Pretenţii. Decizia nr. 271/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 271/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.271
Ședința publică de la data de 01Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător R. A. V.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelantul-reclamant S. JUDEȚEAN de URGENȚĂ TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3192 din 21 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „pretenții”, în contradictoriul cu intimatul-pârât M. I. cu domiciliul în ., jud. Tulcea.
Dezbaterile asupra apelului civil au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 01.04.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 19.08.2014 sub nr._, reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. I., obligarea acestuia la plata sumei de 1.418,82 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare achitată de către C.A.S. Tulcea reclamantei, actualizată până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 17.09.2011 – 23.09.2011, pârâtul a fost internat, ca urmare a unei agresiuni, în secția CHIRURGIE a Spitalului Județean de Urgență Tulcea, contravaloarea serviciilor medicale acordate acestuia fiind decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea. Reclamantul a arătat, totodată, că pârâtul nu a solicitat tragerea la răspundere a agresorului în sarcina căruia trebuiau reținute și cheltuielile sale de spitalizare și nu s-a prezentat la ședința de informare privind avantajele medierii, inițiată de spital în scopul recuperării costurilor serviciilor medicale.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 cod civil coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Sub aspect probatoriu, reclamantul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele: adresa nr._/05.08.2014, adresa nr._/04.08.2014, decont de cheltuieli, borderou mediere nr. 16/14.08.2014, tabel nominal, foaie de observație clinică generală, înștiințare, borderou (filele 6-13).
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 3192 din 21 noiembrie 2014 a respins acțiunea formulată de către reclamant, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, potrivit foii de observație clinică generală depusă la dosar (fila 8), pârâtul a fost internat, în perioada 17.09.2011 – 23.09.2011, la secția CHIRURGIE a Spitalului Județean de Urgență Tulcea, ca urmare a unei agresiuni.
Contravaloarea serviciilor medicale de urgență acordate pârâtului pe perioada internării (în valoare de 1.418,82 lei, potrivit decontului de cheltuieli depus la dosar – fila 7) a fost decontată, conform susținerilor reclamantei, de către C.A.S. Tulcea.
Conform dispozițiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective”.
În raport de dispozițiile legale anterior enunțate, s-a reținut că, reclamantul se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale C.A.S. Tulcea și dobândește calitatea procesuală a acesteia în toate litigiile având ca obiect recuperarea cheltuielilor de spitalizare decontate.
Sub acest aspect, s-a apreciat că omisiunea pârâtului de a solicita organelor abilitate tragerea la răspundere penală a persoanei vinovate de producerea agresiunii nu poate constitui o faptă ilicită de natură să atragă angajarea răspunderii civile delictuale a acestuia și nici un temei pentru eludarea dispozițiilor legale incidente potrivit cărora răspunderea, în astfel de cazuri, revine persoanei vinovate de producerea daunelor. În acest sens, prima instanță a reținut că, aplicabilitatea dispozițiilor art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, conform cărora acțiunea în regres a C.A.S. Tulcea, în drepturile căreia se subrogă reclamanta, poate fi exercitată doar împotriva persoanelor vinovate de producerea agresiunii, respectiv a persoanelor care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane.
Pe cale de consecință, reținând că formularea unei plângeri penale nu constituie o obligație, ci un drept al persoanei vătămate și întrucât din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că pârâtul a cauzat, prin fapta sa, daunele a căror contravaloare face obiectul acțiunii, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a formulat apel reclamantul S. JUDEȚEAN de URGENȚĂ TULCEA, criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
A arătat apelantul că, pârâtul a declarat la prezentarea în spital că a fost victima unei agresiuni, fiind internat de la data 17.09.2011 până la 23.09.2011 la Secția Chirurgie a spitalului, după ce i s-au acordat îngrijiri medicale de urgență în Unitatea de Primire Urgențe, contravaloarea cheltuielilor de spitalizare fiind de 1.418,82 lei.
După acordarea primului ajutor la Unitatea de Primire Urgențe, pârâtul a fost internat într-o secție a spitalului pentru vindecare. Cheltuielile efectuate de Unitatea de primire Urgențe sunt suportate de către stat și nu de către Casa de Asigurări de Sănătate și se acordă pacienților indiferent dacă sunt asigurați sau nu, dacă sunt cetățeni români sau nu, deci necondiționat, ceea ce s-a întâmplat și în cazul pârâtului.
S-a mai susținut că, potrivit art. 313 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează decât cheltuieli de spitalizare cauzate de îmbolnăvire sau o afecțiune cronică sau acută, nu și cele efectuate pentru recuperarea victimei unui accident ori agresiune.
Textul de lege face trimitere la cel ce a provocat . sau accidentul („aduce daune sănătății”), însa sunt situații, cum este cazul în speță, unde autorul accidentării/agresorul nu este cunoscut. In speța, pârâtul declară că a fost victima unei agresiuni, dar nu depune plângere împotriva persoanei vinovate-„împăcându-se ”, probabil, cu acesta-sau refuză să declare datele de identificare ale făptuitorului. Nici în fața instanței de judecată nu a prezentat documente sau alte dovezi în probatoriu. Acest lucru califică fapta ilicită invocată-respectiv inacțiunea pârâtului. .
Se menționează că, în toate secțiile spitalului, inclusiv la cea de primire urgente, sunt afișate prevederile art. 313 din Legea nr. 95/2006- pacienților aducându-se la cunoștință și verbal faptul că, chiar daca au asigurare valabila, CAS nu decontează cheltuielile victimelor agresiunilor sau accidentelor, urmând ca aceștia să se îndrepte împotriva persoanei vinovate pentru a le recupera.
În speța, pârâtul s-a prezentat la serviciul de urgenta declarând ca a fost victima unei agresiuni, iar ulterior, nu a mai întreprins nici un demers pentru a recupera de la făptuitor această sumă datorată pentru spitalizare și o depune la spital și nici nu a mai formulat plângere împotriva acestuia.
Ori, S. Județean de Urgenta Tulcea nu este abilitat să efectueze nici un fel de cercetare în ceea ce privește agresorul sau persoana care a provocat accidentul și nu poate decât să se constituie parte civilă în dosarul penal, în cazul în care pacientul reclamă . și se dispune cercetarea sau începerea urmăririi penale, ori judecarea cauzei penale respective sau posibilitatea acționării făptuitorului pe cale civilă-când identitatea acestuia se face cunoscută.
In caz contrar, pentru ca textul de lege invocat nu îi scutește de plata cheltuielilor de spitalizare pe agresorii care nu au fost denunțați, cum este și cazul în speța, cel agresat sau accidentat are mai multe variante pentru a se putea asigura aplicarea art. 313 din Legea nr.95/2009 și anume: fie să plătească el de buna voie, din veniturile sale, cheltuielile de spitalizare; fie să le recupereze pe cale amiabilă de la agresor și să le depună la spital ; fie să-1 acționeze ulterior pe acesta în instanță, pentru a recupera sumele respective pe cale civilă-având drept dovada documentele emise de spital sau de către instanță .
De asemenea, apelantul a mai arătat că, nu există nici o excepție în acest sens în cuprinsul legii, textul de lege fiind clar, în sensul ca plata spitalizării pentru persoanele a căror sănătate a suferit din cauza unor agresiuni sau accidente nu se suporta de către Casa de Asigurări de Sănătate ,chiar dacă acestea au fost „victime” și nu se fac vinovate că au ajuns in situația de a fi pacienții spitalului.
In cazul admiterii cererii, pârâtul, în baza hotărârii instanței, se poate îndrepta pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare, pe cale civilă, împotriva celui ce l-a agresat/accidentat, fiind dusă la îndeplinire astfel voința legiuitorului - aceea de a obliga persoana care a provocat daune sănătății altei persoane să suporte cheltuielile de spitalizare sau, dacă persona care a fost agresată sau a fost victima unui accident nu dorește să respecte acest lucru, să suporte cheltuielile ea însăși.
In consecința, apelantul a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr.3192 din 26.09.2014, în sensul admiterii cererii și obligării pârâtului la plata cheltuielilor de spitalizare în cuantum de 1.418,82 lei, suma ce va fi actualizată până la data plații efective.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 Cod proc. civ.
Intimatul M. I. nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod de procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Analizând legalitatea sentinței apelate în raport de criticile invocate, cât și din oficiu, tribunalul constată că apelul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.
Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
Se constată astfel că textul de lege enunțat este imperativ, obligând furnizorii de servicii medicale să recupereze cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistența medicală acordată persoanelor care au fost victimele unor agresiuni.
În același timp, legea statuează și asupra modalității în care se poate realiza acest lucru, respectiv calea procesuală, conferind astfel, ex lege, calitate procesuală activă furnizorilor de servicii medicale pentru recuperarea acestor sume.
Această cale procesuală care poate fi evident atât civilă, cât și penală, poate fi folosită de apelantul-reclamant cu condiția cunoașterii persoanei agresorului-posesor al calității procesule pasive potrivit art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006.
Cum identitatea agresorului nu a fost făcută cunoscută, apelantul- reclamant nu a putut folosi calea penală și nici pe cea civilă pentru îndeplinirea obligației sale.
Deși sistemul de asigurări de sănătate nu instituie în sarcina pârâtului obligația de a comunica numele persoanei care a provocat ., apelantul- reclamant a arătat că și-a îndeplinit sarcina de a-i aduce la cunoștință existența prejudiciului, necesitatea achitării acestuia și lămuririle necesare prin emiterea adresei nr._/13.10.2011.
În situația în care însă furnizorul de servicii medicale nu a cunoscut persoana vinovată de producerea prejudiciului pentru a o putea acționa în justiție și atâta timp cât victima agresiunii nu a acționat-o în judecată pentru a-i da posibilitatea recuperării prejudiciului, optând pentru alte căi de desocotire cu agresorul, se apreciază că victima agresiunii se face vinovată de faptul nepunerii la dispoziție a datelor necesare identificării titularului acțiunii, ceea ce conduce la un așa zis transfer al culpei de la agresor la victima agresiunii.
În alte cuvinte, în situația în care nu este îndeplinită condiția sine qua non pentru exercitarea acțiunii prevăzute de art. 313 din Legea nr. 95/2006, titularul acestei acțiuni care este totuși obligat să recupereze această sumă poate acționa și recupera cheltuielile de spitalizare de la persoana vinovată de neîndeplinirea condiției, respectiv de la victima agresiunii, concluzie care de desprinde din interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr. 95/2006.
Mai mult, instanța reține și că prin adresa nr._/13.10.2011 reclamantul l-a invitat pe pârât să se prezinte la compartimentul său financiar pentru a da lămuriri și pentru a nu se ajunge la recuperarea sumei solicitate prin instanță, însă pârâtul nu s-a prezentat.
În subsidiar, se mai reține și că în condițiile acțiunii întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, acțiunea apelantului-reclamant este pe deplin îndreptățită, fiind îndeplinite toate condițiile acțiunii în restituire.
De precizat este că, în cauză, a avut loc o mărire a unui patrimoniu cu suma reprezentând cheltuieli de spitalizare, deși această mărire nu provine dintr-o faptă ilicită.
Față de toate aceste considerente și în baza art. 480 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, urmează să fie admis apelul.
În consecință, va fi schimbată în tot sentința atacată în sensul că va fi admisă acțiunea și va fi obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1.418,82 lei reprezentând c/val cheltuielilor de spitalizare, actualizată de la data introducerii cererii, până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelantul-reclamant S. JUDEȚEAN de URGENȚĂ TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3192 din 21 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „pretenții”, în contradictoriul cu intimatul-pârât M. I. cu domiciliul în ., jud. Tulcea.
Schimbă în tot sentința atacată, în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâtul la plata sumei de 1.418,82 lei reprezentând c/val cheltuielilor de spitalizare, actualizată de la data introducerii cererii până la data plății efective.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 01 aprilie 2015.
Președinte, S. R. | Judecător, R. A. V. | Gefier, D. B. |
Red.sent.civ. jud. A.M.R.
Red. dec.civ. jud. R.S../07.04.2015
Tehnoredactat gref. D.B./07.04.2015/4 ex.
. ex. apelant, 1 ex. intimat/
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1705/2015. Tribunalul TULCEA | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 539/2015.... → |
|---|
