Plângere contravenţională. Decizia nr. 125/2015. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 125/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 8755/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 125/2015
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. D. P.
Judecător: L. N.
Grefier: brumă F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantul – reclamant I. A., cu domiciliul în G., ., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 1037 din data de 08 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât I. JUDEȚEAN DE JANDARMI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
Încheierea de ședință din data de 28 ianuarie 2015 face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 11 februarie 2015 și la această dată.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin plângerea contravențională adresată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 28.11.2013 si înregistrată sub nr._, petentul I. A. în contradictoriu cu intimatul I. de Jandarmi Județean Tulcea, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/04.11.2013.
În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat cu amendă de 300 lei pentru faptul că la data de 02.11.2013 a practicat pescuitul sportiv în lacul Somova, fără a deține avizul dat de Rezervația Biosferei Delta Dunării. Mai arată că nu cunoștea faptul că zona respectivă făcea parte din rezervație, deoarece nu exista în zonă nici un indicator în acest sens. De asemenea, arată petentul că este și foarte dificil să fie procurat permisul de pescuit de la ARBDD, deoarece programul de lucru este doar în cursul săptămânii, iar activitățile de pescuit sportiv se desfășoară de obicei în week-end.
Un alt motiv pentru care petentul contestă procesul verbal este că acesta a fost încheiat în lipsa sa, la o dată ulterioară, fiind astfel împiedicat să facă obiecțiuni.
În probațiune, petentul a depus înscrisuri și a solicitat audierea martorului asistent.
În drept, s-au invocat dispozițiile OG 2/2001 și OUG 23/2008.
Intimata a formulat întâmpinare (fila 22), solicitând respingerea plângerii ca nefondată.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr.1037 din data de 08 aprilie 2014, a respins plângerea contravențională ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat de intimată la data de 04.11.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă de 300 lei pentru faptul că în 02.11.2013 la ora 08:55 practica pescuitul sportiv pe Canalul Somova – Parcheș, fără a poseda permis de pescuit sportiv în habitatul RBDD, contravenție prevăzută de art. 58 lit. a din OUG nr. 23/2008 și sancționată de același text de lege.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Privitor la motivul de nelegalitate invocat de petent relativ la împrejurarea că procesul verbal a fost întocmit ulterior constatării astfel încât petentul nu a avut posibilitatea să facă obiecțiuni la procesul verbal, instanța reține că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la acest aspect prin decizia nr. 22/2007 în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a decis că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind obligația agentului constatator de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare atrage nulitatea relativă a procesului-verbal. În speță nu s-a constatat că s-ar fi cauzat părții o vătămare care nu ar putea fi înlăturară decât prin anularea actului, în condițiile în care petentul nici nu a indicat ce obiecțiuni ar fi dorit să formuleze și cum ar fi schimbat acestea situația de fapt sau de drept. Pe de altă parte, orice fel de obiecțiuni ale petentului au putut fi formulate de către acesta prin plângerea contravențională.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța a reținut că petentul nu contestă săvârșirea contravenției, ba chiar o recunoaște prin plângerea contravențională și prin răspunsul la întâmpinare (fila 29).
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenție, prevăzută de textul mai sus menționat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța a constatat că potrivit art. 58 lit. a din OUG 23/2008, pescuitul recreativ/sportiv efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 la 600 lei.
Întrucât petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii de 300 lei, instanța a constatat că sancțiunea reprezintă minimul prevăzut de lege, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările și de modul de comitere a faptei. Instanța reține că nu se impune înlocuirea amenzii cu avertisment și din perspectiva faptului că petentul, deși recunoaște săvârșirea contravenției, consideră că nu avea de unde să știe că se află pe teritoriul RBDD și că oricum se afla în imposibilitatea de a-și procura permisul de pescuit deoarece nu se putea conforma programului de eliberare a permiselor, ceea ce indică faptul că petentul nu a înțeles necesitatea respectării legii contravenționale. Conform legii, îi revenea obligația să cunoască drepturile și obligațiile pe care le are ca titular de permis de pescuit eliberat de ANPA, inclusiv apele în care are dreptul să pescuiască cu respectivul permis și cele în care îi este interzis acest lucru.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel petentul I. A., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Pe cale de excepție, a arătat apelantul că, potrivit art. 6 si art. 22 Cod de Procedura Civila privind dreptul la un proces echitabil si rolul judecătorului in aflarea adevarului, instanta de fond a retinut in mod eronat ca procesul — verbal de sancționare a fost incheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente si trebuia sa analizeze urmatoarele considerente ce atrag nulitatea absoluta.
I. de Jandarmi Județean Tulcea nu avea calitate sa sancționeze in perimetrul Rezervației Bisosferei Deltei Dunării. Potrivit art. 6 din Legea 82/1993 actualizata si completata, autoritatea competenta privind administrarea patrimoniului natural si de administrare a resursei piscicole din domeniul public din Rezervația Biosferei "Delta Dunării" este Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării".
A mai arătat apelantul că încadrarea juridică a contravenției este greșită.
Ca urmare, consideră apelantul că sancțiunea ce trebuia sa îi fie aplicată era de la 70 la 200 de lei si nu în suma de 300 de lei asa cum in mod nelegal a fost prejudiciat, iar prin încadrarea juridica greșita a contravenției de către agentul constatator, procesul - verbal . nr._ devine nul de drept.
S-a mai arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și că nu se impune înlocuirea amenzii cu avertisment.
Întrucât instituția ce are în administrare Rezervația Biosferei Deltei Dunării nu își îndeplinește obligația legală de informare, delimitare și marcare a zonei protejate, consideră apelantul că devin aplicabile dispozițiile art. 11 din O.G. nr. 2/2001 privind înlăturarea răspunderii contravenționale în cazul erorii de fapt.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001 și Legea nr. 82/1993.
Intimatul I. de Jandarmi Județean Tulcea a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esență că, hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, constatându-se în mod corect atât legalitatea cât și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este fondat potrivit celor ce succed:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, emis la data de 04.11.2013 de I.J.J. Tulcea, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă de 300 lei, reținându-se că, la data de 02.11.2013, la ora 08:55, practica pescuitul sportiv pe Canalul Somova –Parcheș, fără a poseda permis de pescuit sportiv în habitatul RBDD, contravenție prevăzută și sancționată de art. 58 lit. a din O.U.G. nr. 23/2008.
Se reține că potrivit art. 58 lit. a din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, ,,Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 600 lei: a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește și de alte viețuitoare acvatice vii efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;”
De asemenea, potrivit art. 12 pct. 25 din Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării" ,,Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: […]pescuitul sportiv/recreativ fără acte de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora;” și se sancționează cu amendă de la 70 la 200 lei conform art. 13 lit. b.
Tribunalul identifică astfel o concurență a normelor de drept intern, respectiv art. 58 lit. a din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura și art. 12 pct. 25 din Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993 care sancționează pescuitul recreativ/sportiv efectuat în afara condițiilor de legalitate.
Or, în speță atare conflict se soluționează în baza principiului ,,Lex specialis derogat legi generali” potrivit cu care norma specială primează față de norma generală.
Cum O.U.G. nr. 23/2008 are caracter general în raport de Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993, fapta contravențională se circumscrie prevederilor prevăzute de acest din urmă act normativ.
De altfel, potrivit art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, ,,Prezenta ordonanță de urgență reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislația secundară pentru sectorul pescăresc.”
Or, potrivit art. 82 din Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993, ,,Constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute la art. 12 se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Administrației Rezervației, al Gărzii Naționale de Mediu și de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și al Poliției de Frontieră.”
Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993 nu cuprinde nicio derogare cu privire la atribuția de constatare a contravențiilor de către ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.
În consecință, procesul verbal de sancționare contravențională este nelegal emis, astfel că tribunalul va admite apelul, va schimba sentința cu consecința admiterii plângerii contravenționale și anulării acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul – reclamant I. A., cu domiciliul în G., ., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 1037 din data de 08 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât I. JUDEȚEAN DE JANDARMI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite plângerea contravențională și anulează ca nelegal încheiat, procesul verbal de sancționare contravențională contestat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. D. P. L. N. B. F. V.
Red.sent.civ.jud.I.H..
Red/Tehnored.dec.civ.jud. NL/02.03.2015
Tehnored.gref.BFV/02.03.2015/4 ex.
.. apelant/1 ex. intimat
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 151/2015. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 17/2015. Tribunalul TULCEA → |
---|