reclamanta R. E. în contradictoriu cu pârâții R. D. și B. N. Public S. D., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 2811 alin. (1) Cod procedură civilă de la 1885, aplicabil în cauză, în situația „ în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice”. Această cale procedurală este menită să clarifice anumite nelămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului unei hotărâri judecătorești ori să înlăture eventuale dispoziții potrivnice, iar în aplicarea acestor prevederi legale nu se poate modifica soluția de fond pronunțată de instanță, situație ce putea deveni incidentă doar în urma exercitării eventualelor căi de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii al cărei dispozitiv necesită lămuriri.
Solicitarea reclamantei de a se lămuri dispozitivul, în sensul de a se anula în parte contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1772 din 29 aprilie 1997 la B. N. Public S. D., în ceea ce privește cota de 5/8 numai din locuința din pământ bătut învelită cu țiglă, compusă din două camere, antreu și o anexă din pământ bătut învelită cu țiglă, ocupând o suprafață totală de zidărie de 80 mp. și întreg terenul (nu doar 5/8), aferent construcției în suprafață de 961 m.p., echivalează cu o modificare a sentinței civile nr. 4437 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ 13, limitele învestirii fiind astfel depășite.
Potrivit conținutului dispozitivului sentinței amintite s-a dispus anularea în parte a contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1772 din 29 aprilie 1997 la B. N. Public S. D., în ceea ce privește cota de 5/8 din bunurile imobile, făcându-se astfel referire la ambele imobile, nefiind cazul unei neconcordanțe de interpretare a conținutului dispozitivului determinată de caracterul lacunar al acestuia sau de imprecizia termenilor folosiți. În atare condiții, s-a apreciat că dispozitivul hotărârii este suficient de clar și nu este susceptibil de a genera dificultăți la momentul punerii în executare.
Mai mult, reține prima instanță, această procedură poate fi folosită numai atunci când exista contradicții în cadrul dispozitivului, iar nu și atunci când se invocă existența unor contradicții între dispozitiv și considerente, cum este cazul de față. Or, o astfel de contradicție, dacă există, poate fi invocată numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Față de aceste considerente, cererea reclamantei de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 4437 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ 13 a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria A. la data de 24.06.2014 a declarat recurs la 11.11.2014 reclamanta R. E., care a apreciat încheierea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului a arătat că, în dispozitivul sentinței atacate s-a menționat anularea în parte a contractului autentificat sub nr. 1772 din 29.04.1994 de BNP D. S. în ceea ce privește cota de 5/8 din bunurile imobile, fără a se preciza care sunt acestea. Cum prin acest contract, soțul său, R. G. a vândut, fără acordul său, numitei R. D. bunurile comune dobândite împreună în timpul căsătoriei, și anume cota de 5/8 din locuința și anexe precum și întreg terenul aferent construcției, imobile situate în Furculești, față de soluția menționată în dispozitiv, se impune lămurirea acestuia în sensul anulării în parte a contractului în ceea ce privește cota de 5/8 din locuință și anexe precum și întreg terenul aferent construcției( iar nu 5/8).
În drept a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și 304/1 C. proc. Civ.
Nu s-au formulat alte cereri și nu s-au depus înscrisuri noi în recurs.
Analizând recursul declarat în raport de motivele formulate și față de prevederile art. 304/1 C. proc. Civ. de la 1885, aplicabil în cauză în raport de dispozițiile art. 27 Noul C. proc. Civ și art. 3 din Legea 76/2012, Tribunalul constată că acesta este nefondat, urmând să-l respingă pentru considerentele ce se vor succede:
Normele de procedură instituite de art. 2811 C. proc. civ., permit instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau să înlăture dispozițiile potrivnice din cuprinsul dispozitivului, atunci când redactarea dispozitivului hotărârii nu este suficient de clară și explicită sau conține dispoziții potrivnice.
Așa cum corect a reținut și judecătorul de la fond, această lămurire nu reprezintă însă o modificare a fondului dreptului substanțial dedus judecății.
În speța de față, prin acțiunea înregistrată la 25.01.2013 la Judecătoria A., reclamanta R. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta R. D., constatarea nulității actului de vânzare cumpărare încheiat la data de 29 aprilie 1997 între soțul său R. G., decedat, și pârâta R. D., act autentificat de BNP D. S.. Potrivit acestui act juridic, R. G. vinde fiicei sale, R. D. o locuință din pământ bătut și anexe precum și curtea aferentă construcțiilor, imobile aflate în . act s-a specificat că imobilele au fost dobândite de vânzător prin actul autentic nr. 6011/1993. Conform acestui ultim act, R. G., căsătorit cu reclamanta R. E., a dobândit cota de 5/8 din locuință și anexe precum și întreg terenul aferent construcției, prin vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, de la autorul său, R. I., făcându-se mențiune că diferența de 3/8 din locuință și anexe aparține cumpărătorului R. G., dobândită prin moștenire.
Prin sentința civilă nr. 4437 din 03.12.2013 Judecătoria A. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R. E. și a dispus anularea în parte a contractului autentificat de BNP D. S., sub nr. 1772/29.04.1997, în ceea ce privește cota de 5/8 din bunurile imobile.
Prin urmare, motivul de recurs formulat de reclamantă în sensul că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii este nefondat, prin cererea de lămurire promovată reclamanta urmărind să modifice fondul dreptului substanțial asupra căruia instanța s-a pronunțat în mod definitiv, lucru ce nu este posibil pe calea procedurii instituite de art. 281/1 C. proc. Civ., ci doar prin intermediul căii de atac de reformare, reglementată de lege la aceea dată, respectiv recursul. Or, niciuna din părți nu a înțeles să promoveze o astfel de cale de atac, hotărârea devenind irevocabilă și intrată astfel în puterea lucrului judecat.
Constatând, totodată, că nu sunt motive de ordine publică pe care instanța să le invoce din oficiu, în raport de prevederile art. 304/1 C. proc civ. de la 1885 și față de considerentele expuse, Tribunalul, în baza art. 312 alin. 1 C. proc. Civ. de la 1885 va respinge recursul declarat de reclamanta R. E. împotriva încheierii dată în Camera de consiliu din data de 24 iunie 2014 de Judecătoria A. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă R. E., cu domiciliul în ., împotriva încheierii civile din data de 24 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații-pârâți R. D., cu domiciliul în comuna Furculești, . și B. N. Public S. D. cu sediul în A., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 februarie 2015.
Președinte, Judecător Judecător, Grefier,
V. M. R. G. E. E. E. Bînciu E.
Red. R.G./ 13.03.2015
Th.red. B.E./04.05.2015/2 ex.
D.f._ 13
J.f. P. S. E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 126/2015. Tribunalul TELEORMAN | Fond funciar. Decizia nr. 34/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
