Obligaţie de a face. Decizia nr. 269/2012. Tribunalul TIMIŞ

Decizia nr. 269/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-03-2012 în dosarul nr. 269/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ Nr. 269/A

Ședința publică din 15 martie 2012

Completul compus din:

Președinte: A. A.

Judecător: D. J.

Grefier: A. T.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor civile formulate de apelantul-pârât Al B. K. și de apelantul-reclamant M. Timișoara prin Primar împotriva sentinței civile nr._/10.11.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intervenienta accesorie A. de P. din Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, având ca obiect obligație de a face.

Dată fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 8 martie 2012, când instanța, pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, în baza art. 146 C.proc.civ., raportat la art. 260 C.proc.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 15 martie 2012, când

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr._ /09.07.2010, reclamantul M. Timisoara prin Primar a chemat in judecata pârâtul Al B. K., solicitand obligarea acestuia la aducerea la starea initiala a imobilului din Timisoara, . Tisa, nr. 10-12, județul Timis, in caz de refuz sa fie autorizat reclamantul sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratului, cu cheltuieli de judecata.

In motivare, s-a aratat ca prin procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 173/515/21.09.2009 s-a constatat ca paratul a executat fara autorizatie de construire, in cursul anului 2009, modificari exterioare si interioare la imobilul din Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12, constând în modificarea accesului din exterior, amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului ușii și modificarea scărilor de acces spre mezanin, lucrare executată din beton, încălcându-se astfel dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată și modificată.

Totodată, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 174/516/21.09.2009 s-a constatat executarea de către pârât, în cursul anului 2009, fără autorizație de construire, a devierii coloanelor de instalații sanitare și de încălzire (la exteriorul blocului, pe fațada posterioară), evitând parterul și mezaninul imobilului.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 173/515/21.09.2009 agentul constatator a stabilit o amendă în valoare de 3.000 de lei, conform art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991, actualizată, iar prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 174/516/21.09.2009 o amendă în valoare de 3.000 de lei. Prin aceleași acte de sanctionare i s-a pus în vedere contravenientului să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire, în caz contrar să aducă imobilul la starea inițială, să sisteze imediat lucrările până la data de 21.04.2010, respectiv să aducă coloanele de instalații pe traseul inițial prin imobil până la data de 21.10.2009.

La data de 09.06.2010 a fost intocmit un proces-verbal de constatare la fața locului, in care s-a mentionat că pârâtul încalcă în continuare prevederile Legii nr. 50/1991, neconformându-se dispozițiilor din procesele-verbale identificate mai sus.

Pârâtul a obținut Certificatul de urbanism nr. 834/12.03.2010 și a depus documentația pentru obținerea autorizației de construire înregistrată sub nr. UR2009-_/14.10.2009, iar Primăria Municipiului Timișoara a eliberat Autorizația de construire nr.771/02.06.2010 pentru modificări interioare la spațiul comercial existent, cu aplicarea art. 28 din Legea nr. 50/1991, republicată și actualizată.

Având în vedere toate aceste considerente, titularul actiunii solicita admiterea ei așa cum a fost formulată, ținând seama și de faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 173/515/21.09.2009 nu a fost contestat de către pârât. Procesul-verbal nr. 174/516/21.09.2009 a fost contestat la Judecătoria Timișoara și face obiect al dosarului nr._/325/2009.

Reclamantul face trimitere in motivarea actiunii la prevederile art. 1075 si 1077 C.civ. Prestația de a face este îndatorirea subiectului pasiv de a efectua o lucrare, un serviciu și în general, orice prestație pozitivă în favoarea subiectului activ, cu excepția transmiterii sau constituirii unui drept real. Din această categorie fac parte: prestația vânzătorului de a preda bunul vândut, punerea lucrului închiriat de către locator la dispoziția locatarului, restituirea de către depozitar a lucrului aflat în depozit, demolarea de către cel care execută fără autorizație de construire a construcției astfel edificate.

Pentru realizarea scopului oricărei obligații civile este necesar ca legea sa pună la dispoziția creditorului mijloacele juridice cele mai eficace în vederea realizării dreptului său de creanță prin executarea voluntară sau silită a prestației ce i se datorează. Așadar, obligațiile de a face au drept obiect orice fapt pozitiv al debitorului, cu excepția transferării unui drept real. Prin fapt, se înțelege atât un fapt material cât și un fapt juridic .

In cazul acestei obligații de a face se vizează construcția în cauză, la care s-au efectuat modificări în mod ilegal, neexistând autorizație de construire pentru acestea.

Astfel, în cazul în care debitorul nu execută obligația, creditorul are dreptul de a cere executarea directă, urmărindu-se . aducerea la starea inițială a acestor construcții la care s-au efectuat modificări constructive pentru care nu exista autorizație de construire.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 27, 28 și 32 din Legea nr. 50/1991, republicată, și cele ale art. 274 și 580 ind. 3 C.proc.civ.

In probațiune, reclamantul a anexat dosarului referatul nr. RU2010-358/15.06.2010 al Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara privind sesizarea instanțelor judecătorești conform art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicată, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 173/515/21.09.2009, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 174/516/21.09.2009, procesul-verbal nr. 32/20.10.2009 de afișare a celor doua procese-verbale de contraventie, procesul-verbal de constatare la fata locului din data de 13.04.2010, extras de carte funciara nr._-C1-U6 Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a cartii funciare nr._).

Paratul, legal citat, s-a prezentat la dezbateri prin reprezentant si a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca lipsita de obiect în ceea ce privește obligația de aducere la starea inițială a imobilului in litigiu cu privire la modificările interioare, precum și cu privire la lucrările de modificare a instalațiilor de încălzire și instalațiilor sanitare si ca neîntemeiată cu privire obligația de a aduce la starea inițială imobilul cu privire la modificările exterioare, cu cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele motive:

Paratul este proprietarul imobilului situat în Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. l0-12, astfel cum rezultă din cartea funciară nr._-C1-U6 (provenită din conversia cărții funciare nr. l36254 Timișoara), care este un spațiu comercial compus din 15 încăperi, și nu spațiu comercial ICSM, alimentară, compus din 15 încăperi, cum apare în cartea funciara depusa la dosar de reclamant.

In cursul anului 2009 au fost făcute lucrări de reparație, lucrări în interiorul spațiului, fiind întocmit procesul-verbal nr. 173/515/21.09.2009 prin care a fost amendat în temeiul art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991 cu suma de 3.000 lei pentru „executarea modificărilor interioare și exterioare, în cursul anului 2009, fără autorizație de construire și anume, modificarea accesului din exterior și amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului (ușii), modificarea scărilor de acces spre mezanin - executat din beton.”

Paratul a dorit contestarea acestui proces-verbal, însă în urma perfectării documentației pentru obținerea certificatului de urbanism și ulterior a autorizației de construcție și a depunerii acesteia din urmă la sediul Primăriei Municipiului Timișoara, neoficial i-a fost precizat faptul că dacă va contesta procesul-verbal nu va obține autorizația de construcție până la soluționarea irevocabilă a dosarului care se va forma. In aceste condiții paratul a preferat să achite contravaloarea amenzii și să obțina autorizația de construcție.

Cererea pentru obținerea autorizației de construcție a fost înaintată și înregistrată în 14.10.2009 (Certificat Urbanism nr. 834/12.03.2010), deci imediat ulterior întocmirii procesului-verbal de mai sus, iar autorizația de construcție a fost obținută de abia în 02.06.2010, la 8 luni de la data depunerii cererii. Autorizația nr. 771/02.06.2010 a fost eliberată numai cu privire la modificările interioare.

In condițiile în care paratul a obținut în mod legal autorizația de construcție chiar de la reclamantă și în condițiile în care nu a fost solicitată anularea acestei autorizații, cerința reclamantei de a aduce imobilul la starea inițială întrucât modificările interioare au fost efectuate fără a avea autorizație de construcție nu mai poate fi reținută întrucât pentru aceste modificări tocmai ea i-a eliberat actul ce dovedește legalitatea acestor modificări. Această cerere este lipsită, asadar, de obiect.

In ceea ce privește modificarea accesului din exterior și amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului ușii, paratul arata că accesul din exterior nu a fost modificat. Copertina de deasupra ușii de la . exista, ea doar a fost consolidată, îmbrăcată practic într-un material nou și rezistent. Această copertină nu a fost construită, acest aspect fiind vizibil din studiul proiectului inițial al acestui spațiu.

In acelasi timp a fost incheiat si procesul-verbal nr. l74/516/21.09.2009, pentru „executarea în cursul anului 2009, fără autorizație de construcție, modificarea coloanelor de instalații sanitare și de încălzire, la exteriorul blocului, pe fațada posterioară, evitând parterul și mezaninul imobilului." Acest act a fost contestat în instanță, făcând obiectul dosarului nr. 24._ .

Conductele de apă și termoficare, sustine paratul, erau într-o stare de avansată degradare, prezentând nenumărate fisuri, apa infiltrându-se în pereți și pardoseală. Consultând un specialist s-a concluzionat că traseul conductelor poate fi modificat. Pârâtul a încercat soluționarea acestui incident prin obținerea unui certificat de urbanism, a întocmit proiectul lucrării, însă nu a obținut acordul persoanelor din imobil direct afectate.

Președintele Asociației de P. a imobilului in discutie, d-na B. E.-M., a promovat o acțiune în instanță, solicitând obligarea paratului la repoziționarea acestor conducte. Acțiunea de mai sus a făcut obiectul dosarului nr._/325/2009, pronunțându-se sentința civilă nr. l4607/24.09.2010, paratul fiind obligat la repoziționarea instalațiilor de încălzire și apă caldă pe traseul interior al spațiului proprietatea sa. Această sentință a dus la deschiderea unui dosar execuțional, avand nr. 1376/2011, aflat la B.E.J. M. D. din Timisoara.

In scopul respectării dispozitivului sentinței de mai sus a fost efectuat un deviz și a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 47/2011, toate lucrările din interior fiind efectuate. La momentul acesta, instalația de încălzire și apă caldă este repoziționată în interiorul spațiului comercial.

Cu toate că s-a efectuat această repoziționare, apartamentele direct afectate beneficiază de centrală proprie și nu și-au dat acordul pentru a racorda conductele interne ale paratului la propriile lor apartamente.

Deci, solicitarea reclamantului de a aduce imobilul la starea inițială din acest punct de vedere apare ca fiind, de asemenea, lipsită de obiect, lucrările fiind deja executate (aspect constatat prin expertiză).

Paratul a anexat dosarului autorizația de funcționare nr. UR2010-_/09.09.2010, extras din planul de baza al municipiului Timisoara, adeverinta fara numar, fara data emisa de A. de proprietari din Timisoara, . Tisa, nr. 10-12, contract de executie nr. 13/24.06.2009, extras de carte funciara nr._-C1-U6 Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a cartii funciare nr._), certificatul de urbanism nr. 834/12.03.2010, autorizația de construire nr. 771/02.06.2010, instiintarea nr. 771/02.06.2010 formulata de parat, proces-verbal de recepție calitativa, registru privind mintarea elementelor uzinate, proces-verbal de trasare a lucrarilor datat 26.06.2009, documentatia de atestare a calitatii elementelor constructiei, planșe foto, sentința civilă nr._/24.09.2010 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr._/325/2009, procesele-verbale de constatare incheiate de executorul judecatoresc M. D. la 13.01.2011, 31.01.2011 si 31.01.2011, notificări, contractul nr. 47/2011.

Intervenienta Asociație de proprietari din Timișoara, . Tisa, nr.10-12 a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului M. Timișoara, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispuna admiterea acțiunii și obligarea paratului să readucă imobilul la starea inițială, astfel cum s-a dispus prin procesele-verbale de contravenție nr. 173/515/21.09.2009 si nr. 174/516/21.09.2009. In urma lucrărilor de tăiere a conductelor de căldură și apă caldă, 10 apartamente, 10 familii au rămas fără căldură și fără apă caldă, situația socială a proprietarilor fiind mediatizată de televiziunile locale în ianuarie 2006; situația este la fel și acum, conductele nefiind refăcute.

Pârâtul, în calitate de proprietar, fără a avea acordul proprietarilor direct afectați și avizul asociației, fără proiect și fără autorizație, în forță și prin violență asupra proprietarilor a efectuat ample modificări interioare și exterioare la imobil, afectând drepturile proprietarilor și părțile comune indivize. In septembrie 2009, după nenumărate sesizări s-au efectuat verificări și constatări, întocmindu-se cele două procese-verbale de contravenție prin care s-au dispus și măsuri de sistare a lucrărilor și intrare în egalitate. Lucrările au continuat, iar când au fost finalizate pârâtul a acționat în judecată toți proprietarii de la etajul I, cerând pe calea ordonanței președințiale consimțământul pentru legalizarea lucrărilor deja efectuate (dosarele Judecătoriei Timișoara nr. 28.619, 28.620, 28.621, 28.622, 28._ ).

Lucrarea nu este efectuată, susținerile pârâtului fiind nereale, astfel ca acțiunea de fata are obiect. Revine Primarului obligația urmăririi respectării măsurilor dispuse prin procesele-verbale de contravenție. Legea nr. 50/2001, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 230/2007, art. 41 și 42, prevăd obligativitatea acordului proprietarilor direct afectați. Orice altă modificare ar dori acum pârâtul, prin care să fie absolvit de răspunderea repoziționării coloanele de căldură și apă caldă, cere acordul proprietarilor, avizul asociației, proiect și autorizație. Apoi, dacă se ajunge a fi executata lucrarea, se recepționează de asociația de proprietari și cert este că nu a fost executată.

Pe parcursul lucrărilor au avut loc dese conflicte, au fost agresate fizic de catre pârât două persoane, au fost insultate altele, a intervenit poliția, s-au aplicat amenzi, însă acesta și-a continuat activitatea ilegală, astăzi funcționând in imobil un club, fără acordul Primăriei.

In afara lucrărilor ce fac obiectul acțiunii de față, pârâtul a efectuat și alte lucrări. Si alte entități au constatat fiecare în parte, după atribuțiile avute, că fiecare lucrare la imobil s-a efectuat fără autorizatie.

In sustinerea cererii de interventie intervenienta a anexat dosarului foaie de capat, cartea funciara nr._ Timisoara, proces-verbal de constatare incheiat de executorul judecatoresc M. D. la 31.01.2011.

Cererea de interventie a fost incuviintata in principiu in sedinta publica din data de 16.03.2011.

Prin sentința civilă nr._/10.11.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamantul M. Timișoara prin Primar impotriva pârâtului Al B. K..

A fost admisă in parte cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta A. de P., cu sediul in loc. Timisoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, ..

A fost obligat paratul Al B. K. la aducerea la starea initiala a imobilului situat pe . la Tisa, nr. 10-12, potrivit proceselor-verbale de contraventie nr. 173/515/21.09.2009 si nr. 174/516/21.09.2009 intocmite de Primaria Municipiului Timisoara, mai putin lucrarea de modificari interioare mentionata in procesul-verbal de contraventie nr. 173/515/21.09.2009.

In caz de refuz, a fost autorizat reclamantul sa efectueze aceste lucrari, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre parat.

S-a respins cererea de aducere la starea initiala a imobilului situat pe . la Tisa, nr. 10-12, in ceea ce priveste modificarile interioare mentionate in procesul-verbal de contraventie nr. 173/515/21.09.2009.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 173/515/21.09.2009 agentii constatatori din cadrul Primariei Timisoara au constatat ca paratul Al B. K. a executat pe . la Tisa, nr. 10-12, fără autorizație de construire, în cursul anului 2009, modificări interioare și exterioare, și anume modificarea accesului din exterior și amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului (ușii), modificarea scărilor de acces spre mezanin - executat din beton, contravenientului aplicandu-i-se in baza art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicata, o amenda in suma de 3.000 lei. Totodata a fost luata si masura readucerii imobilului la starea initiala in cazul in care nu se intra in legalitate prin obtinerea autorizatiei de construire.

Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 174/516/21.09.2009 agentii constatatori din cadrul aceleiasi institutii au constatat ca paratul a executat la acelasi imobil, de asemenea fără autorizație de construire, în cursul anului 2009, o deviere a coloanelor de instalații sanitare și de încălzire (la exteriorul blocului, pe fațada posterioară), evitând parterul și mezaninul imobilului.

La data de 09.06.2010 a fost intocmit procesul-verbal de constatare la fața locului, in care s-a mentionat că pârâtul încalcă în continuare prevederile Legii nr. 50/1991, neconformându-se dispozițiilor din procesele-verbale identificate mai sus.

Instanta apreciaza ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul M. Timisoara prin Primar este intemeiata numai in parte, motiv pentru care o va admite ca atare, avand in vedere urmatoarele considerente:

Procesul-verbal de contraventie nr. 173/515/21.09.2009 constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate, in conformitate cu dispozitiile art. 37 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile ulterioare, nefiind atacat cu plangere contraventionala de catre parat in termenul prevazut de art. 31 din aceeasi ordonanta.

In conformitate cu prevederile art. 32 alin. 1-3 din Legea nr. 50/1991, republicata, in cazul în care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit art. 28 alin. 1, reclamantul are deschisa calea actiunii in justitie pentru a solicita desfiintarea constructiilor realizate nelegal, in cazul admiterii cererii instanta stabilind termenele limita de executare a masurilor prevazute la alin. 1, urmand ca, in cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. 2, sa fie aduse la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie.

In consecinta, intrucat prin procesul-verbal de contraventie nr. 173/515/21.09.2009 s-a dispus . obtinerea autorizatiei de construire sau, in caz contrar, readucerea imobilului la starea initiala pana la data de 21.04.2010, iar paratul nu s-a conformat in totalitate acestor dispozitii executorii, in baza art. 32 alin. 1 lit. b) alin. 2 si alin. 3 din Legea nr. 50/1991, republicata, judecatoria il va obliga pe acesta ca in termen de 6 luni de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari sa demoleze lucrarea ilegal executata si sa aduca imobilul de pe . la Tisa, nr. 10-12 din Timisoara la starea initiala in caz contrar autorizeaza institutia reclamanta sa efectueze aceasta lucrare, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre parat.

Dispozitia de mai sus nu se va aplica in ceea ce priveste modificarile interioare facute in imobil, pentru care paratul a obtinut la data de 02.06.2010 autorizatia de construire nr. 771, astfel ca pentru aceste lucrari actiunea este fara obiect.

Cu privire la amplasarea copertinei metalice deasupra accesului ușii, paratul sustine in mod neintemeiat ca aceasta exista si ca ar fi fost doar consolidată, îmbrăcată într-un material nou și rezistent, in conditiile in care din plansele foto existente la dosar reiese ca imobilul respectiv nu avusese inainte o astfel de copertina.

Pentru argumentele de mai sus, si procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 174/516/21.09.2009 constituie titlu executoriu (plangerea contraventionala formulata impotriva acestuia fiind respinsa irevocabil), astfel incat, in temeiul dispozitiilor art. 32 alin. 1 lit. b) alin. 2 si alin. 3 din Legea nr. 50/1991, republicata, judecatoria il va obliga pe parat ca in termen de 6 luni de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari sa readuca imobilul la starea initiala in caz contrar autorizeaza institutia reclamanta sa efectueze aceasta lucrare, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre parat.

Cu toate ca paratul sustine ca dispozitivul sentinței civile nr. l4607/24.09.2010 pronuntate in dosarul nr._/325/2009, prin care a fost admisa actiunea Asociației de P. si obligat paratul Al B. K. la repoziționarea instalațiilor de încălzire și apă caldă pe traseul interior al spațiului proprietatea sa si care a facut obiectul dosarului execuțional nr. 1376/2011 deschis la B.E.J. M. D. din Timisoara, a fost realizat, aducand ca argumente incheierea unui deviz de lucrari și a contractului de execuție nr. 47/2011, din probele de la dosar nu rezulta ca lucrările in discutie au fost efectuate, procesul-verbal intocmit de executorul judecatoresc M. D. la data de 18.02.2011 nefacand proba in acest sens. Acest proces-verbal a fost incheiat la sediul executorului nu ca urmare a constatarii acestuia cu propriile simturi, printr-o deplasare la fata locului, ci in urma unei simple afirmatii verbale facute de catre paratul care a declarat ca s-a conformat sentintei civile date in dosarul nr._/325/2009, executand lucrarea ce face obiectul hotararii jujdecatoresti prin intermediul S.C. R. Construct S.R.L.

Pentru cele ce preced, in baza textelor de lege invocate, prima instanta a admis in parte atat actiunea civila formulata de reclamantul M. Timișoara prin Primar impotriva pârâtului Al B. K., cat si cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta A. de P. din Timisoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, . reclamantului, potrivit dispozitivului ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Prin interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 274 C.proc.civ. prima instanță nu a acordat paratului cheltuieli de judecata.

Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, au declanșat calea de atac a apelului atât apelantul-reclamant M. Timișoara prin Primar, cât și apelantul-pârât Al B. K..

Prin apelul declarat de reclamantul M. Timișoara prin Primar, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii civile formulate de reclamant privind lucrările executate fără autorizație de modificare a accesului din exterior și amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului (ușii).

In susținerea căii de atac, se arată că prima instanță a reținut în mod corect faptul că, pe de o parte, procesele-verbale de contravenție nr. 173/515/21.09.2009 și nr. 174/516/21.09.2009 constituie titluri executorii fără vreo altă formalitate, iar pe de altă parte, că susținerile pârâtului sunt nereale în raport de faptele constatate de către inspectorii de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

În consecință, admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtului la aducerea la starea inițială a imobilului situat pe . la Tisa nr. 10-12 este întemeiată și este o consecință firească a constatării de către instanță a unei conduite ilegale, având în vedere că norma de drept stipulată în actele normative invocate are caracter imperativ obligatoriu, participanții la raporturile juridice neputându-se prevala de dreptul de a opta între conduita prescrisă de drept și un alt gen de conduită, fiind datori să o respecte pe prima.

Ca urmare a lecturării sentinței, s-a dispus comunicarea acesteia serviciului de specialitate, care, prin adresa cu nr. SJ2011-_/06.12.2011, a sesizat neconcordanțe între ceea ce reține instanța prin motivarea sentinței și ceea ce se dispune, în sensul că, pe de o parte, nu au fost individualizate lucrările ce urmează a fi demolate și cele care au fost autorizate, iar, pe de altă parte, nu se concretizează și în dispozitiv termenul de 6 luni de la rămânerea definitivă a sentinței înăuntrul căruia pârâtul urmează să demoleze lucrarea ilegal executată, termen care este menționat în motivarea sentinței, la fila 5.

Reclamantul solicită instanței să observe că în speță este vorba doar de o respectare parțială a măsurii dispuse privind . în ceea ce privește modificarea accesului din exterior și amplasarea unei copertine metalice deasupra accesului ușii, pârâtul nu a deținut și nici nu a obținut ulterior vreo autorizație de construire, motiv pentru care urmează a intra sub incidența dispozițiilor art. 32 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1991, republicată.

În consecință, reclamantul solicită instanței să aprecieze că instanța de fond trebuia să analizeze în dispozitiv lucrările ce urmează a fi demolate de către pârâtul Al B. K., atâta timp cât dispozitivul este partea din hotărâre care se execută, motiv pentru care trebuie să conțină elemente clare privind modalitatea de rezolvare a cererilor părților, întinderea drepturilor recunoscute și identificarea acestora prin diferiți parametri, pentru a putea fi adus la îndeplinire pe calea executării.

În drept, se invocă disp. art. 282 și urm. din C.proc.civ., Legea nr. 51/1991.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, reclamantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul individualizării lucrărilor ce urmează a fi demolate conform adresei nr. SJ2011-_/06.12.2011 a Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara și totodată a menționării termenului de 30 de zile în care pârâtul urmează a se conforma dispoziției instanței.

Prin apelul declarat de pârâtul Al B. K., s-a solicitat admiterea apelului și, în principal, în temeiul art. 296 C.proc.civ., anularea în parte a sentinței atacate, în ceea ce privește obligarea acestuia la aducerea la starea inițială a imobilului situat pe Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12, potrivit proceselor-verbale de contravenție nr. 173/515/21.09.2009 și nr. 174/516/21.09.2009 întocmite de Primăria Municipiului Timișoara, mai puțin lucrarea de modificări interioare menționată în procesul-verbal de contravenție nr. 173/515/21.09.2009, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, menținând respingerea cererii de aducere la starea inițială a imobilului situat pe Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12 în ceea ce privește modificările interioare menționate în procesul-verbal de contravenție nr. 173/515/21.09.2009.

În subsidiar, pârâtul a solicitat, în temeiul art. 297, alin. 1 C.proc.civ., schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererii formulate de M. Timișoara prin Primar în ceea ce privește obligarea pârâtului la aducerea la starea inițială a imobilului situat pe Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12, potrivit proceselor-verbale de contravenție nr. 173/515/21.09.2009 și nr. 174/516/21.09.2009 întocmite de Primăria Municipiului Timișoara, menținând respingerea cererii de aducere la starea inițială a imobilului situat pe Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12 în ceea ce privește modificările interioare menționate în procesul-verbal de contravenție nr. 173/515/21.09.2009. A solicitat cheltuieli de judecată.

În susținerea căii de atac, după reiterarea situației de fapt, apelantul învederează că accesul din exterior nu a fost modificat. Copertina de deasupra ușii de la . exista, la momentul la care pârâtul a intrat în posesia de fapt a imobilului.

Pârâtul a solicitat instanței să observe că nici reclamanta apelantă și nici instanța nu menționează care ar fi modificarea adusă de pârât la accesul din exterior, prin urmare nu se specifică în mod clar și explicit în ce a constat această modificare și, prin urmare, care ar fi starea inițială înainte de așa-zisa modificare.

În ceea ce privește copertina metalică, pârâtul solicită instanței să observe că în fața primei instanțe a fost efectuată o expertiză în construcții, iar concluziile expertului nu au fost analizate și nici înlăturate de către instanța de fond. Instanța constată că, din planșele foto existente la dosar, reiese că imobilul nu avusese înainte o astfel de copertină, aspect nerelevant atâta vreme cât se urmărește dacă copertina a fost construită sau nu în anul 2009.

Chiar obiectivul stabilit de către instanță a fost acela ca expertul să stabilească dacă copertina existentă la imobilul situat în Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12 a fost construită în anul 2009 sau a fost consolidată de către pârât.

În răspunsul său, expertul precizează că, prin concepție, blocul nu a avut o astfel de copertină, însă precizează că „nu am elemente prin care să stabilesc dacă copertina a fost construită în cursul anului 2009 sau a fost doar consolidată. Constatările făcute la fața locului nu-mi permit să stabilesc vechimea în timp, ani sau luni de zile a copertinei în cauză.”.

În răspunsul la obiecțiuni, expertul precizează, de asemenea, că: „copertina la imobilul în cauză se putea realiza din punct de vedere tehnic în două etape: prima etapă structura provizorie sau definitivă; a doua etapă îmbrăcămintea - învelișul exterior;”. Expertul mai precizează că „din punct de vedere tehnologic numai așa se putea executa această lucrare”.

Prin urmare, nici expertul nu a putut preciza că această copertină a fost construită în anul 2009, menționând că aceasta se putea realiza numai în două etape, o structură inițială și un înveliș exterior.

Nici reclamanta și nici intervenienta nu au formulat obiecțiuni la acest raport și nici nu au cerut o contraexpertiză.

Instanța nu analizează în nici un fel constatările expertului, bazându-și susținerile în mod exclusiv pe planșele foto, care, pe de o parte, nu sunt concludente (pozele nu sunt clare), iar pe de altă parte, nu rezultă din nici un înscris faptul că pozele respective ar fi fost făcute în cursul anului 2009.

Prin urmare, pârâtul consideră că instanța trebuia să analizeze în cuprinsul hotărârii și concluziile expertului, expertiza fiind o probă administrată în cursul procesului.

În ceea ce privește cele constatate de prima instanță ca urmare a încheierii procesului-verbal nr. 174/516/21.09.2009, încheiat la aceeași dată cu procesul-verbal anterior menționat, pârâtul precizează că acesta a fost întocmit pentru „executarea în cursul anului 2009, fără autorizație de construcție, modificarea coloanelor de instalații sanitare și de încălzire, la exteriorul blocului, pe fațada posterioară, evitând parterul și mezaninul imobilului.”.

Președinta Asociației de P. a imobilului situat în Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa nr. 10-12, B. E.-M., a promovat o acțiune în instanță, solicitând obligarea paratului la repoziționarea acestor conducte.

Acțiunea de mai sus a făcut obiectul dosarului nr._/325/2009, pronunțându-se sentința civilă nr. l4607/24.09.2010, paratul fiind obligat la repoziționarea instalațiilor de încălzire și apă caldă pe traseul interior al spațiului proprietatea sa. Această sentință a dus la deschiderea unui dosar execuțional, având nr. 1376/2011, dosar aflat inițial la B.E.J. M. D., iar în prezent la B.E.J. J. C. M..

In scopul respectării dispozitivului sentinței de mai sus a fost efectuat un deviz și a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 47/2011. Întrucât modalitatea de executare a sentinței nu este clară, executorul, cu acceptul reclamantei, d-na B., a solicitat expertului (ce a făcut o expertiză în dosarul nr._/325/2009) oferirea unei soluții viabile cu privire la montarea acestor instalații. Această soluție a fost oferită de către expertul Karpati Adalbert, iar în ceea ce privește montarea țevilor în interiorul spațiului pârâtului, această lucrare a fost efectuată astfel cum i-a specificat executorul și expertul.

Pârâtul menționează că executorul M. D. a precizat în două adrese distincte (177/04.03.2011 și 269/05.04.2011) faptul că lucrarea este executată. Prin urmare, această dovadă nu rezultă numai din procesul-verbal din 18.02.2011.

Având în vedere faptul că dosarul execuțional se află în prezent la B.E.J. J. C. M., acesta a întocmit, la rândul său, un proces-verbal în data de 17.01.2012, în care se menționează faptul că pârâtul a efectuat legăturile la cele două coloane (apă caldă și încălzire), dar apreciază că nu prin repoziționare, nespecificând, însă, care ar fi modalitatea corectă, în aprecierea lui, care ar duce la o repoziționare. Menționează că nu există vreo altă indicație a acestuia în ceea ce privește modalitatea de executare.

Mai mult, din procesul-verbal de constatare încheiat de către reclamant - M. Timișoara -, acesta arată că traseul inițial este prin imobil, fără altă specificație.

Instanța a considerat că procesul-verbal depus la dosarul cauzei (din 18.02.2011) nu reprezintă o constatare făcută cu propriile simțuri de către executor, aspect contrazis de adresele mai sus menționate.

Pentru a nu exista însă nici un dubiu cu privire la modalitatea de executare a celor dispuse prin sentința nr._/2010, dar și prin procesul-verbal nr._, pârâtul solicită, în temeiul art. 215 C.proc.civ., coroborat cu art. 295 alin. 2 C.proc.civ., o cercetare la fața locului, pentru ca instanța să constate cu propriile simțuri cele executate de către pârât.

Raportat la cele de mai sus, solicitarea reclamantei de a aduce imobilul la starea inițială, din acest punct de vedere, apare ca fiind lipsită de obiect, lucrările fiind deja executate (aspect constatat de către cei doi executori).

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în limitele devoluate prin căile de atac și prin raportare la probatoriul administrat și întregit în calea de atac, tribunalul constată următoarele:

Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a actelor și lucrărilor dosarului, în speță, tema pretențiilor și a probațiunii poartă asupra aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse prin două procese-verbale de constatare și sancționare a contravenției, întocmite de reprezentanții reclamantului-apelant.

Cum pentru modificările interioare la imobilul din Timisoara, . Tisa, nr. 10-12 (și pentru care a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 173/515/21.09.2009), pârâtul-apelant a obținut autorizație de construire, în mod corect judecătoria a respins acțiunea promovată de reclamantul-apelant sub acest aspect. Prima instanță avea a observa însă, coroborând probatoriul administrat, și cu precădere lucrarea de specialitate ordonată în cauză, că în speță, nu s-a putut stabili nici în ce constau pretinsele modificări exterioare, (a accesului din exterior spre interior) și nici dacă acea copertină metalică a fost confecționată de către pârâtul-apelant sau numai consolidată.

Or, judecătoria nu a înlăturat opinia specialistului argumentându-și soluția pe un alt mijloc de probă cu valoare aproximativ egală, ci, raportându-se la pozele depuse la dosar de intervenienta accesorie, și care se privesc a fi extrajudiciare, a conchis axiomatic că pârâtul-apelant ar fi edificat acea copertină. În atare situație, tribunalul apreciază că dubiul (vizând epoca edificării copertinei, specialistul neputându-se pronunța categoric dacă aceasta a fost construită recent sau numai modificată) profită pârâtului-apelant.

Mai mult, tribunalul apreciază că soluția demontării copertinei ar fi și neeconomicoasă și că nu se poate identifica vreo rațiune pentru care această copertină ar incomoda locatarii imobilului în discuție, sau orice alte persoane care ar intra în imobil, cu atât mai mult cu cât expertul, în răspunsul la obiecțiuni, a învederat că nu influențează funcționalitatea blocului de locuințe și nici că aspectul arhitectural al clădirii ar avea de suferit.

În ceea ce privește celelalte modificări exterioare, tribunalul observă că, deși prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 173/515/21.09.2009 s-a dispus readucerea imobilului la starea inițială, aceasta nu poate fi identificată. Probabil că la această opinie a ajuns și reclamantul-apelant, din moment ce, prin intermediul căii de atac, solicită instanței să precizeze expres în dispozitiv lucrările ce au a fi efectuate pentru readucerea imobilului la starea inițială, fără a le preciza însă nici în acest moment, transferând această sarcină pe seama instanței de control judiciar.

Numai că, instanța, în lipsa oricăror elemente care să individualizeze această stare inițială, nu poate indica ce lucrări anume ar avea pârâtul-apelant de efectuat în acest scop.

De altfel, judecătoria, respectând cu rigoare principiul disponibilității - ce o obligă a se pronunța numai asupra a ceea ce s-a cerut -, a dat un dispozitiv conform solicitărilor exprese ale reclamantului M. Timișoara prin Primar. Or este culpa reclamantului-apelant care, cu ocazia constatării contravenției, nu a indicat și ce lucrări au a fi efectuate ori demolate pentru readucerea imobilului la starea inițială, anterior efectuării modificărilor exterioare.

Abstracție făcând de faptul că, inițial, membrii asociației de proprietari au fost de acord nu numai cu efectuarea modificărilor la traseele conductelor de căldură și de apă caldă, dar și cu modificările prevăzute în certificatul de urbanism obținut de pârâtul-apelant (a se vedea procesul-verbal de la fila 39 și adeverința din data de 31.07.2009 - fila 71 și fila 80), și care prevedea efectuarea unor „modificări interioare și exterioare, schimbare acces din exterior pe fațada principală, cu amplasare copertină metalică”. Ulterior, după schimbarea conducerii asociației, în anul 2010, intervenienta accesorie și-a retras acordul inițial cu privire la certificatul de urbanism. Ceea ce, probabil, a condus la imposibilitatea de a obține autorizația de construire pentru toate modificările preconizate și efectuate, cu toate că pârâtul obținuse toate celelalte avize necesare și întocmise și proiectele corespunzătoare (a se vedea înscrisurile depuse în probațiune la dosarul de fond).

În ceea ce privește măsurile dispuse prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 174/516/21.09.2009 - constând în „aducerea coloanelor de instalații pe traseul inițial ( prin imobil)”, tribunalul observă că acestea au fost deja luate de către pârât, urmare a condamnării lui jurisdicționale, prin sentința civilă nr._/24.09.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosarul nr._/325/2009 (rămasă irevocabilă, și pusă în executare - fila 120-122), paratul fiind obligat la „repoziționarea instalațiilor de încălzire și apă caldă pe traseele interioare ale imobilului din Timisoara, . Tisa, nr. 10-12”.

Ceea ce îngăduie și obligă la a se conchide că, în limita sancțiunii dispuse prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 174/516/21.09.2009, nu numai că se opune efectul pozitiv la lucrului judecat - și care obstaculează reabordarea jurisdicțională a aceleiași chestiuni de drept litigioase (fiind absurd ca pârâtul să fie condamnat a doua oară la efectuarea acelorași lucrări)-, dar sentința a fost și pusă în executare, efectuându-se și un raport de expertiză (în faza execuțională) în vederea identificării unui traseu optim, dat fiind că, similar celui dintâi proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, nici prin cel de-al doilea nu s-a indicat traseul interior al conductelor de apă și căldură ( a se vedea filele 209-212).

Că sentința civilă antemenționată a fost deja executată parțial, rezultă din procesul-verbal de constatare întocmit de B. M. D. la data de 18.02.2011 (fila 191 din dosarul de fond) dar și din sentința civilă cu nr._/12.07.2011 dată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/325/_ (filele 37-42 din dosarul instanței de apel). Lecturând cea din urmă hotărâre se observă că executarea silită are a fi continuată până la executarea întocmai a titlului executoriu (a se vedea în acest sens și procesul-verbal dresat de B. J. C. M. la data de 17.01.2012). Context în care tribunalul conchide că măsurile dispuse prin cel de-al doilea proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 174/516/21.09.2009 au a fi aduse la îndeplinire de către pârâtul-apelant în executarea silită a sentinței civile nr._/24.09.2010 pronunțata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr._/325/2009, nefiind necesară obținerea unui nou titlu executoriu având același obiect, sub acest aspect, operând, așa cum supra s-a demonstrat, excepția efectului pozitiv al lucrului judecat.

Așa stând lucrurile, devine îngăduită și concluzia că judecătoria, numai neobservând și necoroborând probatoriul administrat, a dat eficiență demersului judiciar inițiat de M. Timișoara prin Primar, obligând generic pârâtul la aducerea la starea inițiala a imobilului situat pe . la Tisa, nr. 10-12, și pronunțând o hotărâre ce nu poate fi executată.

De aceea, tribunalul, reluând recapitulativ cele expuse, urmează a considera nefondate criticile formulate de apelantul-reclamant M. Timișoara prin Primar și întemeiate reproșurile aduse de apelantul-pârât Al B. K. hotărârii apelate. Motiv pentru care, în temeiul art. 296 c. proc. civ., va respinge cea dintâi cale de atac și va admite apelul declanșat de către apelantul-pârât Al B. K. contra aceleiași sentințe, pe care o va schimba în sensul ca va respinge în totalitate demersul judiciar inițiat de către reclamantul M. Timișoara prin Primar în contradictoriu cu pârâtul Al B. K..

Pe cale de consecință, va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta A. de P. din Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, . reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declanșat de către apelantul-reclamant M. Timișoara prin Primar, cu sediul în Timișoara, Bv. C.D. L., nr. 1, județul T., contra sentinței civile nr._/10.11.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât Al B. K., cu domiciliul procedural ales la avocat H. D., în Timișoara, ., nr. 78, județul T..

Admite apelul declanșat de către apelantul-pârât Al B. K. contra aceleiași sentințe, dată în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. Timișoara prin Primar și cu intervenienta accesorie A. de P. din Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, . în Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12.

Schimbă sentința apelată în sensul că respinge în totalitate demersul judiciar inițiat de către reclamantul M. Timișoara prin Primar în contradictoriu cu pârâtul Al B. K..

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta A. de P. din Timișoara, Bv. Eroilor de la Tisa, nr. 10-12, . reclamantului.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 martie 2012.

Președinte, Judecător, Grefier,

A. A. D. J. A. T.

Red. A.A.

Tehnored. A.T.

Ex. 5/08.05.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 269/2012. Tribunalul TIMIŞ