Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul TELEORMAN
Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 2297/329/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 41
APEL
Ședința publică de la 21 ianuarie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – R. G.
Judecător – G. P.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelantul-pârât B. M., cu domiciliul în comuna S. V., . Teleorman împotriva sentinței civile nr. 826 din 12 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. L. E., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat B.-G. Elly- M. în București, .. 27, ., ., având ca obiect – ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-pârât B. M., asistat de avocat S. E. F. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015 pe care o depune în ședință publică și intimata-reclamantă B. L. E., reprezentată de avocat B.-G. Elly- M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015 pe care o depune în ședință publică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, achitată cu chitanța . nr._ din 19.01.2015 emisă de Primăria comunei S. V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Avocat S. E. F. pentru apelantul-pârât B. M., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în dovedirea faptului că boala de care suferă intimata nu este dobândită în timpul căsătoriei și depune în acest sens la dosarul cauzei adresa nr. 165/24.04.2014 emisă de Școala Gimnazială S. V..
Avocat B.-G. Elly pentru intimata-reclamantă B. L. E., arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri, însă apreciază că aceasta nu este relevantă în cauză.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile art. 258 raportat la art. 482 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apelantul-pârât B. M. și față de împrejurarea că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului.
Avocat S. E. F. pentru apelantul-pârât B. M., având cuvântul, solicită admiterea apelului și anularea sentinței civile pronunțată de Judecătoria T. M. și pe fondul cauzei respingerea acțiunii formulată de reclamantă. Arată că instanța de fond a procedat la judecarea cauzei la termenul din data de 12.12.2014 deși apărătorul ales al pârâtului formulase cerere de amânare a cauzei.
Mai arată, în susținerea apelului că, instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 259 Cod procedură civilă, referitoare la revenirea asupra probelor încuviințate, teza a doua din acest text de lege prevede că instanța poate reveni asupra probelor încuviințate numai după ce această împrejurare a fost pusă în discuția părților, ceea ce nu s-a întâmplat. Susține că prin proba cu cei doi martori încuviințată dorea să dovedească faptul că intimata lucra și că cei doi erau despărțiți de 18 luni. De asemenea mai precizează că la dosarul cauzei există dovada că activitatea PFA-ului deținut de intimată a fost încetată în luna decembrie 2014.
Mai susține, avocatul apelantului-pârât că, boala de care suferă intimata-reclamantă B. L. E. nu este dobândită în timpul căsătoriei iar prin înscrisul depus la acest termen a făcut dovada că intimata este bolnavă încă din anul 1981. Concluzionând, solicită admiterea apelului și precizează că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Avocat B.-G. Elly pentru intimata-reclamantă B. L. E., având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile pronunțate de instanța de fond. Arată că, cererea de ordonanță președințială a fost introdusă la data de 06.10.2014, iar hotărârea a fost pronunțată după două luni în data de 12.12.2014 când instanța în mod legal a admis cererea.
Referitor la apelul formulat în ceea ce privește nemulțumirea apelantului că nu a fost administrată proba cu cei doi martori, arată că această probă este inadmisibilă în procedura specială a ordonanței președințiale.
Susține, intimata-reclamantă prin avocat, că a făcut dovada stării de boală, a calității de soț, că nu realizează venituri iar instanța în mod legal a revenit asupra probei cu martori solicitată de părât. Mai arată, că avocatul apelantului avea întradevăr cerere de amânare însă termenul de judecată a fost acordat la solicitarea sa și dacă nu s-a putut prezenta avea obligația să își asigure substituirea.
Avocat B.-G. Elly pentru intimata-reclamantă B. L. E., cu privire la susținerile apelantului că boala intimatei nu este dobândită în timpul căsătoriei, apreciază că acestea nu au relevanță în cauză și arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale prevăzute de dispozițiile art. 996 și următoarele Cod procedură civilă, motive pentru care solicită respingerea apelului.
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL:
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ din 6 octombrie 2014, reclamanta B. L. E., domiciliată în T. M., județul Teleorman,a chemat în judecată pe pârâtul B. M., domiciliat în comuna S. V., . Teleorman, solicitând instanței ca, pe calea ordonanței președințiale să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în cuantum de cel mult jumătate din veniturile actuale ale acestuia până la soluționarea definitivă a dosarului nr._, ce are ca obiect divorț și cereri accesorii privind despăgubire partaj bunuri comune, pensie întreținere major.
În motivarea cererii reclamanta a arătat în esență că are pe rol dosarul nr._ având ca obiect divorț și cereri accesorii privind despăgubire, partaj bunuri comune, pensie întreținere major, din luna mai 2013 soțul său, pârâtul, nu i-a mai permis accesul la domiciliul conjugal din . că, de peste 20 de ani este diagnosticată cu ciroză hepatică stadiul IV, în prezent fiind Internată la Institutul Clinic Fundeni; din acest motiv are nevoie de bani pentru a-și acoperi nevoile zilnice de hrană, medicamente, consulturi medicale, transporturi, etc.
A mai arătat reclamanta că deși are o meserie, fiind coafeză, nu mai poate munci din cauza afecțiunilor de care suferă, așa încât, fiind vădită stare de nevoie din cauza stării de sănătate și nerealizând venituri a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale în sensul de a fi obligat pârâtul la plata unei pensii de întreținere pentru ea în cuantum de cel mult jumătate din veniturile actuale ale acestuia, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ ce are ca obiect divorț și cereri accesorii privind despăgubire partaj bunuri comune, pensie întreținere major.
În susținerea cererii reclamanta a depus la dosar în copii xerox: foaie de observație clinică generală, certificat de căsătorie, CI reclamantă, CI pârât, adeverință de venituri, declarație privind venitul estimat pe anul 2014, scrisori medicale, bilet de externare, bilet de ieșire din spital, bonuri fiscale (filele 6-19 dosar).
Asupra cererii reclamantei s-a formulat întâmpinare de către pârât prin care a solicitat respingerea acesteia întrucât reclamanta este suferindă încă din copilărie, în prezent realizează venituri și nu este dovedită urgența, dat fiind că sunt separați în fapt de mai mult de 18 luni, urmare a comportamentului indecent al reclamantei.
La termenul de judecată din 14 noiembrie 2014, instanța a încuviințat pentru pârât, la solicitarea acestuia, proba cu martorii și înscrisuri, Ulterior, față de dovezile depuse, respectiv adeverințe privind veniturile atât ale pârâtului cât și ale reclamantei, judecătorul fondului a revenit asupra probei testimoniale încuviințate, respingând-o ca nemaifiind utilă soluționării cauzei.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că, așa cum a reieșit din biletul de ieșire din spital din 3.10.2014, se confruntă în prezent cu o nouă afecțiune encefalopatie hepatică, fiind programată pentru CT și IRM în 21.11.2014, recomandându-i-se intervenția chirurgicală. În prezent starea de sănătate îi este agravată, motiv pentru care a suferit internări frecvente în spital. Pentru tratamentul bolilor de care suferă dar și pentru a putea trăi are nevoie de bani iar obligația de întreținere îi revine soțului ei.
A depus la dosar în copii, următoarele înscrisuri: bilet de ieșire din spital din 23.09.2014, adeverință 1661/2014 eliberată de Institutul Fundeni-Centrul de Transplant Hepatic, certificat de grefă din care reiese că are pe rol dosarul nr._ - obiect divorț și cereri accesorii privind despăgubire, partaj bunuri comune, pensie întreținere major, bonuri fiscale, planșe fotografice; decizia nr.1 din 15.10.2014 emisă de B. L. E. Întreprindere Individuală și rezoluția 5744 din 9.12.2014 prin care s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunilor privind suspendarea activității firmei de la 8.12.2014 până la 8.12.2017, declarație de martor C. D. din dosar nr._ .
Prin sentința civilă nr. 826 din 12 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria T. M. s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta B. L. E. și s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 600 lei cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, 6 octombrie 2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ ce are ca obiect divorț, despăgubire, partaj bunuri comune, pensie întreținere major.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit prevederilor art.996 C.pr.civ., atunci când în favoarea reclamantului există aparența de drept, instanța de judecată va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prin urmare, condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt: urgența, care trebuie apreciată în raport de circumstanțele obiective ale cauzei; caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului .
Față de probatoriul administrat și susținerile părților, judecătorul de la fond a apreciat că este îndeplinită condiția urgenței, față de starea medicală în care se află reclamanta, suferindă de o boală gravă care o face inaptă de a muncii, fiind diagnosticată cu ciroză hepatică.
Din adeverința eliberată de ANAF Teleorman s-a reținut că reclamanta a realizat un venit impozabil de doar 50 lei, venitul fiind total insuficient pentru întreținerea acesteia și aplicarea tratamentului specific bolilor de care aceasta suferă.
Așa cum rezultă din încheierea din 4.06.2014 a Judecătoriei T. M., pronunțată în dosar nr._, prin care reclamanta a fost scutită de plata taxei de timbru, în anul 2014 aceasta a realizat un venit de 50 lei, fiind suferindă de o boală incurabilă care necesită tratament adecvat și controale permanente la medicul de specialitate.
Totodată, din biletul de ieșire din spital eliberat la 3.10.2014 a rezultat că reclamanta a suferit mai multe investigații medicale, a fost supusă unor tratamente medicale, i s-au recomandat controale periodice.
Cât privește caracterul vremelnic al măsurii, instanța de fond a arătat că acesta decurge din însăși petitul cereri, acela de obligare a pârâtului la plata unei pensii de întreținere până la soluționarea definitivă a dosarului nr._, având ca obiect divorț și cereri accesorii.
Și cerința neprejudecăriii fondului a fost apreciată ca îndeplinită avându-se în vedere faptul că ordonanța președințială poate fi cerută chiar și când există judecată asupra fondului, acestea fiind părți în dosar nr._, în principiu existând obligația de întreținere între soți.
În consecință, s-a reținut că reclamanta a făcut dovada stării de nevoie în care se află, din actele medicale și adeverințele de venituri coroborate cu rezoluția 5744 din 9.12.2014 prin care s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunilor privind suspendarea activității firmei de la 8.12.2014 până la 8.12.2017, reținându-se că starea de boală a reclamantei o face inaptă de a munci și are nevoie de întreținere pentru a se hrăni, îmbrăca, trata.
De asemenea, s-a apreciat că s-a făcut dovada faptului că pârâtul obține venituri de 2491 lei lunar (conform înscrisului aflat la fila 70 dosar), iar față de starea de nevoie a reclamantei și mijloacele pârâtului, acțiunea este întemeiată
Așa fiind, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale și față de disp.art.516 C.civ., conform cărora obligația de întreținere există între soț și soție, disp.art.513 C.civ., art.524 C.civ. și art.527 – 528 C.civ., instanța de fond a apreciat ca întemeiată cererea reclamantei și a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantei 600 lei pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, 6 octombrie 2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ ce are ca obiect divorț și cereri accesorii privind despăgubire partaj bunuri comune, pensie întreținere major.
Împotriva sentinței civile nr. 826 din 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria T. M. a declarat apel în termen legal pârâtul B. M., care a apreciat hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului a arătat că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare prin aceea că, instanța de fond a procedat la judecarea cauzei în condițiile în care, pentru termenul de judecată din 12.12.2014 exista o cerere motivată a apărătorului său iar la termenul anterior i-a fost încuviințată proba cu martori. Instanța a revenit nelegal asupra acestei probe, respingând-o, fără a pune în discuția părților o asemenea situație.
A menționat apelantul că boala de care suferă reclamanta nu a fost dobândită în timpul căsătoriei, fiind o boală veche, din copilărie și față de aspectul că reclamanta realizează venituri, având un salon de frizerie coafură în mun. T. M., este despărțit în fapt de aceasta de mai mult de 18 luni, datorită relațiilor de concubinaj în care aceasta se afla, nu datorează pensie de întreținere acesteia.
În drept a invocat prevederile art. 466 C. proc. Civ.
S-a anexat la dosar răspunsul dat de Școala Gimnazială S. V. cu nr. 165 din 24.04.2014, conform căruia anul școlar 1981-1982 a fost amânat medical de reclamantă, aceasta suferind de hepatită epidemică și scarlatină.
S-a depus de intimată note de concluzii scrise.
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, față de criticile formulate, constată apelul întemeiat, pentru considerentele ce se vor succede:
Caracterul urgent al măsurii la care se referă art. 996 alin. 1 C. proc. Civ., trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acesteia, și anume în vederea păstrării unui drept care s-a păgubi prin întârziere, prin luarea măsurii să se prevină o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, măsura să conducă la înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Potrivit probatoriului administrat de instanța de fond, intimata reclamantă este suferindă de ciroză hepatică din anul 1996, varice esofagiene și hernie ombilicală. Așa cum rezultă din actele medicale anexate, pentru tratarea bolilor de care suferă, reclamanta a fost internată în unități spitalicești în anul 2005, 2014. Conform biletului de ieșire din spital eliberat la 03.10.2014, în perioada 23.09._14 aceasta a fost internată la Spitalul Clinic Fundeni unde a solicitat o evaluare clinică biologică în vederea stabilirii oportunității înscrierii pe lista de așteptare pentru transplant hepatic.
Potrivit susținerilor apelantului, confirmate de intimată prin cererea de ordonanță părțile sunt despărțite în fapt din mai 2013 iar în aprilie 2014, apelantul a formulat cererea de divorț.
Tot din probatoriu se reține că în anul 2014, intimata reclamantă a obținut un venit declarat din profesii libere, comerciale de 50 lei.
Față de mijloacele de probă administrate, astfel cum au fost evidențiate mai sus, tribunalul apreciază că urgența măsurii nu este justificată, în condițiile în părțile sunt separate în fapt de peste 1 an și jumătate iar boala de care suferă intimata a debutat în 1996. Faptul că în 2014, la bolile deja existente – ciroza hepatică și varice esofagiene, s-a adăugat și o hernie ombilicală ce necesită intervenție chirurgicală nu reclamă admiterea cererii, o atare situație nefiind circumscrisă în prevederile art. 996 alin. 1 C. proc. Civ.
Pe de altă parte, apreciază tribunalul, în speță nu este îndeplinită nici cerința neprejudecării fondului legiferată în alin. 5 teza I al art. 996 C. proc. Civ., în cauză neputându-se stabili aparența de drept invocată de reclamantă fără a tranșa disputa judiciară în favoarea uneia din părți, în raport de prevederile art. 528 C. civ.
Pentru aceste motive, tribunalul, apreciind apelul întemeiat, în baza art. 480 alin. 3 C. proc. Civ. urmează să admită apelul, să schimbe în tot sentința atacată în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-pârât B. M., cu domiciliul în comuna S. V., . Teleorman împotriva sentinței civile nr. 826 din 12 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria T. M., în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. L. E., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat B.-G. Elly- M. în București, .. 27, ., ., sector 5.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că respinge cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.01.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
R. G. G. P. I. M.
Red. R.G./ 23.01.2015
Th.red. I.M. 4 ex./28.01.2015
D.f._, Jud. T. M.
J.f. V. I.
Comunicat 2 ex. .
← Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 805/2015.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
---|